|
| Viaţa Românească 3-4 / 2009 |
EDITORIAL
Nicolae Prelipceanu - CANONUL, UN SUBTERFUGIU INTELECTUAL?
Clasamentele în artă nu sunt agreate. În literatură, de asemenea, că tot artă e. Dacă vreun cititor naiv, un neavenit, încearcă să spună unui avenit cine e, după părerea lui, pe locul întâi la poezie, de exemplu, atunci cel de-al doilea personaj ori îl ia peste picior, ori îi explică părinteşte că în literatură nu se fac clasamente, ori îi... citeste mai departe
George Banu - ODIHNA
citeste mai departe
EVENIMENT
Nicolae Manolescu: Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură
citeste mai departe
Gheorghe Grigurcu - ÎN INCINTA UNEI ISTORII LITERARE
Ceea ce atrage uşor atenţia în faţa masivei Istorii critice a literaturii române, semnate de Nicolae Manolescu, e faptul că autorul şi-a luat o serie de măsuri de precauţie, aproape metodice, pentru a para posibilele obiecţii. citeste mai departe
Cornel Ungureanu - CRITICA HEDONISTĂ
Arta degustării la români. Între articolele care s-au scris până acum despre Istoria critică... a lui Nicolae Manolescu mai important a fost, mi se pare, cel al lui Dan C. Mihăilescu. Ca de obicei, cel mai harnic critic al actualităţii literare este nuanţat, elegant, de o reală politeţe cu maestrul. citeste mai departe
Viorica Răduţă - O “EPOPEE” A DIAGNOSTICULUI
Istoria… lui Nicolae Manolescu încheie, cu siguranţă, tocmai capitolul maioresciano-călinescian al criticii exhaustive, ierarhizante, pe o identitate, continuitate, cum e cea literară, construită din discontinuităţi, multiplii cei fixaţi prin capitole, mai mult de autori şi „forme”... citeste mai departe
ANCHETA VR
Marian Drăghici - O DEDICAŢIE ŞI DOUĂ INTERVIURI
citeste mai departe
Leo Butnaru - PENTRU CA PRUTUL SĂ NU DEVINĂ APA SÂMBETEI
citeste mai departe
Vasile Gârneţ - EUROPENITATEA ROMÂNIEI VA SALVA ŞI BASARABIA
citeste mai departe
Valentina Tăzlăuanu - DORIM POATE PREA MULT UNII DE LA ALŢII
citeste mai departe
Emanuela Ilie - PENTRU O MAI DREAPTĂ CINSTIRE A LUI GRIGORE VIERU
citeste mai departe
Simona Dăncilă - ÎNTRE ORFEU ŞI HRISTOS, O JALE CLASICĂ
citeste mai departe
BASARABIA, ÎNSPRE EUROPENITATE ? (III)
citeste mai departe
ANCHETĂ
Iulian Boldea - CANONUL LITERAR. LIMITE ŞI IERARHII
Ce este canonul literar? „O frază de dânşii inventată”? Un instrument de lucru? O realitate? O ficţiune a criticii? Un fel de mecanism de reglaj şi autoreglaj prin care literatura îşi asigură propria evoluţie? Canonul se discută sau se face? citeste mai departe
Ioan Lascu - CÂND ESTE CANONUL OPORTUN
Discuţia despre canon este încă actuală, cel puţin la noi. Adevărul este însă că problematica, altminteri veche de când lumea, a reintrat în modă odată cu traducerea deja faimoasei cărţi a lui Harold Bloom, Canonul occidental. Ca aproape întotdeauna – şi avem la îndemână exemplele structuralismului, semioticii sau postmodernismului – ceea ce este... citeste mai departe
Elisabeta Lăsconi - REFLECŢII DESPRE CANON
Discuţiile despre canon au început în viaţa literară de la noi în urmă cu un deceniu. Cred că rolul hotărâtor l-au avut apariţia unei cărţi de referinţă (Canonul occidental de Harold Bloom, traducere de Diana Stanciu, Ed. Univers, 1998; ediţia a II-a într-o nouă versiune de Delia Ungureanu, Editura Art, 2007)... citeste mai departe
Constantin Pricop - CANONADĂ DE CANOANE
Dezbaterea privind canonul s-a declanşat, cu ani în urmă, în Statele Unite; şi, pentru că la noi totul se adaptează, atunci cînd a fost posibil s-au iniţiat şi aici discuţii pe seama canonului literar. citeste mai departe
Doina Ruşti - VIAŢA GREA A CANONULUI LITERAR
Ce sunt canoanele şi cine este creatorul lor? Sunt reguli academice, credinţe tradiţionale, sunt plasele rutinei, platoşele impostorilor, convenţii, vehicule prioritare. Canoanele sunt şi forţele nevăzute ale unei mode sau ale unei istorii. citeste mai departe
CE (MAI) E CANONUL AZI?
