|
| Viaţa Românească 8-9 / 2008 |
Cătălina Cadinoiu - POEME
Mamă, stai acolo, nu veni, stai acolo şi vezi gâştele cum deoache balta /
lebedele cum scrijelesc cu ciocul de lemn, în gardul apei, hieroglife /
stai acolo, aici cerul este prea departe de om, /
cerul de-aici nu este înalt cât viţa de vie din bolta noastră citeste mai departe
Valentin Dolfi - POEME
V-am făcut rost de un animal de companie /
a spus râzând Laurenţia şi am luat acasă /
hamsterul alb şi l-am aşezat în bucătărie citeste mai departe
Nicolae Drăgan - POEME
Dumbravă. Pomii muşcă din cer. Vara îndură /
capriciile soarelui mai nelămurite decât fiecare /
rid de pe chipul tău. Patimi abandonate. citeste mai departe
Letiţia Ilea - POEME
o melodie revarsă nisipul deşertului /
peste mobile /
nimic nu s-a schimbat /
doar felul în care refuz /
mai puţin energic catifelat chiar strigătul citeste mai departe
Florica Madritsch Marin - POEME
Dacă în primăvară ne-am trezit şi acum devenim /
mai buni cu frunzele golului dintre noi /
aşa vrem să fim şi nu putem fi altfel citeste mai departe
Andrei Siberski - MAESTRUL NIMĂNUI
Sunt un reparator de busole asta e ceea ce ştiţi! /
ceea ce nu ştiţi e că /
busolele pe care le întorc pe toate feţele şi le meşteresc după puterile mele cresc înăuntrul oamenilor citeste mai departe
Osip Mandelştam - VERSURI
citeste mai departe
EDITORIAL
Nicolae Prelipceanu - CE SE ÎNTÂMPLĂ LA NOI, AICI
Ce se-ntâmplă la voi, acolo? e întrebarea pe care mai mulţi membri ai Uniunii Scriitorilor, au pus-o colegului meu, Marian Drăghici. Mărturisesc deschis că mie întrebarea nu mi s-a pus. Probabil pentru că eu sunt „răul” care face să se întâmple „ce se întâmplă”. citeste mai departe
EVENIMENT
Mihai Şora, Luiza Palanciuc - BENJAMIN FONDANE ŞI RIMBAUD VÂNTURĂ-LUME
Rimbaud le voyou este cel dintâi volum de eseistică publicat de Benjamin Fondane în Franţa, în anul 1933. Interesul lui Fondane pentru Rimbaud şi opera acestuia apare încă de timpuriu, din perioada română, deşi nu îl citează decât arareori (de pildă, în volumul Imagini şi cărţi din Franţa1). citeste mai departe
ANCHETA VR
SCRIITORII ŞI BIBLIA (III)
Dacă fenomenul literaturii erotice a atras imediat atenţia, după 1989, ca efect al libertăţii detabuizate aduse de prăbuşirea dictaturii comuniste, fiind frecvent dezbătut în anchete, publicaţii literare, presa cotidiană, emisiuni radio şi tv... citeste mai departe
Gáal Aron - Era să-l pierd pe Dumnezeu, dar Dumnezeu n-a vrut să mă piardă pe mine
M-am născut într-o familie religioasă, o familie cu adevărat mare, având rădăcini istorice, de diverse confesiuni. Astfel, un unchi a fost inginer evreu, altul preot reformat. O mătuşă era de confesiune evanghelică, alta romano-catolică. citeste mai departe
Leo Butnaru - În Basarabia sovietică, am făcut ore de educaţie fizică în trei foste biserici
Am descoperit Biblia parţial, în copilărie, din câte am putut înţelege din predicile preotului, din ghersurile corului bisericii din comuna mea natală, Negureni, judeţul Orhei. Asta se întâmpla până la vârsta-mi de 12 ani, după care se închise lăcaşul sfânt. citeste mai departe
Dan Stanca - Rostul nostru de scriitori este de-a remitiza lumea atât de demitizată şi desacralizată
În faţa unui asemenea val de intrebări mi-e foarte greu să mă adun. Dar înţeleg că miza este, până la urmă, raportarea la Biblie. Aş vrea să completez spunând că nu numai Biblia contează într-o asemenea evaluare. Orice text sacru are importanţa sa şi, cu atât mai mult, basmele noastre. citeste mai departe
