|
| Viaţa Românească 6-7 / 2008 |
Emil Nicolae - POEME
Gol de suflet transparent
ca un vas Berzelius în lumină
strălucitor şi curat sub ochii
iscoditori pe care vrei să-i supui
sub asaltul gîndurilor căutîndu-te
de la distanţă şi care trec prin tine
ca un stol de berze prin
vertebra transparentă a anotimpului citeste mai departe
Grigore Scarlat - POEME
citeste mai departe
Charles Dobzynski - ARBORE DE IDENTITATE
Poezia lui Charles Dobzynski este un spaţiu al unităţii, în ciuda ecourilor şi incursiunilor frecvente în alte teritorii, de la idişul vorbit în copilărie, la tot ceea ce îl defineşte, profund şi irepresibil... citeste mai departe
EDITORIAL
Nicolae Prelipceanu - LA CENTENAR
Uniunea Scriitorilor din România a sărbătorit în aprilie
centenarul Societăţii Scriitorilor Români, prin discursuri,
medalii, scurt simpozion şi recepţie. Era centenarul altora,
preluat cu dezinvoltură şi îndreptăţit, deşi, prin anii 90, câţiva tineri
scriitori opinau că nu ar trebui să ne considerăm urmaşii SSR. citeste mai departe
EVENIMENT
CORNEL UNGUREANU – ISTORIA SECRETA A LITERATURII ROMÂNE
citeste mai departe
Marian Drăghici - ARGUMENT
Ca ieri fuse şi se duse acel 1975, când mai toate librăriile ţării etalau în vitrinele lor, de la Constanţa la Satu Mare şi de la Timişoara la Suceava, un volum copertat sobru atrăgător, cu titlul La umbra cărţilor în floare, semnat de Cornel Ungureanu. citeste mai departe
Ioan Buduca - Istoria geopolitică a literaturii române
Un om din Timişoara avu o idee şi era cît p’aci să nu-i folosească la nimic. Timişoreanul este Cornel Ungureanu, iar ideea este aceea de a scrie istoria literaturii române potrivit cu implicaţiile unei geografii literare. citeste mai departe
Iulian Boldea - Teritoriile “secrete” ale literaturii române
Parcurgând Istoria secretă a literaturii române de Cornel Ungureanu, cititorul grăbit ar putea fi dezamăgit. Secretele anunţate în titlu nu sunt chiar atât de spectaculoase şi nici din cale afară de multe. Dar despre ce fel de secrete e vorba? citeste mai departe
Horia Gârbea - Ce mai secretă istoria literaturii române?
De la origini şi pînă în prezent, literatura noastră secretă secrete. Sînt atîtea enigme ne’esplicate! Ce căuta neamţul în Bulgaria? De ce s-a sinucis nenea Anghelache? Ce-ţi pasă ţie, chip de lut? Pe ce te bazezi? A quoi bon quitter Coasta Boacii? În căsuţa cu faianţă, cine a pus căcat pe clanţă? Cum e cu putinţă ceva nou? Cine l-a ucis pe Marx?... citeste mai departe
Irina Petraş - Pre-lecturi din Istoria secretă a Ungureanului
Luată cu Festivaluri şi centenare, n-am terminat de citit Istoria secretă... I-am dat târcoale, am citit câte ceva despre ea şi aştept vremuri calme s-o întorc pe toate feţele. Aşadar, aici, câteva prelecturi. Înainte de toate, pot invidia titlul. citeste mai departe
Ion Pop - Prin “parantezele” istoriei literare
Un titlu precum Istoria secretă a literaturii române este, din principiu, incitant. Până la sfârşitul lecturii, cartea lui Cornel Ungureanu îşi respectă promisiunea de a menţine treaz interesul cititorului. citeste mai departe
Viorica Răduţă - “… o carte cu puls, dinamică şi tinerească…”
“Secretul” Istoriei… celei noi a lui Cornel Ungureanu înseamnă o prelungire şi totodată o adâncire din unghiul geopoliticii a propriului său proiect de geografie literară. Opul aduce a corp viu, cel mai tânăr între studiile criticului. citeste mai departe
Nicoleta Sălcudeanu - O epopee provizorie a literaturii
Se întâmplă o tot mai accentuată tabloidizare a presei literare. Din, pe cât de fugara, pe atât de precisa tăietură scurtă, dar valorizatoare, foiletonul a devenit mijloc publicitar (ceea ce nu e rău, dar ţine de alt domeniu) şi de propagare a ideilor de-a gata, caricatură schematică şi promoţională a lecturii. citeste mai departe