citeste mai departe
ESEURI
Cornel Ungureanu - PE CINE V-AR PLĂCEA SĂ URÂŢI?
Apare, la un moment dat, în istoria cinematografiei un personaj nou, bine mediatizat, foarte bine aşezat în ierarhiile vedetelor: omul pe care v-ar plăcea să-l urâţi. Spectatorul s-a plictisit de frumoşii seducători, de vedetele fericit îndrăgostite, de superbele şi de admirabilii care garantează happy end-ul. citeste mai departe
Alexandru Vlad - DE CE GĂSIM MONEZI PE JOS?
De mai multă vreme mi-a stat în gând să scriu un eseu despre găsitul banilor pe stradă. A bănuţilor, mai degrabă. citeste mai departe
Dumitru Radu Popa - ALLEN GINSBERG ŞI GENERAŢIA BEAT
Timp de un sfert de veac cel puţin, Allen Ginsberg a fost considerat cel mai mare poet american în viaţă, atrăgînd în jurul lui o congregaţie ciudată, în care cititori obişnuiţi se amestecau cu activişti politici, studenţi în filosofie orientală, budişti şi agnostici. citeste mai departe
PROZĂ
Ioan Groşan - CERBUL
ORIZONT DE AŞTEPTARE. Fragmente din romanul „Un om din Est“ citeste mai departe
Marian Ilea - RODICA E BĂIAT BUN
citeste mai departe
George Vasilievici - MÂINILE
Am pus pastilele de viseptol în cutiuţa portocalie de tic-tac. Timbrele le-am separat între ele şi apoi le-am reasamblat într-un frumos colorat semn de carte. Apoi am băgat cartea şi cutia de bomboane în bagajul de mână şi am tăiat-o direct spre aeroport. citeste mai departe
Viorel Dianu - IARNĂ ÎNFLĂCĂRATĂ
Tina transmise vestea calmă, totuşi confuză, Georgia era la telefon sau Vera?, apăsase tastele la nimereală, iacătă, e dandana mare!, nu ştie cum s-a pomenit cu ea pe cap şi cum să-i vină de hac, poate ar fi bine să-şi dea de ştire unii celorlalţi, să se minuneze toţi, dar să-i sară în ajutor să-l dezmeticească pe moşneag. citeste mai departe
POEZII
Ioan Es. Pop - POEME
citeste mai departe
Yussuf Khalid - APROAPE DEBUT
citeste mai departe
Adrian Bodnaru - POEME
citeste mai departe
Laurenţiu Brescan - POEME
citeste mai departe
MEMORII. AMINTIRI
Dumitru Ţepeneag - LITERATURA ROMÂNĂ ÎN SCRISORI (IX)
IEŞIREA DE SUB CORT. Nu e nici momentul, nici locul să fac istoria relaţiilor mele cu Nicolae Breban. Nu-l mai văzusem de aproape cincisprezece ani, când, în 1988, Breban şi-a făcut apariţia în Paris de unde nu s-a mai întors decât în 1990, dacă nu chiar 1991, adică la câteva luni bune după « rivoluţie ». citeste mai departe
VIAŢA LITERATURII
Ion Bogdan Lefter - PE CINE, CUM, CÎND „CANONIZĂM”?
