|
| Viaţa Românească 1-2 / 2009 |
Remus Valeriu Georgioni - IOV PERORÂND
citeste mai departe
Mircea Bârsilă - ORIZONT DE AŞTEPTARE
citeste mai departe
EDITORIAL
Nicolae Prelipceanu - BLESTEMUL LUI SISIF?
Se mai ştie, poate, prin anii 90 ai secolului trecut, făcea furori o carte a unui american, Francis Fukuyama, intitulată optimist Sfârşitul istoriei şi ultimul om. citeste mai departe
Dumitru Radu Popa - REBELUL NEÎNŢELES: ALEXANDR SOLJENIŢÎN
Acum, nu multă vreme după moartea lui Soljeniţîn, o imagine atît de răspîndită în media de tot felul, la timpul respectiv, îmi stăruie în memorie. Este vorba de istorica întîlnire, pe 12 iulie 2007, dintre Alexandr Soljeniţîn şi Putin, încă Preşedinte al Federaţiei ruse. citeste mai departe
EVENIMENT
PREMIILE VIEŢII ROMÂNEŞTI, EDIŢIA I
citeste mai departe
Marian Drăghici - DE CE PREMIILE VIEŢII ROMÂNEŞTI ?
Ca să ne re-împrietenim. Pentru că trebuie. Nu pentru că debordează moda premiilor, din 1990 încoace. citeste mai departe
MIHAI ŞORA: PREMIUL DE EXCELENŢĂ
DESPRE EXCELENŢÅ, DESPRE INTELIGENŢĂ, DESPRE ARTA BUNEI (BINE-)ÎNŢELEGERI (I) citeste mai departe
Liviu Antonesei - UN ELOGIU DOMNULUI MIHAI ŞORA
Sunt foarte fericit că am prilejul să scriu acest mic text omagial cu ocazia acordării Premiului pentru întreaga activitate, al prestigioasei reviste Viaţa Românească, Domnului Mihai Şora. citeste mai departe
Matei Vişniec - MATEI VIŞNIEC: PREMIUL PENTRU DRAMATURGIE
MESAJ PENTRU VIAŢA ROMÂNEASCÅ citeste mai departe
Ion Bogdan Lefter - MATEI VIŞNIEC ŞI IOANA D’ARC ÎN PAGINILE VIEŢII ROMÂNEŞTI
Pe scurt, în scris, despre patru subiecte pe care, la invitaţia colegilor noştri de la Viaţa Românească, le-am dezvoltat în intervenţia improvizată la decernarea premiilor revistei, pe post de laudatio pentru unul dintre laureaţi: Matei Vişniec. citeste mai departe
ANTONIO PATRAŞ: PREMIUL „G. IBRĂILEANU” PENTRU CRITICĂ LITERARĂ ŞI ESEU
IBRĂILEANU PREMIAT LA VIAŢA ROMÂNEASCĂ citeste mai departe
Daniel Cristea-Enache - CRITICĂ DE VÂRF
Ibrăileanu. Către o teorie a personalităţii, eseul lui Antonio Patraş apărut la Cartea Românească şi premiat de Viaţa Românească, vine după o teză de doctorat, cu totul remarcabilă, despre Ion D. Sîrbu şi un volum de cronici literare bine scrise, dar prea participative. citeste mai departe
Bogdan Creţu - MODELUL IBRĂILEANU
Soarta lui Ibrăileanu părea a fi una ingrată: de prin anii ’80, nici un critic nu a mai catadicsit să se apropie cu atenţie de opera sa. Şi nimic nu îngroapă mai straşnic în uitare un scriitor decât nepăsarea urmaşilor săi. citeste mai departe
ULTIMELE ÎNSEMNĂRI ALE LUI MATEIU CARAGIALE
citeste mai departe
Bogdan Creţu - JURNALUL APOCRIF AL LUI MATEIU I. CARAGIALE
Încă din titlu, o carte Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale, însoţite de un inedit epistolar, precum şi de indexul fiinţelor, lucrurilor şi întâmplărilor în prezentarea lui Ion Iovan (Editura Curtea Veche, 2008) tinde să stârnească mai curând nelămuriri decât certitudini. În orice caz, atrage, dar şi incită. citeste mai departe
Elisabeta Lăsconi - O CARTE CE ÎNTRETAIE DOUĂ POVEŞTI
În mod curios, cartea lui Ion Iovan se situează la intersecţia imaginară a două poveşti care îmi bântuie de multă, multă vreme viaţa de cititor. citeste mai departe
