Viaţa românească - lunar de cultură şi artă
Prima pagină Articole Redacţia Istoric Arhivă Contact
Sumar
Editorial
 
Eveniment
 
Proză
 
Eseuri
 
Interviu
 
Ancheta VR
 
Poezii
 
Comentarii critice
 
Memorii. Amintiri
 
Cronica literară
 
Atitudini
 
Meridian
 
Miscellanea

Varianta PDF

Anunt important!

In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.

Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).

Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.

Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.

Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.

Telefon:
021 212 79 93
 


Cronica literară
SCRIITORI, PERSONAJE, CITITORI… - EMIL MLADIN
Într-o vreme în care viaţa şi, uneori, opera unor scriitori devin ţintele predilecte ale înţepăturilor fine sau ale decapitărilor de către critica literară, apare un autor cu distinctă apreciere la adresa confraţilor, mai vechi sau mai noi. Horia Gârbea nu face economie de argumente pentru a susţine un proiect extrem de bine venit. „Trecute vieţi de fanţi şi de birlici” reprezintă legătura de care avea nevoie cititorul, în relaţia cu personajele unor istorisiri relevante atât în epoca în care au fost scrise, cât şi în zilele noastre. Personajele devin, în această carte, entităţi puternice, reale, cu toate metehnele şi calităţile Ioneştilor şi Popeştilor care te calcă zilnic pe bombeuri. Asemeni oamenilor, personajele au de toate: de la cheful de băutură, patima jocurilor de noroc, iubiri împărtăşite sau nu, la cheful de sinucideri şi multe, multe alte treburi de rezolvat.

Personajele evidenţiate de Horia Gârbea au relevanţă în opere ale unor scriitori cu adevărat valoroşi, scriitori atenţi la destinul personajului, nu la universul lor interior, care trebuia sau nu să iasă în relief. Caragiale, Kiriţescu, Ionel Teodoreanu sau Mateiu Caragiale refac lumea jucătorilor de cărţi, Eugen Barbu pe cea a hoţilor, mari amatori de barbut, iar Camil Petrescu, aleasa lume a jucătorilor de bridge. Numai citind excepţionalele pagini ale acestor autori, vom avea imaginea generoasă a unei lumi extrem de colorate. Trecând prin Patul lui Procust, ne încearcă sentimentul, mai mult sau mai puţin ciudat, al unui Ladima excitat de ceea ce se întâmplă, în cealaltă încăpere, între Gheorghidiu şi Emilia. Noi suntem oameni, nu personaje ca să putem sparge porţelanuri, nu? Sau ne petrecem noaptea în patul unui pictor, conversând în pielea goală despre arta plastică, precum tânăra din Trei dinţi din faţă? Maestru al fantasticului, Eliade imaginează şi iubirea unui pictor cu un strigoi. Numai „personaj” să nu fii! Prea multă imaginaţie pentru un om!
Alcoolul face ravagii printre personaje. Scriitorii, adevăraţi connaisseurs ai acestei îndeletniciri, au dat personajelor tot ce aveau ei mai bun. De la Panait Istrati la Teodoreanu, de la Caragiale la Preda sau Mateiu, personajele beau şampanie, salep, tescovină, ţuică – fiartă sau nu – bere sau vermut, vin roşu cu ocaua sau rom ca în Bacalbaşa, până se mai şi sinucid. Personajele, la fel ca oamenii, au la băutură un examen greu de dat: se trece de la bucurie la ură, de la râs prostesc la plâns şi înapoi, fără motive. De la băutură sau de la iubiri schilodite, se ajunge la agresiuni, mai mici sau mai mari. Dacă, pe deasupra, mai sunt şi ciobani, oamenii sau personajele din cărţi pun mâna pe baltag. Se apelează, în literatură, şi la puşcă, pistol, vitriol sau înapoi la ciomegele din lumea lui Marin Preda. Bacalbaşa vine cu centironul şi nuiaua. Se poate spune că personajele din literatura română sunt destul de agresive.

Cartea lui Horia Gârbea nu aduce în atenţia cititorului numai violenţă, crime, sinucideri, beţii, iubiri peste iubiri între personaje. Gârbea aduce în primplan „personaje” mai puţin băgate în seamă: de la patrupedele lui Sadoveanu, Ion Barbu, Blaga, Arghezi, până la hibridul lui Mircea Ivănescu – „pisicâinele”, caii lui Mateiu Caragiale sau cei ai lui Creangă. O lume aparte este cea a călătorilor din trenuri. Gălăgioasă, colorată, mirositoare, nervoasă... Personajele găsite de Horia Gârbea au nevoie de doftori pentru a se trata de boale. Eugen Barbu, George Călinescu, Caragiale au avut personaje cu prezenţă asiduă la uşile doctorilor buni sau răi. Doctorul Prahu îşi tratează bolnavii cu soare şi vin. Medicament serios. Dacă mai punem la socoteală şi scriitori cu studii de specialitate, obţinem tabloul unei literaturi profesioniste. Augustin Buzura, Dan Tărchilă ori Răzvan Petrescu pot depune mărturie. Ar mai fi destule de scris despre această carte minunată, dar, luând de bun îndemnul autorului, care spune că „în scris, ca şi în băutură, e bine să avem măsură”, închei şi eu aici, pentru a merge, evident, la o bere.


Prima pagină Articole Redacţie Istoric Arhivă Contact
Copyright © Uniunea Scriitorilor din Romania 2008-2013. Toate drepturile rezervate. Design si Programare: Datagram