citeste mai departe
NOTE CLASICE
Liviu Franga - PHANTASIA – ÎNTRE ADEVĂR ŞI ILUZIE (I)
Născut (în jurul anului 125 p. Chr.) pe la marginile orientale ale Imperiului Roman, în Samosata Syriei, un tânăr se pasionează de oratorie, pe care şi-o însuşeşte în şcolile de bună tradiţie din zona natală, apoi în marile centre de educaţie oratorică din Ionia şi din Grecia europeană, în ultima petrecând două stagii, succesive, de formare. citeste mai departe
CRONICI
Vitalie Ciobanu - „TURNĂTORUL DE MEDALII” SAU AVENTURI ÎN CASA DE STICLĂ
CRONICĂ LITERARĂ. Se vorbeşte de mai mulţi ani în literatura română din Basarabia despre „grupul de la Bălţi”. Cititorilor de jurnale politice, o asemenea sintagmă le-ar evoca mai degrabă „grupul de la Cluj” – o disidenţă promisă, niciodată împlinită, în interiorul PSD-ului lui Iliescu, Năstase, Geoană, Oprişan şi ceilalţi. citeste mai departe
Graţiela Benga - CU PRIVIREA PESTE ZID
CRONICĂ LITERARĂ. Conceptele au şi ele o viaţă proprie. Se nasc, evoluează, se înmulţesc şi, câteodată, dispar. Ştim acest lucru încă de la Hegel. Ţesătura subterană a conceptelor induce un câmp de forţe care ne influenţează mai mult decât credem. citeste mai departe
Diana Câmpan - DINCOLO DE TĂCERE – POEME DUMINICALE…
CRONICĂ LITERARĂ. Se insinuează adesea în viaţa poeţilor momentele-prag, cele în care condeiul refuză jocul pe hârtie şi creatorii tac, poezia rămânând linişte pură, neaservită paginii albe. citeste mai departe
Monica Grosu - LUMEA SUB ASALTUL BESTIEI
CRONICĂ LITERARĂ. Într-o vreme în care literatura confesivă, inclusiv literatura de sertar, pare să-şi fi trăit apogeul în vecinătatea imediat postdecembristă, scriitorul alba-iulian Cornel Nistea ne întâmpină cu o nouă carte, Ritualul bestiei (Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2008)... citeste mai departe
Rodica Grigore - JOHN FOWLES. JOCUL DE-A EXISTENŢA ŞI DE-A FICŢIUNEA
CRONICA TRADUCERILOR. Asemenea lui Sartre, Camus sau altor gânditori existenţialişti pe care i-a admirat, John Fowles a căutat să-şi întemeieze cărţile pe o solidă bază filosofică, pornind mereu de la convingerea că toate acţiunile şi alegerile fiinţei umane au nevoie de un astfel de punct de pornire într-un univers modern care nu mai era, după... citeste mai departe
Constantin Pricop - ANDRZEJ STASIUK. CĂLĂTORIND SPRE BABADAG ŞI ALTE EPISOADE
CRONICA TRADUCERILOR. Nu puţine particularităţi culturale ale naţiunilor din estul continentului se estompau, în perioada comunistă, sub presiunea ideologiei. La modul general, partea Europei cedată după cel de al doilea război mondial lui Stalin le apărea celor din lumea liberă sub imaginea indistinctă a… ciumei roşii, o reprezentare... citeste mai departe
Mihai Sorin Rădulescu - BUCUREŞTII DOCTORULUI VĂTĂMANU
CARTEA DE ISTORIE. Generaţiile mai vechi de intelectuali au auzit de doctorul Nicolae Vătămanu, unul dintre cei mai erudiţi cercetători ai trecutului Bucureştilor, pe cât de cunoscător pe atât de fermecător mânuitor al condeiului. Scrisul lui aminteşte de savoarea de povestitor a lui Ion Ghica ale cărui mărturii dealtfel le-a şi folosit – şi citat... citeste mai departe
Paul Aretzu - CARTEA PELERINULUI
CARTEA DE RELIGIE. Constantin Pădureanu este prozator (a debutat în 1986 şi a publicat şase cărţi) şi om credincios, poziţie din care, în 2006, a făcut pelerinajul consacrat, la Ierusalim, publicând apoi un memorial, Pelerini olteni în ţara sfântă (Editura Autograf MJM, Craiova, 2008). citeste mai departe
Călin Stănculescu - ION I. CANTACUZINO, O SUTĂ DE ANI DE LA NAŞTERE