Ion Zubaşcu - O istorie misionară a literaturii române
Într-un context în care asistăm la o surprinzătoare hemoragie de istorii literare (Ion Rotaru, Henri Zalis, Dumitru Micu, Marian Popa, Alex Ştefănescu, iar în pregătire cea “critică” a lui Nicolae Manolescu, cea “politică” proiectată de NEC, o istorie a literaturii pentru copii şi chiar istoria…versificată a literaturii române, derulată lunar în... citeste mai departe
ANCHETA VR
SCRIITORII ŞI BIBLIA (II)
Dacă fenomenul literaturii erotice a atras imediat atenţia, ca efect al libertăţii detabuizante aduse de prăbuşirea dictaturii comuniste, fiind frecvent dezbătut în anchete, publicaţii literare, presa cotidiană, emisiuni radio şi tv, redescoperirea sacrului şi a cultului... Ancheta “Scriitorii şi Biblia” este iniţiată de ION ZUBAŞCU. citeste mai departe
Liviu Antonesei - Trăim în lume, dar lumea e îndumnezeită
Dumnezeule, Doamne! ştiam eu că există şi anchete dificile, dar nici chiar aşa! În fapt, trebuie să intru în tunelul timpului şi să cobor pînă în prima copilărie, să-mi regăsesc bunica dinspre tată, care mi-a prilejuit întîlnirea cu Cartea şi inspiratorul acesteia, şi să mă proiectez apoi într-un timp fabulos, cum este timpul oricărei copilării. citeste mai departe
Paul Aretzu - Ridică-te, ia-ţi cartea ta şi umblă!
Legătura dintre scriitor şi Dumnezeu este de o natură aparte, presupunând daruri şi rodiri. Îi uneşte, fără îndoială, cuvântul viu. Urcuşul omului către cuvântul viu începe în vacarmul unei autostrăzi şi se termină cu firicelul de cărare pentru un singur suflet. citeste mai departe
Vasile Dan - Realitatea românească nu este clar conectată la sacru
Ancheta porneşte de la premisa că în literatura română, după fractura istorică din 1989, au explodat două teme absolut noi: „eroticul” şi „religiosul” („sacrul”). Amîndouă, consecinţe ale libertăţii neîngrădite de expresie, de gîndire, de conştiinţă, obţinute atunci. citeste mai departe
Gellu Dorian - Dacă Cerul nu există în tine, n-are cum exista deasupra ta
Am descoperit prima dată Biblia la cîţiva ani, cred, cînd o carte mare şi cu tartajele unsuroase de atîtea mîini care au răsfoit-o pînă atunci stătea mai tot timpul la căpătîiul mamei, carte de care ea nu se despărţea niciodată, iar seara, cînd mergeam la culcare, o lăsam cu ea în mînă, iar dimineaţa cînd ne trezeam, o găseam pe mama în faţa... citeste mai departe
Gheorghe Grigurcu - Ateismul voios
„M-am născut mistic, îmi spunea Blaga, aşa cum unii se nasc şchiopi”. Nu ştiu dacă e bine ori rău, dar fac şi eu parte din această tagmă a celor ce simt că dincolo de realitatea de toate zilele, zisă empirică, există altceva, o lume mai adevărată, atotputernică, ce scapă tentativelor de-a obţine dovezi convenţionale şi care nici n-are nevoie de... citeste mai departe
Gheorghe Simon - Dumnezeu citeşte din Cartea Vieţii
Un abuz împovărător ar fi încercarea de a convinge pe cineva de existenţa lui Dumnezeu, aşa cum inutil ar fi să-l compătimesc pe Florin Iaru, ateu convins, dar nu fără Dumnezeu, chiar dacă afirmă răspicat, în ceea ce-l priveşte, privându-l totodată de „cea mai înaltă ficţiune”, că nu există Dumnezeu şi, ceea ce-i mai grav, că Dumnezeu nu citeşte... citeste mai departe
Matei Vişniec - În faţa paginii albe, scriitorul se poate crede un fel de Dumnezeu înainte de crearea lumii
Dacă divinitatea ar fi fost o cheie pentru găsirea unor răspunsuri bune, complete, clare şi definitive la toate întrebările umanităţii, oamenii n-ar continua să fie atît de ameţiţi şi de contradictorii, de schimbători şi de fragili, de ignoranţi şi de răi… citeste mai departe
ESEURI
Călin-Andrei Mihăilescu - AH, NACH!