Schwartz Gheorghe - Dialogul cu eternitatea
La început, o mărturisire: programat pentru proiecte de amploare, fac parte dintre oamenii înzestraţi (blestemaţi?) cu un destin faustic. O asemenea soartă te ţine într-o veşnică încordare şi de teamă că timpul care-ţi este îngăduit ar putea fi insuficient pentru ceea ce ţi-ai propus... citeste mai departe
ESEURI
Elisabeta Lăsconi - CHEI NOI PENTRU HANUL ANCUŢEI (II)
A doua triadă: povestirile iubirii. Căpitanul de mazâli Neculai Isac ajunge la han în strălucirea soarelui după-amiezii şi se bucură de o frumoasă primire din partea comisului, care îl recunoaşte drept prieten din tinereţe. Ca şi în cazul comisului, un aspect al înfăţişării iscă marea curiozitate a celor ce fac popas – ochiul pierdut şi îndemnul... citeste mai departe
Dieter Schlesak - NICHITA SAU METAPOEZIA PERIOADEI ROŞII. CONVERTIREA TOTALITARULUI ÎN UNU
Noua poezie postbelică românească (precum şi cea germană din România) s-a născut abia după ce a început să se manifeste „dezgheţul” (1960/61) şi, mai ales, după 1965, când Ceauşescu, din motive ce ţineau de strategiile politice, a liberalizat ţara şi a permis pluralitatea stilurilor în literatură (tradiţia literară interbelică, interzisă, precum... citeste mai departe
Ion Pop - TUDOR ARGHEZI, DUMNEZEUL ASCUNS, POEZIA PREZENTĂ
DESPRE CLASICI. În legătură cu Psalmii lui Tudor Arghezi şi, în genere cu poezia lui de meditaţie filosofico-religioasă, s-a glosat până acum foarte mult. Marea majoritate a comentatorilor a insistat asupra mesajului lor de natură conceptuală, privind raporturile dificile dintre omul obsedat de nevoia de cunoaştere şi de comunicare directă,... citeste mai departe
Matei Vişniec - AM CUNOSCUT-O PE MONICA LOVINESCU...
Am cunoscut-o pe Monica Lovinescu destul de puţin, dar m-a ajutat foarte mult. Cînd am ajuns la Paris, pe 26 septembrie 1987, pluteam în aer de fericire şi nu aveam nici un plan precis, în orice caz prioritatea mea nu era să merg la Europa Liberă şi să dau un interviu. citeste mai departe
Ali Shehzad Zaidi - REVRĂJIND LUMEA
Observând modul în care cultura noastră demitologizată a fost din ce în ce mai golită de sens, Peter Lowentrout susţine că literatura unor autori de ficţiune precum Mircea Eliade (1907 – 1986) poate reda vieţii noastre un nou sens al sacrului şi poate chiar revrăji lumea. citeste mai departe
Dumitru Radu Popa - PARADIGMA DANELIUC
Lasă, că e minorităţi! Căcăreaza de morişcă! Dacă scapă, pe noi ne taie! Hai la baraj să vedem pămîntul! Mama, vreau salam! Ce se “întîmplă”, de fapt în Senatorul Melcilor? Păi nu se cam întîmplă nimic. citeste mai departe
Călin-Andrei Mihăilescu - UN UNIVERS ASTROCENTRIC
Acum, că ai terminat de făcut cumpărăturile iar căruciorul e plin până la refuz, iată că ţi-a venit rândul să te aşezi şi tu la coadă, alături de ceilalţi clienţi mulţumiţi. Împingi căruciorul şi-ţi faci loc prin culoarul îngust ce duce la cassă. citeste mai departe
George Banu - UN TEATRU PERSONAL
Marionete mă înconjoară acasă, aranjate în jurul meu, fără a fi câtuşi de puţin adunate în numele unei dorinţe de colecţie, ci doar ca rezultat al unei progresii neprevăzute nici prealabil decise. Totul a început printr-un cadou de nuntă adevărat punct de plecare, ca şi cum prietenul care ne-a oferit prima marionetă... citeste mai departe
INTERVIU
Gheorghe Grigurcu - „NĂZUIM SPRE DESĂVÎRŞIREA UNEI NEDESĂVÎRŞIRI”