Andreea Răsuceanu - METAFORELE VENINULUI MATEIN
citeste mai departe
Simona Vasilache - BIETELE FAPTE
Există un dispreţ – frust, verde – al oamenilor de acţiune faţă de visători, după cum şi tifla nefăptuitorilor faţă de faptă. Orice întocmire are măcar un cusur, pe care-l vezi, cu ochi versat şi obosit, în toţi slujbaşii. citeste mai departe
ANCHETA VR
Marian Drăghici - BASARABIA, ÎNSPRE EUROPENITATE? (II)
citeste mai departe
Igor Mocanu - VORONIN ŞI CĂŢELANDRII LUI, ĂŞTIA N-AU HABAR CE LI SE-NTÎMPLĂ-N ŢARĂ
Republica Moldova are mai multe atuuri. Sau, mai precis, potenţiale zone care pot fi speculate ca atu. În limbaj de rebranding, sînt tocmai zonele care îi scot în evidenţă diferenţele specifice şi, prin asta, îi conferă o identitate proprie. citeste mai departe
Vitalie Ciobanu - BASARABIA – O CAUZĂ PENTRU SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ
A rosti binomul „Basarabia şi europenitatea”, în spiritul anchetei iniţiate de revista Viaţa Românească, înseamnă a ne situa pe terenul unei mari necunoscute, a dezlega termenii unei dileme chinuitoare, a vaticina în marginea unui orizont obscur. citeste mai departe
Tudor Cojocaru - DE LA „TĂVĂLUGUL” SOVIETIC LA „TRENUL” EUROPEAN
În momentul de faţă, Basarabia se confruntă cu grave probleme de ordin social, economic, politic şi nu în ultimul rând, identitar. citeste mai departe
Ion Lazu - FIRESCUL NEFIRESCULUI.
Într-adevăr, Basarabia se află, după aproape două decenii de la destrămarea imperiului bolşevic, într-o situaţie unică în continentul nostru, ca stat încă dezlipit de România. citeste mai departe
Alecu Reniţă - CE BUCURIE IMENSĂ A TRĂIT BASARABIA CÂND A CĂZUT REGIMUL KOMUNIST AL LUI CEAUŞESCU
Pentru a ieşi din starea dilematică, mai întâi, se cere să o identifici şi să înţelegi cauzele care au generat această stare. Nu poţi să tratezi o boală până nu stabileşti diagnosticul corect. citeste mai departe
ESEURI
Mariana Codruţ - UITATUL ÎN GOL
În mentalitatea ţăranilor români, privitul în gol e considerat un lucru rău, din moment ce e asociat cu diavolul. Rareori am văzut cînd eram copil vreun ţăran uitîndu-se lung în gol. citeste mai departe
Alexandra Ciocârlie - ACASĂ, DE DEPARTE
Se poate vedea, din propriile lor mărturii, ce a însemnat pentru scriitorii români exilaţi la Paris în perioada comunistă ţara rămasă în urma lor. Unii au rămas mereu cu gândul la soarta fostei lor patrii, fapt dovedit de persistenţa referirilor la România în scrierile lor de tip confesiv. citeste mai departe
Nicoleta Dabija - O INTERPRETARE LA IOV
Cu fiecare situaţie gravă şi fără răspuns a existenţei noastre povestea biblică a suferinţei lui Iov ne revine în minte. Indiferent de răspunsurile care au dominat gândirea filosofilor, teologilor şi istoricilor de-a lungul veacurilor, problema suferinţei suscită ca o noutate viaţa fiecăruia dintre noi. citeste mai departe
Călin-Andrei Mihăilescu - ÎMPOTRIVA MITULUI
Legăturile complicate ale mitului cu adevărul au fost de departe înlocuite de mai îndelungata sa relaţie cu naraţiunea. De când s-a cristalizat epuizarea paradigmei iluministe, speranţa că adevărul – fie el factual, analitic sau istoric – ne poate elibera de asaltul insidios al mitului s-a potolit. citeste mai departe
Alexandru Vlad - DE CE NE PIERDEM ÎN PĂDURE?
