In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Miscellanea
BASARABIA, ÎN FINE, ÎN EUROPA. - M. D. Una dintre instituţiile prin care Basarabia e certamente pe harta culturală a Europei, se numeşte Contrafort. 14 ani au trecut de la fondarea şi lansarea revistei, de către foarte tinerii pe atunci Vitalie Ciobanu şi Vasile Gârneţ. Numărul 7-8/2008, din care am citat mai sus, se înscrie în linia consacrată a publicaţiei, adică respiră europenitate. Nu vreau să-mi aud clopote, că-i iau pâinea lui Stoiciu, scriind despre o revistă literară, în concurenţă cu rubrica lui. Dar e păcat să nu salutăm, fie şi dintr-un colţ de pagină, această admirabilă “surată”, la fiecare apariţie curajoasă şi inspirată a sa. Un “dosar” dedicat memoriei prozatorului Vasile Vasilache, cel cu Povestea cu cocoşul roşu, mort în această vară, în iulie, şi evocat prompt, ca “figură” extraordinară, de o grămadă de emuli, un interviu cu Eugen Doga, nume – se spune – imens în componistica de azi, foarte puţin circulat în ţară, un studiu despre limba “moldovenească”, ce dă elegant cu tifla, ca să nu spun că râde cu… dosul, la “dicţionarul lui V. Stahi” (să mă ierte distinsa lingvistă Eugenia Bojoga, autoarea articolului scris aplicat, “la meserie”), cronici curat empatetice la volume de Patapievici, Mariana Codruţ, Alexandru Şafran, Adrian Chivu, interviu şi proză cu/de scriitorul maghiar Attila Bartis, „Jurnalul unei ţestoase” de aceeaşi Mariana Codruţ, haios şi spumos, „Cosmogramele” lui Leo Butnaru, savuroase, două comentarii la volumele lui Bernhard Schlink, Întoarcerea acasă şi Cititorul, apărute şi în română, eseul-delicatesă „Japonia într-o ceaşcă de ceai aburindă”, de Iulian Băicuş, cronici de film, de teatru, scrise precis şi nervos, un fragment din proza-jurnal de Vlad Bolocan, citite cu regretul ce se termină, două pagini cu extrase din Rabbit Redux al lui John Updike – toate acestea, şi încă altele, fac excelenţa acestui număr. Ca mostră de stil definitoriu pentru Contrafort, propun aici incipitul cronicii lui Igor Mocanu: „Ca aruncat din barcă în mijlocul oceanului Atlantic, astfel pătrunzi în romanul lui Adrian Chivu, Caiet de desen. Nu ştii, n-ai habar cum este să înoţi, dar apa şi fauna oceanică se întâmplă în preajma ta şi, dacă nu faci un efort, acela de a ţine capul la suprafaţă pentru o gură de aer, te îneci. Printr-un motto din Kafka, „suflet mic/ cum sari acum în dans/ şi-ţi laşi capul în aerul cald / îţi zvîcneşti picioarele în iarba strălucitoare / pe care o străbate vîntul în delicata unduire” cititorii sunt rugaţi, indirect, să-şi lase hainele sociale, culoarea pielii, grupa sangvină la vestiar.”
Mereu „cu capul la suprafaţă pentru o gură de aer” literar-cultural surprinzător proaspăt, indiferent dinspre ce punct al globului ar răzbate acesta, dezbrăcat de complexe şi prejudecăţi, debordând de inventivitate în dinamica postúrilor sale creatoare –, aşa îmi apăru, de fiecare dată când l-am citit, Contrafortul. La anul, când „pupila” lui Vitalie Ciobanu şi Vasile Gârneţ va împlini 15 ani bătuţi pe buche – să te ţii chef aniversar pe literele (europene) de expresie moldo-valaho-ardelenească. Chiar merită „trufandaua”… (M.D.)