Stimate d-le Gheorghe Grigurcu, vă mulţumesc mai întîi că aţi acceptat să atingem prin interviul de faţă cîteva probleme actuale. De-a lungul mileniilor, omul a simţit nevoia de-a comunica în plan spiritual şi astfel au apărut diverse semne şi simboluri care, treptat, au dus la naşterea artelor, fiind completate cu arta cuvîntului. citeste mai departe
Alex. Ştefănescu - „DACĂ SCRISUL MEU ARE O ANUMITĂ PLASTICITATE, EA VINE DIN LITERATURĂ, NU DIN PUBLICISTICĂ”
Stimate domnule Alex. Ştefănescu, chiar dacă sunteţi un critic mereu „în priză”, atent la actualitatea editorială (titlul uneia dintre rubricile dumneavoastră, Reacţii imediate, spune totul), vrând-nevrând, după publicarea Istoriei literaturii române contemporane vă aflaţi într-un stadiu al bilanţurilor. citeste mai departe
AVANPREMIERĂ
Adrian Buzdugan - IDEARUL
Adrian Buzdugan nu mai e un tinerel care încearcă proza cu degetul. S-a născut în 1971. A scris şi a publicat mai mult în ziarele brăilene, unde predă ştiinţele sociale, după ce a studiat filozofia, studiu soldat cu o teză de licenţă despre Re-definirea umanului la Martin Heidegger. citeste mai departe
MEMORII. AMINTIRI
G. Pienescu - NOTE DIN LĂUNTRU. CUM AM DEVENIT CĂRŢAR (2)
Într-una din zilele acelui april, stăteam de vorbă, un grup de colegi, în holul Facultăţii, tocmai despre repartiţii şi tocmai subt imensele cromolitografii ale oribilelor clasice portrete, executate în cine ştie ce şcoală de arte plastice colhoznică, închipuindu-i pe Marx, Engels, Lenin şi Stalin. citeste mai departe
Dumitru Ţepeneag - SE APROPIA SFĂRŞITUL DICTATURII
Anul 1988 a fost prolific pentru corespondenţa mea cu Sorin Mărculescu. Desigur, unele scrisori s-au pierdut pe drum ori s-au oprit în sertarele Securităţii (orice s-ar spune despre Securitate, trebuie totuşi să recunoaştem că era strângătoare şi ordonată...). citeste mai departe
VIAŢA LITERATURII
Ion Bogdan Lefter - CUM STĂM LA ANUL 2008? 5 NOTE „BILANŢIERE”
Se vede cu ochiul liber: cam de un deceniu, un deceniu şi jumătate încoace, după micul boom postcomunist, cînd s-au publicat valuri-valuri cărţile blocate pînă în 1989 de cenzură, cele „de sertar” sau „din exil”, producţia literară românească a devenit mai degrabă „subţire”. citeste mai departe
ATELIER
Radu Aldulescu - ZILE DE TÂRG CU SCRIITORI
Memoria lucrează în salturi mortale impulsionate de afecte, predipoziţii estetice sau erotice, frustrări de toată mâna, uzură provocată de vârstă sau folosire abuzivă etc. Spectacolului literaturii îi priesc uneori aceste salturi, dezastruoase altminteri. citeste mai departe
CRONICI
Nicoleta Sălcudeanu - SCHIMB DE MAME
CARTEA DE CRITICĂ. Critica literară e damă bine. Întruchipare a autorităţii în spaţiul năzbâtios al creaţiei, ea face pe sanitarul sau, la rigoare, pe dădaca, în câmpul literelor. Este o instanţă în sine care vede la nivel “macro”, din perspectivă istorică. Criticii, în schimb, ca individualităţi, sunt şi ei oameni, văd “micro” şi, nu de puţine... citeste mai departe
Graţiela Benga - URZEALA AVENTURII, URZEALA POVESTIRII
CARTEA DE PROZĂ. Acum patru ani nu se ştia nimic despre Nicolae Strâmbeanu. Inginerul cu doctorat, trecut prin cercetare ştiinţifică şi carieră universitară, părea în cel mai bun caz un remarcabil cititor. citeste mai departe
Monica Grosu - ASEDIUL VIENEI SAU DESPRE VULNERABILITATEA UNUI SPAŢIU
Nostalgia pentru un trecut simbolic, resimţită în special de cei mai vârstnici, dar uneori şi de copiii acestora, e de fapt nostalgia pentru Viena, pentru centrul unui Imperiu dominant, cu valori tradiţionale bine înrădăcinate. citeste mai departe
Marcel Lucaciu - ÎMPĂRĂŢIA ANEI