Până la urmă tot trebuia să mi se întâmple, parcă mi-o căutasem cu lumânarea: m-am rătăcit în pădurile acestea care nu că ar fi ele foarte mari, dar sunt complicate asemenea unei elaborate litere chinezeşti. citeste mai departe
Oprea Leonard - 4 RESPIRAŢII
citeste mai departe
INTERVIU
Gabriela Adameşteanu - „EFORTUL MEU ESTE DE A DEPĂŞI BARIERA VÂRSTELOR, SEXELOR, ETNIILOR: DOAR PRIN EMPATIE AJUNGI LA CELĂLALT”
Cum vă explicaţi, în aceste condiţii, faptul că numele dumneavoastră, departe de a fi fost erodat într-un fel sau altul, a rămas în prim-plan? Interviu realizat de DANIEL CRISTEA-ENACHE citeste mai departe
PROZĂ
Ştefan Dumitriu - BIOGRAFIE NERETUŞATĂ
Când am primit de la patron comanda fermă, dar şi rugămintea specială, să mă ocup de redactarea unei biografii a lui Ceauşescu, am reacţionat cu destul scepticism. citeste mai departe
Liviu Uleia - SUNT O CARTE REA
Un om nu poate fi doar ce vrea, o carte, însă, da! Dincolo de necesităţile prezentului, de tributul faţă de trecut şi de orice moştenire, de presiuni sau de cititori, o carte poate fi exact ceea ce doreşte. citeste mai departe
POEZII
Alina Mazilu - POEME
citeste mai departe
Liviu Georgescu - POEME
citeste mai departe
MEMORII. AMINTIRI
Mircea Ciobanu - JURNAL
inedit citeste mai departe
Dumitru Ţepeneag - LITERATURA ROMÂNĂ ÎN SCRISORI (VIII)
Reintegrarea în literatura română. În finalul unei scrisori rămase în ciornă (neutilizabilă) din ianuarie 1989, îi scriam lui Sorin Mărculescu: “ ţi-am cumpărat o grămadă de cărţi (...) citeste mai departe
Liviu Franga - CUVÂNT LA DESPĂRŢIREA DE PROFESORUL EUGEN CIZEK
Cel care se află acum pregătit să înceapă drumul fără întoarcere al veşniciei ar fi dorit, ştiu bine, să mă despart pentru totdeauna de dînsul scurt, în câteva cuvinte, fără adaos de vorbe, numai idei – şi acelea doar esenţiale. citeste mai departe
CRONICI
Crina Bud - TEACH ME READ
CRONICĂ LITERARĂ. „Viaţa e alcătuită din amănunte, domnule procuror. Nu din esenţă. În realitate, esenţa-i hăt departe.” – afirmă personajul lui Răzvan Petrescu din povestirea Farsa (Eclipsa, 1993) şi din varianta ei dramatizată (1994). citeste mai departe
Marcel Lucaciu - HIMERA LUI CĂRTĂRESCU
CRONICĂ LITERARĂ. Sondând – atent la tot şi la toate – fie universul livresc, fie vesperala copilărie, Mircea Cărtărescu ne propune, deseori, un joc ficţional în cadrul căruia naratorul e – alternativ – spirit iscoditor şi omniscient, personaj, martor sau mesager. citeste mai departe
Monica Grosu - ÎNSEMNĂRI CU TÂLC
CRONICĂ LITERARĂ. Însemnări cu tâlc, convingătoare şi invariabil ancorate în cotidian, ne apar notele diaristice din Jurnalul secret al lui Alex. Ştefănescu. Volumul, apărut la Editura Corint, în 2007, poartă un titlu vădit ironic, Jurnal secret, noi dezvăluiri, dar, care aprinde becul curiozităţii cititorului. citeste mai departe
Graţiela Benga - PORTRET LIRIC
CRONICĂ LITERARĂ. De o discreţie inexplicabilă pentru cei care respiră numai în spaţiul public, Monica Rohan este o poetă apreciată într-o anumită zonă a lumii literare şi ignorată în altele. Numele ei nu spune multe iubitorilor de poezie, cu excepţia celor din imediata apropiere. citeste mai departe
Viorica Răduţă - UN MOLDOVAN. ŞI PERSONAJUL SĂU, COTIDIANUL
CRONICĂ LITERARĂ. În primul său volum de poeme, Blank, nu întâmplător câştigător al Concursului de debut al Editurii Cartea Românească, 2007, Vlad Moldovan impune o lume postbacoviană, dar nu în tuşele neoexpresioniste ale unui Ioan Es. Pop sau Ioan Tudor Iovian... citeste mai departe