CRONICA DE FILM. În luna noiembrie s-au împlinit o sută de ani de la naşterea lui Ion I. Cantacuzino, neobosit şi generos critic, estetician, istoric, dar şi legislator şi organizator al industriei cinematografice româneşti. citeste mai departe
Nicolae Prelipceanu - POVESTEA DE IARNĂ DE LA TIMIŞOARA
SPECTATOR. Piesa lui Shakespeare, tradusă până acum în româneşte cu titlul Poveste de iarnă, şi-a recăpătat titlul original, articulat, din engleză. The Winter’s Tale a devenit Povestea de iarnă. citeste mai departe
COMENTARII CRITICE
George Achim - DAN BOTTA ŞI IDEEA SPECIFICULUI NAŢIONAL
În ceea ce îndeobşte se cheamă definirea specificului naţional, Dan Botta aduce, prin eseurile sale din Gândirea, prin conferinţele ţinute la Criterion ori la radio, contribuţii esenţiale, argumentate, nuanţate, de mare originalitate a viziunii şi de o certă frumuseţe a stilului, chiar dacă tonul se mai inflamează uneori, iar mult invocata măsură... citeste mai departe
Marian Victor Buciu - TRATATUL DE(SPRE) VINĂ
Vinovaţi fără vină. Vinovăţia românească, Ed. Ideea Europeană, 2006, cum aflăm, este o carte scrisă înainte de căderea comunismului, plecând de la Dmitri Karamazov, cel care asumă şi ispăşeşte o crimă pe care nu a comis-o. În carte citim, însă: „acum, la aproape două decenii” (Vinovaţi fără vină, p.126), după decembrie 1989. Înseamnă că Nicolae... citeste mai departe
Crina Bud - PROVOCĂRI
Tentată să răspundă unei provocări literare, aceea de a-şi transpune romanele apărute în România într-o altă limbă şi într-o altă cultură, Felicia Mihali s-a stabilit în Canada în urmă cu opt ani. În noua ei patrie îşi continuă activitatea de jurnalist cultural conducând Terra Nova Magazine, un „webzine” dedicat artelor şi literaturii, dar, mai... citeste mai departe
Maria Vaida - FEERIA INOCENŢILOR
Cel mai bun exemplu în sensul unui succes postum, în cazul scriitorului Gheorghe Pituţ, îl reprezintă volumul de versuri pentru copii intitulat Călătorie în Uriaş,1 carte în care autorul mizează pe acel tip de înţelegere profundă, bazată pe intuiţie, aceea pe care numai vârsta inocenţei o poate oferi. citeste mai departe
MERIDIAN
Valery Oişteanu - BEATNICII AMERICANO-EVREI DIN LOISAIDA
M-am născut, fiind evreu rus ca origine (Bucovina), în anul în care Jack Kerouac i-a întâlnit pe Allen Ginsberg, Lucien Carr şi Carl Solomon, toţi trei fiind, de asemenea, descendenţi ai unor evrei ruşi. citeste mai departe
ARHANGHEL
JOHN UPDIKE. Onixuri, crestătură în trunchi de cedru, căuce de aramă coborâte în apă lină; acestea sunt ofranda închinării mele. Porfir şi lemn de tek, iasomie, smirnă: acestea ţi le-nchin în dar. Luciul condurilor mei e brumat cu îmbălsămare de cuişoare. Aripile mele picurând nectar. citeste mai departe
ATITUDINI
Ion Zubaşcu - VALERIU ANANIA ŞI-A JUCAT ÎN VIAŢĂ PIESELE DE TEATRU NESCRISE
Masivul volum Memorii, al scriitorului mitropolit Valeriu (Bartolomeu) Anania, apărut în 2008, la prestigioasa editură Polirom, face transparentă – în subsidiaritatea textului – miza majoră de a rescrie viaţa unuia dintre cei mai controversaţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. citeste mai departe
MISCELLANEA
Paul Aretzu - JOCUL DE-A REALITATEA
Ca un cadou premergător sărbătorilor de iarnă, în perioada 10-15 decembrie 2008, s-a desfăşurat la Teatrul „Al. Davila” din Piteşti Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio, ediţia a XII-a. citeste mai departe
Monica Patriche - DOUĂ RECENZII
citeste mai departe
I. Z. - CACOPATRIZI ÎN OGLINDĂ
citeste mai departe
I. Z. - POETUL GEORGE ŢĂRNEA ARE STATUIE
citeste mai departe
I. Z. - PROFITORII LUI EMINESCU
citeste mai departe
Eugenia Ţarălungă - BREVIAR EDITORIAL
citeste mai departe
Liviu Ioan Stoiciu - REVISTA PRESEI LITERARE
citeste mai departe
|
|
|
|
|
|
|