CARTEA DE POEZIE. Transformând – ironic şi surâzător – proza vieţii în poezie, călătorind printre mode şi contingente poetice pe care – persiflându-le – rareori şi le asumă, Mircea Petean reuneşte în volumul Poemele Anei (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007) toate creaţiile dedicate generoasei (şi casnicei) sale Muze de-a lungul a treizeci de ani,... citeste mai departe
Rodica Grigore - IAN MCEWAN. ÎN CĂUTAREA ISPĂŞIRII
CRONICA TRADUCERILOR. O fetiţă vede ceva de la fereastră, crede că înţelege tot şi, mai ales, că ştie adevărul, pe care îşi şi propune să-l exprime, scriind şi descriind scena, poate chiar din trei puncte de vedere diferite. Fetiţa se numeşte Briony Tallis, are treisprezece ani, e pasionată de literatură şi a scris... citeste mai departe
Mihai Sorin Rădulescu - L’HISTOIRE DES FEMMES, O REEDITARE BINEVENITĂ
CARTEA DE ISTORIE. Cartea se înscrie într-o serie de reeditări istorice întreprinse de Fundaţia Gheorghe Marin Speteanu din Bucureşti, cea mai însemnată dintre ele fiind Istoria Bucureştilor a lui G.I.Ionnescu-Gion. citeste mai departe
Paul Aretzu - SUFLETUL DUPĂ MOARTE
CARTEA DE RELIGIE. Părintele Serafim s-a născut în 1934, în San Diego, din părinţi protestanţi. Numele său de mirean era Eugene Dennise Rose. A fost un tânăr avid de cunoaştere, preocupat de studierea limbilor şi a filosofiei orientale.
citeste mai departe
Ioana Vlasiu - EFIGIA LUI CAROL I ŞI BUCUREŞTIUL STATUILOR
CRONICA PLASTICĂ. Să o spunem limpede de la început, recenta instalare în Piaţa Revoluţiei a machetei la scară reală a statuii ecvestre a lui Carol I, executată de Florin Codre, compromite însăşi ideea de omagiere a regalităţii. citeste mai departe
Călin Stănculescu - PREMII, FESTIVALURI, RECOMPENSE…
CRONICA DE FILM. Începutul de an fuse cât se poate de fast pentru tinerii cineaşti din România. După Ursul de Aur cucerit la Berlin, regizorul Marian Crişan dobândeşte cu Megatron al patrulea Palme d’Or la Cannes. citeste mai departe
Nicolae Prelipceanu - SIBIUL, O CAPITALĂ A TEATRULUI
SPECTATOR. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu e o întreprindere vastă şi uneori eclectică, în interiorul căreia încap şi spectacole aşa zicând clasice, de scenă italiană, dar şi spectacole produse de spirite libere de orice frâne stilistice şi chiar lingvistice. citeste mai departe
COMENTARII CRITICE
Constantin Pricop - DIN LITERATURA ROMÂNĂ POSTBELICĂ: EUGEN SIMION
Eugen Simion – şi, împreună cu el, noi, cititorii săi – îşi poate îngădui astăzi o privire cuprinzătoare asupra traseului parcurs, a locului ocupat în literatura română postbelică, a ideilor pe care
le-a susţinut, a scriitorilor pe care i-a promovat… citeste mai departe
Bogdan Creţu - OASELE TARI ALE CRITICULUI
Încep abrupt, cu o mărturie banală: am acasă toate cărţile lui Eugen Simion, le-am citit, recitit, cu creionul în mână, pe toate. Adolescent fiind, am crescut şi m-am format pritocindu-le. Prin intermediul lor am ajuns pentru prima oară la anumiţi scriitori, mai ales de provenienţă franceză. citeste mai departe
Mircea Bârsilă - MARIANA MARIN SAU VOCAŢIA LIRICă ŞI VIAŢA
Poezia Marianei Marin a atras încă de la început atenţia, prin componenta confesivă şi prin orientarea mesajului liric spre revolta existenţială. Confesiunea este marcată de oroarea faţă de existenţa cheltuită, dintr-o obligativitate lăuntrică, pentru a produce literatură. citeste mai departe
MERIDIAN
Adrian Sângeorzan - INDIA
MERIDIAN citeste mai departe
MISCELLANEA
Redacţia VR - Miscellanea
citeste mai departe
|
|
|
|
|
|
|