L-am întîlnit prea tîrziu şi prea puţin spre-a-l binecunoaşte pe
acest om de neignorat, uomo necessario unei culturi surmenate
de suveranitatea-i goală. Tocmai ceea ce ei, parvenite prin
survenire, îi lipseşte – lipsa de crispare – i-ar fi putut oferi lui Cornel
Mihai Ionescu laurii moi ai gloriei antume. citeste mai departe
Tatiana Slama-Cazacu - ARHITECTURA BUCUREŞTILOR ŞI DISPREŢUIREA CONTEXTULUI
În bibliografia actuală relativă la arhitectură, precum şi în domeniul
practic al construcţiilor se fac referiri la legătura dintre acest domeniu şi
„context” (numai pentru necesităţi stilistice de nonrepetare şi de economie
tipografică voi folosi, uneori, o exprimare abreviată, mai insolită în sfera
literară: A-C). citeste mai departe
Marta Petreu - SEBASTIAN – LOVINESCU
Multe pot fi cauzele care l-au făcut pe Sebastian să-i fie din start ostil
lui Lovinescu. Între cele posibile, prima ar fi, desigur, dezamăgirea
acută pe care a simţit-o tînărul scriitor în noiembrie 1927, cînd s-a
dus, plin de iluzii, pentru prima oară la cenaclul de pe strada Câmpineanu. citeste mai departe
Elisabeta Lăsconi - CHEI NOI PENTRU HANU ANCUŢEI (I)
Hanu Ancuţei rămâne la opt decenii de la publicarea în volum
piatră unghiulară în opera lui Mihail Sadoveanu, “capodopera
de la răscruce”, după cum o numea inspirat Nicolae Manolescu
în Utopia cărţii, despărţind perioada îndelungată a căutării de sine, întinsă
pe un sfert de secol, de impresionantul şir al capodoperelor ce îi succed. citeste mai departe
Viorica Răduţă - ANAMORFOZA* LITERARĂ, SCURTĂ DESCHIDERE
Dacă o carte din compusul Bibliotecar al lui Arcimboldo ar face o simplă mişcare s-ar distruge fizionomia, chipul uman (!?). Cărţile ar exista în eu-ri disparate, fără să mai compună o figură. N-ar fi nici, ,compus” (arcimboldian), nici figurativ, pentru că ar lipsi unitatea, cea dată de tehnica dublării.
citeste mai departe
Victor Ivanovici - ÎNTRE TERMINOLOGIE ŞI «ETIMOLOGIE»
Miza dezbaterii pe tema «Romanul – o artă cu multe nume»* - cea care a prilejuit textul de faţă – nu poate fi alta decât de a delimita pe cât posibil sfera semantică a ‘romanului’. Or, prima şi deloc cea mai mică dificultate în acest sens rezidă în marea extensie şi în ampla dispersie a câmpului terminologic corespunzător conceptului respectiv. citeste mai departe
INTERVIU
Petre Stoica - „POETUL SFINŢEŞTE LOCUL CÂND LOCUL VREA SĂ FIE SFINŢIT DE POET“
PETRE STOICA în dialog cu NICOLAE PRELIPCEANU.
