In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Miscellanea
EXPOZIŢIA-DOCUMENT „MEMORIALUL SIGHET”, ÎN BUCUREŞTI - I. Z. • După ce expoziţia-document „Memorialul Sighet” a impresionat conştiinţele civice din 18 ţări europene, unde a fost deschisă până acum, iată că a ajuns şi în Bucureşti, şi nu oriunde, ci tocmai la activa Galerie „Dialog” a Primăriei Sectorului 2 (Neculai Onţanu, primar, Ruxandra Garofeanu, consilier artistic). În aceste circumstanţe, în 11 septembrie 2008, a avut loc vernisajul acestei remarcabile expoziţii-document, ajunsă pentru prima dată în Capitala României, la 15 ani de când Muzeul victimelor comunismului îşi desfăşoară activitatea la Sighet, în nordul României, în spaţiul fostei închisori a elitelor intelectuale din perioada interbelică.
Vădit emoţionată de prezenţa numeroasă a tinerilor, la această expoziţie care se adresează conştiinţelor bine consolidate din punct de vedere moral, poeta Ana Blandiana a evocat în debutul evenimentului întâlnirea cu primarul Arondismentului 16, Paris, precedenta gazdă, care s-a arătat bucuros că inaugurează o asemenea premieră într-un oraş ca Parisul, unde sunt străzi care se mai numesc încă „Stalin” şi „Dzerjinsky”. „În Bucureşti, a adăugat Ana Blandiana, nu mai sunt străzi cu asemenea denumiri, dar sunt – în schimb – mulţi oameni care nu ştiu cine au fost cei doi şi nici cine sunt cei responsabili de victimele de la Sighet şi din întreaga Românie”.
Memorialul Sighet e primul muzeu al victimelor comunismului din lume, în ordine cronologică, şi s-a născut ca voinţă a societăţii civile, într-o Românie eliberată formal de dictatura ceauşistă, dar care nu era hotărâtă să iasă din comunism. Ana Blandiana şi-a amintit cu tristeţe de momentul când Consiliul Europei, luând Memorialul Sighet sub prestigiosul său gir, în contidianul „Vocea României” (vocea oficială a regimului Iliescu!), a apărut un editorial odios despre „sacrilegiul de la Sighet”, care-i acuza în mod aberant pe autorii iniţiativei istorice a memorialului că vând străinilor suferinţele româneşti! „Din punct de vedere instituţional, a completat Ana Blandiana, stăm bine, suntem membri ai NATO şi ai UE, dar ar fi la fel de bine să ne armonizăm şi mentalităţile cu această situaţie oficială”. În viziunea organizatorilor (Fundaţia Academia Civică, prin scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan), expoziţia vernisată se doreşte o campanie pentru a stârni conştiinţele româneşti la interogaţiile fireşti: Cine suntem? Cum putem resuscita memoria pentru a nu ne pierde identitatea?
Expoziţia de la Primăria Sectorului 2, deschisă până în 6 octombrie 2008, cu oferta unei sinteze tulburătoare, realizată din cele 100.000 de fişe de deţinuţi politici, 5.000 de ore de înregistrări de istorie orală, 40.000 de pagini rezultate din simpozioane şi şcoli de vară, anuale, mii de fotografii şi obiecte ale deţinuţilor politici, nu poate înlocui vizitarea celor 50 de săli ale Memorialului Sighet, care cuprinde întreaga represiune a 50 de ani de comunism în România.
Le vernisaj, poeta Ana Blandiana a polemizat cu manualul de istorie a comunismului, lansat în ziua precedentă, precizând: „Istoria comunismului şi represiunea comunistă sunt două lucruri diferite. Or, e important să se ştie nu ce au făcut comuniştii între ei, Dej, Pauker, Ceauşescu, ci ce au făcut ei poporului român. Memorialul Sighet este tocmai o oglindă a suferinţelor poporului nostru, a ce-ar fi fost România dacă nu era comunism”. În acelaşi timp, nu se vorbeşte nimic în manual de scriitorii interzişi, în condiţiile în care un poet ca Vasile Voiculescu a fost închis la 76 de ani, doar pentru că s-a implicat în mişcarea spirituală a Rugului Aprins. Şi pentru că relaţia cu Ministerul Educaţiei nu a funcţionat până la capăt, Academia Civică a luat pe cont propriu cunoaşterea uriaşelor suferinţe şi mutilări de destine din timpul regimului comunist, ca singur mod de a contracara spălarea creierelor societăţii româneşti.
Un fenomen specific doar suferinţei din ţara noastră a fost rezistenţa prin poezie, fenomen de masă, unic în întreg spaţiul Europei rămasă după Cortina de Fier. La Memorialul Sighet, s-a inaugurat o sală cu pereţii acoperiţi cu poeme scrise în închisori, ca antidot împotriva singurătăţii, atrocităţilor fizice şi nebuniei: „De atâtea ori ne e ruşine de ce-am făcut în istorie, a spus poeta Ana Blandiana, şi suntem mândri de atât de puţine ori. Această rezistenţă prin poezie, din închisori, întâlnită masiv numai în România, trebuie să ne facă să fim mândri de condiţia noastră de scriitori”.
Sculptorul Aurel Vlad, al cărui grup statuar „Cortegiul sacrificaţilor”, ce domină agora spaţiului expoziţional, a devenit imaginea de marcă a Memorialului Sighet, dar şi a rezistenţei anticomuniste, a făcut un scurt istoric al impresionantei sale lucrări, în timp ce sutele de vizitatori prezenţi la vernisaj păreau să completeze cu propriile lor gesturi şi mişcări expresivitatea (Z.I.)
