In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Poezii
INEDIT - NICHITA STăNESCU De drag de Domnul Sora
Când s-a azvârlit cu piatra,
cercuri, cercuri facea apa.
Când s-a azvârlit cu fierul,
vulturi, vulturi facea cerul.
Dara când a fost sa fie
o decapitare vie
doar de capuri de Stuart,
al Mariei într-un bard,
azvârliram--ce sa fie? –
pe mari o Englitarie,
fier pe zarile noptoase,
stea cu coada: sângerase.
Când s-a azvârlit cu ochiul,
s-a întepenit tot locul.
Dar eresul, dar eresul?
sa-1 zvârlim cu întelesul.
Catre Mihai Sora
Cum se ridica de pe întuneric lumina...
Repudiind-o si lasând-o goala
dispretuind-o de nenumararea ei
impersonala,
smulgând-o si strivind-o
generala,
întocmai eu, inversul ei,
ma-ntorc de la un unu catre trei,
si zbier si urlu si si fluier
cu ochiul îndreptat spre înger.
Lasati-mi epsilonul ca sa sânger!
Lasati-mi epsilonul ca sa sânger!
Lasati-mi epsilonul ca sa sânger!
Parmenide
Se dedica Domnului Mihai Sora
Atunci si numai atunci când a aparut natura
au aparut si lucrurile.
Vai mie, ochii îmi erau numai pentru vedere,
urechile numai pentru auz,
creierul meu gravid de un cuvânt
înca nu nascuse,
iar cât despre întelesul cuvântului--
în jurul meu era o tacere
atât de absorbitoare:
ca mirosul dulceag al unui copil mort.
Vai mie, vai mie,
dar mai ales vai celui
care m-a facut sa înteleg
întelesul.
Catre M.
Eu am aflat o poveste din Tibet
când din gândire toti pluteau în aer,
si sa nu fuga-n Egipet
le atârnau de glezne
pietroaie mari, sa-i tina-n aer.
Le atârnau de glezne
pietroaie mari, sa-i tina-n aer.
Asa se face ca pre când
toti gânditorii din Tibet
stateau deasupra si în aer, neplecând,
toti vulturii de-acolo speriind,
vazând pe gânditorii cei plutind
si nemiscati si având la glezne,
sa nu plece, mari pietroaie.
Oh, tara libera de gânditori,
Tibetule fara de nori,
toti scumpii tai de gânditori
stam ficsi deasupra ta,
Tibet,
nemuritori,
legati de-o glezna uneori,
de-o alta glezna alteori,
cu mari pietroaie.
Tibet, tu, tara fericita,
tu, tara libera de gânditori.
Când vulturii doar uneori
ori vulturoaice alteori,
de frica celor gânditori
le dau ocoale.
Vestita, libera, tu, tara
fara gânditori.
Scrisoare catre Domnul Sora
Mi-ar mai veni si mie, vai,
din când în când, sa zbor întins pe spate,
ca pasarile cele mai crucificate
ale cuvântului din gând.
Mi-ar mai veni si mie,
când si când,
din când în gând,
din gând în cânt.
Catre M. S.
Se dedica Domnului Sora
Insomnia avea o eleganta de balet
de tocmai
de la Leningrad.
Prezenta era o adunare de cartuse trase
si cazute într-un pamânt visiniu,
de alta data,
din sud de Paris.
Cuvântul n-avea nevoie de aripi.
Pasari cu aripi retezate voi n-ati vazut zburând?
Bat din sânge ca din aripi.
Aerul se murdareste de rosu.
Dar de zburat, vulture,
îti raportez ca pasarile zboara
întocmai si la timp!