Dragă Petre, când te-ai retras la Jimbolia îţi imaginai că vei face din oraşul acesta ceea ce a devenit? Adică un oraş al muzeelor, cu statui - sau, mă rog, busturi - ale unor personalităţi naţionale şi locale, iar acum, acest Muzeu al Presei, cu care într-adevăr Jimbolia se poate mândri. citeste mai departe
Dan C. Mihăilescu - „CRED CĂ VOI MURI AŞA, RĂSTIGNIT ÎNTRE MANIA PRESEI ŞI BOVARISMUL ISTORIEI LITERARE”
DAN C. MIHĂILESCU în dialog cu DANIEL CRISTEA-ENACHE. Stimate domnule Dan C. Mihăilescu, văzând în arhiva impresionantă a lui Ion Cucu o fotografie a dumneavoastră de acum douăzeci şi cinci de ani, am fost destul de surprins. Între figura de astăzi, atât de familiară, scanată şi rulată, accesibilă unui public foarte larg, şi figura tânărului... citeste mai departe
PROZĂ
Alexandru George - ARGUMENT / OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 1959
Dintre toate romanele mele, Seara târziu a avut destinul cel mai nefast şi mai neobişnuit. În prima sa versiune (1988) cenzura mi-a scos vreo 140 de pagini, adică aproape o treime din total, în forma aceasta mutilată el oferind numai o idee despre întregul care, în afara scopurilor artistice, documenta despre o epocă trăită de mine la sfârşitul... citeste mai departe
MEMORII. AMINTIRI
G. Pienescu - NOTE DIN LĂUNTRU. CUM AM DEVENIT CĂRŢAR
M-am opus mulţi ani – vreo cincizeci –, de cele mai multe ori cu încăpăţânare, deci cu succes, atât imboldurilor din lăuntru, cât şi îndemnurilor din afară, de a-mi trece pe curat, cu sinceritate, după bruioanele memoriei, nu întotdeauna uşor de descifrat corect, amintirile de cărţar, adică de redactor editorial filolog, profesionist, făcător de... citeste mai departe
Dumitru Ţepeneag - PĂCAT CĂ POŞTA... FRANCEZĂ E ATÂT DE LENTĂ
Literatura română în scrisori (3). Cum să nu vrea scriitorul român să publice la Paris... Calule, mănânci ovăz? Chiar şi un mare poet ca Sorin Mărculescu (şi orgolios până la imobilitate) a vrut şi-a intrat, cum zice el, în joc. citeste mai departe
VIAŢA LITERATURII
Ion Bogdan Lefter - BENEFICIARI ŞI VICTIME
Ca toţi autorii „de manual”, Eminescu e şi beneficiar, şi victimă: toată
lumea aude de el, nu există pe meleagurile patriei copil care să nu ştie
de „poetul naţional”; însă mulţi au şi fireştile reacţii de respingere faţă
de lucrurile impuse de către orice autoritate (în cazul nostru: şcoala). citeste mai departe
ATELIER
Radu Aldulescu - DUPĂ CE N-AM MAI ŞTIUT BINE CINE SUNT...