Emil Mladin - SCRIITORI, PERSONAJE, CITITORI…
CRITICĂ LITERARĂ. Horia Gârbea nu face economie de argumente pentru a susţine un proiect extrem de bine venit. „Trecute vieţi de fanţi şi de birlici” reprezintă legătura de care avea nevoie cititorul, în relaţia cu personajele unor istorisiri relevante atât în epoca în care au fost scrise, cât şi în zilele noastre. citeste mai departe
Rodica Grigore - ANGELA CARTER. MĂŞTILE NOII ŞEHEREZADE
CRONICA TRADUCERILOR. „Carnavalul reprezintă viaţa însăşi, dar transpusă în forme deosebite, dictate de principiul jocului”, afirma Mihail Bahtin în studiul său, FranÎois Rabelais şi cultura populară în Evul Mediu şi în Renaştere. citeste mai departe
Mihai Sorin Rădulescu - IOAN TANOVICEANU ADUS ÎN ACTUALITATE
CARTEA DE ISTORIE. Este Ioan Tanoviceanu (1858 – 1917) un “teren minat” din pricina polemicii cu N.Iorga de la începutul secolului XX şi care a durat ani de zile ? citeste mai departe
Paul Aretzu - CRĂCIUNUL: BUNĂ VESTIREA MÂNTUIRII
CARTEA DE RELIGIE. Olivier Clément este unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi din Occident, predicator şi mărturisitor al dreptei credinţe, deschis dialogului ecumenic, convins că toate marile probleme ale umanităţii îşi pot găsi dezlegarea în Evanghelia lui Hristos. citeste mai departe
Călin Stănculescu - 2008, UN AN CU BUNE CU RELE, DELOC IEŞIT DIN COMUN
CRONICA DE FILM. Prima jumătate a anului a adus cu filmele O zi bună de plajă şi Megatron două prestigioase distincţii pentru tinerii cineaşti români, Ursul de Aur şi Palme d’Or la importantele festivaluri internaţionale de la Berlin şi Cannes... citeste mai departe
Nicolae Prelipceanu - UNIUNEA EUROPEANĂ A TEATRULUI
SPECTATOR. Toamna s-a făcut iarnă şi festivalurile au continuat, aşa cum observam şi în ultimul număr al acestei reviste, de anul trecut. citeste mai departe
COMENTARII CRITICE
Constantin Cubleşan - EMINESCU – PERIOADA BERLINEZĂ
Una dintre perioadele puţin cunoscute, puţin studiate, din viaţa şi activitatea creatoare a lui Mihai Eminescu este cea berlineză, îndeobşte tratată cu superficialitate şi suficienţă de către criticii şi istoricii literari... citeste mai departe
Ion Pop - POEZIA LUI ŞTEFAN MANASIA
În laborator foarte semnificativ pentru „şcoala” la care s-a format poezia lui Ştefan Manasia (n. 1977) este placheta, din păcate foarte provincial tipărită şi prezentată, Dormez-vous?, tipărită la Râmnicu-Vâlcea în 1996. citeste mai departe
MERIDIAN
Valery Oişteanu - DALÍ. PICTURĂ ŞI FILM
Cu toate că, la un moment dat, el însuşi a calificat filmul drept o formă inferioară de expresie, puţini artişti au avut mai multe legături cu acest domeniu ca Salvador Dalí. citeste mai departe
ATITUDINI
Ion Zubaşcu - SCRIITORI CU DESTINE IEŞITE DIN COMUN…
Celor spuse cu acest prilej (colocviul Scriitorul, cenzura şi securitatea), le-aş adăuga câteva exemple extreme de scriitori, cărora regimul comunist le-a deturnat întregul destin, într-un mod cu totul ieşit din comun. citeste mai departe
MISCELLANEA
COMUNICATE
citeste mai departe
Marian Drăghici - AVANCRONICA LA “PASSACAGLIA”
citeste mai departe
I. Z. - SEARĂ DE POEZIE ŞI MUZICĂ RELIGIOASĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR
citeste mai departe
I. Z. - CINE A FOST ÎN REALITATE ARTUR SILVESTRI?
citeste mai departe
Eugenia Ţarălungă - BREVIAR EDITORIAL
citeste mai departe
Liviu Ioan Stoiciu - REVISTA PRESEI LITERARE
citeste mai departe
|
|
|
|
|
|
|
