In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Ancheta VR
LECŢIE DE REZISTENŢĂ - SIMONA DăNCILă Basarabia şi România sunt ca nişte fraţi siamezi prin care curge acelaşi sânge în ciuda separării formale, şi în momentul în care ţara noastră a devenit membră UE acest lucru s-a răsfrânt şi asupra Basarabiei. Şi pozitiv, şi negativ. Nimic nu-i împiedică pe fraţii noştri de peste Prut să se considere la fel de îndrituiţi ca noi să facă parte din marea familie a bătrânului continent. Cu atât mai mult se vor strădui să dovedească faptul că ne sunt cel puţin egali, în primul rând din punct de vedere cultural, căci la ora actuală problema identităţii culturale a unui neam e mai acută decât oricând: înşişi francezii se tem că francofonia va fi înghiţită de universala engleză. Protejarea limbii naţionale devine în secolul XXI o necesitate de prim rang şi Basarabia are o bogată experienţă în sensul acesta – patriotismul se reduce uneori la a-ţi face rugăciunea pe limba ta.
Din contopirea Estului cu Vestul europenii aşteaptă o infuzie de vigoare spirituală şi, de ce să ne ascundem după deget, cimentarea unei bariere de civilizaţie contra unui capitalism cinic care cucereşte prin simplificare. Pentru ţările asimilate acesta este un avantaj în măsura în care pot arde o serie de etape penibile pentru a se ridica la un nivel umanist neaşteptat. Se creează un moment de echilibru pe care Uniunea speră să-l menţină cât mai mult. Atât esticii cât şi vesticii vor trece peste o serie de prejudecăţi, bănuieli, nemulţumiri, pentru ca balanţa să rămână dreaptă şi impactul să nu producă stricăciuni. Din punct de vedere politic ar fi ideal ca Basarabia să rămână o ţară tampon ataşată europenismului prin însăşi natura ei, oferind avantajul unei false neutralităţi. În acest caz România ar deveni mai mult ca sigur o placentă suculentă şi o poartă sau ecluză veşnic deschisă spre Occident, care să elimine treptat tensiunea acumulată în trecut cât şi noile tensiuni create în această zonă de intersecţie. Deja drumul afirmării artistice, culturale a basarabenilor trece prin România şi nu dă greş.
Această polaritate dovedeşte adevărata natură a relaţiilor dintre cele două ţări, basarabenii se simt la noi ca acasă, ba chiar mai bine uneori, îşi pot afirma calităţile fără să fie obstrucţionaţi sau discriminaţi. Cam ăsta e idealul spre care tinde şi Uniunea Europeană – o frăţie istorică aptă să transforme materialismul dialectic rigid într-unul lax, fără frontiere brute, arbitrat de conştiinţă şi nu de pseudolideri. Or, Basarabia e pregătită să dea o lecţie de rezistenţă etnică şi este o dovadă vie a faptului că umanitatea a ajuns la un tip de divizare naţională care exclude asimilarea geopolitică a unui stat de către altul. Cultura a căpătat o pondere decisivă în cadrul relaţiilor interstatale şi interumane şi nu mă refer numai la cultura oficială ci şi la manifestările cele mai simple ale fiecăruia: nu ne putem face pe deplin înţeleşi, nu ne putem desfăşura plenar personalitatea decât între „ai noştri”.
În sfârşit, basarabenii „fixează” România, îi întăresc poziţia şi îi menţin aura de patrie generoasă căci, în timp ce românii o părăsesc deziluzionaţi, ei vin spre ea plini de speranţă şi n-o lasă să se răcească în cadrul procesului general de translaţie a populaţiei.
(Simona Dåncilå este poetă din recentul val, responsabil REMES
– Uniunea Mondială a Scriitorilor de limba spaniolă – pentru Rom~nia)