Starea indusă de versurile volumului O linie aproape neagră a întârziat în mine după încheierea lecturii, familiară şi deopotrivă stranie, îndepărtată. Am recunoscut-o găsindu-i o corespondenţă în timp şi-n viaţa mea, în urmă cu douăzeci şi ceva de ani. citeste mai departe
NOTE CLASICE
Liviu Franga - TRANS-LATINITATE
Şi în acest moment, ezit să cred că am ales bine ca gazdă pentru textul de mai jos o rubrică de carte, fie ea şi (sau, poate, tocmai de aceea mai surprinzător) „clasică”. Pentru că, de data aceasta şi în mod (zic eu) excepţional, nu va fi vorba aici de nici o carte. Cel mult, de una care ar putea fi, cândva, scrisă de acum încolo … citeste mai departe
CRONICI
Călin Stănculescu - CĂLĂTORIA LUI GRUBER ŞI COCOŞUL DECAPITAT SAU RECURSUL LA ISTORIE ÎN VIZIUNEA LUI RADU GABREA
CRONICA DE FILM. Ultimele două filme de ficţiune lungmetraj semnate de regizorul Radu Gabrea pornesc de la două importante surse literare. Regizorul apelează la romanele Kaputt de Curzio Malaparte şi Cocoşul decapitat de Eginald Schlattner pentru a aborda mecanismele marii Istorii, care răvăşesc destinele umane într-o evoluţie greu sesizabilă în... citeste mai departe
Nicolae Prelipceanu - TREI SPECTACOLE DIN APRILIE
SPECTATOR. Buzunarul cu pâine. Pe la începutul lunii aprilie a fost Matei Vişniec în ţară şi am avut parte
de o porţie de teatru absurd şi liric în acelaşi timp, aşa cum ştie numai el să scrie şi să inspire regizorilor şi actorilor. citeste mai departe
Rodica Grigore - GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ. DESPRE DRAGOSTE ŞI CEVA PE DEASUPRA
CRONICA TRADUCERILOR. În discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru Literatură din 1982, Gabriel García Márquez a făcut scriitorilor contemporani o propunere pe care el însuşi o considera drept un adevărat proiect personal... citeste mai departe
Ioan Buduca - VIOLENŢA ŞI SACRUL
CRONICA IDEILOR. Prima formă de conştiinţă (atenţie: altceva este conştienţa, ea nu ţine de antropologie, ci de cosmologie), aşadar prima formă de hominizare a animalului antropoid pe cursul său natural de tranziţie spre antropos – zice o celebră ipoteză antropologică, solid informată etnologic şi etologic – a fost învinovăţirea magică. citeste mai departe
Graţiela Benga - POEZIE ŞI RUGĂCIUNE
CARTEA DE POEZIE. În urmă cu trei ani, când a publicat volumul Moartea Tatălui (O cântare a treptelor), Eugen Dorcescu era deja o voce distinctă în poezia contemporană. Poetul timişorean lăsase în urmă câteva teme care îi marcaseră la începuturi poezia şi evoluase, în Omul de cenuşă (2002) şi Elegii (2003), spre un lirism în care meditaţia... citeste mai departe
Emanuela Ilie - CELE DOUĂ NUDURI ALE DIANEI
CARTEA DE PROZĂ. După substanţa materială cea mai extinsă în ficţiunea romanescă, ultima carte a Marianei Codruţ, Nudul Dianei (Polirom, 2007), creează impresia că este obedientă faţă de unul dintre “comandamentele” prozei actuale: cel care vizează infuzarea operei cu un nou fel de realism, evident din subordonarea constructului epic faţă de ideea... citeste mai departe
Nicoleta Sălcudeanu - CE NE FACEM CU DAN C. MIHĂILESCU?
