In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Ancheta VR
BASARABIA, ÎNSPRE EUROPENITATE? (I) Miza, mai puternică decât criza. Când demarăm ancheta de faţă, acum, în preajma Zilei Naţionale, ţărişoara noastră, una dintre ele, geme şi vocalizează la vârf de sarcină electorală prin catindaţi şi partidele lor, din toţi rărunchii, în bătaia pe scaunele din Parlament. Criza economică mondială îşi arată brusc colţii la firmele din spaţiul mioritic, iar respectivele firme, în lanţ, mai făţiş, mai curmeziş, mai pe uşa din dos, varsă pe drumuri sute, mii, zeci de mii de angajaţi sortiţi unei protecţii sociale mai mult cu numele.
Aşa zicând, tabloul global, de o dinamică complex-ameţitoare, e sumbru. Chiar dacă America, încă pe genunchii lui Bush, promite prin gura întâiului preşedinte mai de culoare ales la Casa Albă să facă şi să dreagă. Rapid şi concomitent, intra muros şi la scară planetară, fireşte.
Ei, dar când scăriţa planetară pare să ardă, cu baba noastră locală cu tot, e oare rezonabil să întrebi, să mai întrebi, ce face o ţară românească, sau alta, Basarabia să zicem, cu a sa destinaţie europeană? Are propensiunea/destinaţia europeană în sânge, trage încoace pe bune, programatic, lucid – sau, pe sub nasul UE, o cârmeşte nostalgic-căldicel, încolo, la ruşi?
Nu ştim. Ce ştim e că, odată dat cep chestiunii, “buba” veche se sparge şi întrebările curg. Le grupez aşa:
1. Care sunt atuurile Basarabiei de a ieşi din starea dilematică în care se află? 2. Ce tradiţii/instituţii/personalităţi cu vocaţie europeană posedă ? 3. Avem noi, cei din ţara de dincoace, relaţii de colaborare/prietenie cu instituţii de peste Prut şi scriitori basarabeni? 4. Ce cărţi ale basarabenilor, nu doar de literatură, au reţinut atenţia în ultimii ani? Ce fapte/evenimente artistice din acel spaţiu ar putea fi creditate drept „valoare europeană”? 5. Atitudinea mediilor româneşti şi a românilor în general faţă de soarta celor de peste Prut, cum e?
Pe parcursul mai multor numere, sunt invitaţi să participle la acest demers publicistic scriitori, jurnalişti, istorici, politicieni, clerici, studenţi, academicieni etc., din România sau diaspora românească, indiferent de vârstă, sex, religie, ideologie sau culoarea ochilor.
În fine, ar trebui să ghilimetez titlul anchetei. Expresia e dintr-un articol al lui Vitalie Ciobanu, din Contrafort. Eu doar i-am pus semnul întrebării. Ca să las loc nuanţărilor de tot felul, nu că m-aş îndoi de flerul reputatului scriitor şi analist politic. Dimpotrivă, recunosc în enunţul lui o miză istorică, enormă, ca şi rezolvată... Miza, mai puernică decât criza, sper…