Că editurile îşi rânduiesc cu dibăcie marketingul, uneori chiar cu complicitatea autorului, o dovedeşte şi volumul al treilea din Literatura română în postceauşism. Eseistica. Piaţa ideilor politico-literare, Editura Polirom, 2007. citeste mai departe
Constantin Pricop - DUMITRU ŢEPENEAG SAU ONIRISMUL ESTETIC
La aproape jumătate de secol de la începuturile ei, mişcarea onirică se menţine în actualitate. Pare chiar a-şi face tot mai simţită prezenţa. Lucru mai puţin obişnuit, onirismul estetic revine atît ca un fenomen de istorie literară, căruia Dumitru Ţepeneag, promotorul său omniprezent, veghează să i se înţeleagă fără greşeală premisele, cît şi ca... citeste mai departe
Bogdan Creţu - NEGOCIEREA IMAGINII LUI EMINESCU
Cine stă să inventarieze cam câte studii apar anual despre Eminescu are mult de furcă. S-ar părea că, dacă în alte privinţe criticii literari s-au cam lenevit, preferând comentariul de reacţie imediată, eminescologia este domeniul de graţie. Apar anual zeci de volume, de cercetări academice, se susţin doctorate, sesiuni de comunicări, simpozioane,... citeste mai departe
Ştefan Borbély - MIRCEA MUTHU – LA ORA SINTEZEI
Sintaxa culturală a balcanismului este obsesia de o viaţă a profesorului clujean Mircea Muthu, încă de pe vremea când el îşi susţinea doctoratul cu o teză pe acest subiect, prefigurând ceea ce ulterior avea să fie numit o cultură „de nişă”. citeste mai departe
Christian Crăciun - LIMBA MATERNĂ ŞI MOARTEA MATERNĂ
Da, moartea este maternă, în sensul că ea „ne naşte”. Universală şi singură. Maternă deopotrivă cu limba, moartea nu „există” (ca şi pentru Dumnezeu, pentru moarte nu avem verb) decât în măsura în care este vorbită. Poate că limba s-a născut pentru „a vorbi” moartea. Şocul originar. citeste mai departe
Diana Câmpan - EUROPA, SAREA TERREI…
În contextul în care societatea europeană consumistă îşi creează un prototip necesar – noul consumator de cultură, – şi cultura română traversează astăzi, în ciuda contrastelor active în chiar epicentrul ei, un moment inaugural: semnăm, fără putinţă de tăgadă, actul de asumare, din interior şi din exterior deopotrivă, a drumului spre Centru. citeste mai departe
Paul Aretzu - JEAN BRIÈS, LA MARGINEA TRANSCENDENŢEI
CARTEA DE RELIGIE. Muntele Athos, centrul monahismului răsăritean, ar fi Vaticanul ortodoxiei – unul în lume, celălalt în pustie –, Grădină a Maicii Domnului în care, în cele douăzeci de mânăstiri suverane, imperiale, patriarhale şi stavropighiale, în numeroase schituri, sihăstrii, colibe şi peşteri se roagă de veacuri cetăţenii lui Dumnezeu,... citeste mai departe
Mihai Sorin Rădulescu - JURNALUL LUI JEAN MOUTON. ÎN LIMBA ROMÂNĂ
CARTEA DE ISTORIE. Bogata istorie a relaţiilor culturale franco-române s-a mai îmbogăţit de curând cu un titlu de referinţă în limba română. Nu este vorba de o monografie sau de o sinteză masivă, de o “cărămidă” – în sens, fireşte, cantitativ –, ci de o carte “graţioasă”, ca dimensiuni şi ca stil. citeste mai departe
Ioana Vlasiu - O SUTĂ DE ANI DE LA MOARTEA LUI NICOLAE GRIGORESCU
CRONICA PLASTICĂ. În 2007 s-au împlinit o sută de ani de la moartea lui Grigorescu. Tot în 2007 polonezii au aniversat o sută de ani de la moartea lui Stanislav Wyspianski, pictor şi scriitor naţional, contemporan cu Grigorescu, dar dintr-o generaţie mai tânără, a cărui sărbătorire decisă în Seimul polonez s-a desfăşurat cu mare fast. citeste mai departe
MERIDIAN
Dumitru Radu Popa - AMĂGIŢI DE HAZARD... DAR ÎN MOD ŞTIINŢIFIC!
citeste mai departe
Două texte de VALERY OISTEANU
Meridian plastic. Galeria Florence Lynch a organizat o expoziţie unică de patruzeci şi trei de tablouri, fotografii, ansambluri artistice şi experimente video ale autenticei legende underground Guglielmo Achille
Cavellini. citeste mai departe
MISCELLANEA
Redacţia VR - Miscellanea
citeste mai departe
|
|
|
|
|
|
|
