In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Cronica literară
GALA HOP, VIOLENŢA ŞI TEATRUL - NICOLAE PRELIPCEANU A douăsprezecea ediţie a Galei Tânărului Actor, poreclită, bănuiesc de ce, HOP, s-a desfăşurat la Mangalia la începutul lui septembrie. Au concurat 16 tineri actori, fete şi băieţi, la individual, şi 15 în cele patru spectacole de grup. La individual, ca de obicei, concurentul îşi alege un text, a cărui reprezentare poate dura 15 minute, şi este obligat să performeze pe unul impus. De data asta cel impus...au fost două poeme, cam şterse, de Marin Sorescu, sau aşa a lăsat impresia majoritatea interpretărilor. S-o spunem de la început, interpretarea poeziilor e o dramă pentru actorul român, care se simte obligat să le dramatizeze. Şi aici am văzut tot ce putea fi imaginat pe Clipa lui Sorescu, o duduie vorbea la telefon, căci asta sugerează un vers al poetului, pleonasm curat de reprezentare, vreo câţiva băieţi s-au travestit în fete că, deh, era vorba de un punct de vedere feminin, cel puţin aşa li se părea lor. O fată destul de bine făcută se înfrupta dintr-un fel de tort de ciocolată, fiind, pe deasupra, îmbrăcată într-o rochie de voal alb, ca să schiţeze mai apoi câţiva paşi groteşti pe muzica lui Ceaikovski din Lacul lebedelor, iar ţinuta mă făcea să aştept o pată cafenie şi apariţia detergentului ideal. Au concurat, aşadar, Alexandra Adina Rădescu, absolventă a UNATC, la clasa prof. Mircea Rusu, George Remeş, de la acelaşi UNATC, clasa prof. Doru Ana, Gabriella Mezei, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, clasa prof. András Hatházi, Ványa Bácsi (profesorul, nu eleva) în celebrul spectacol al lui Andrei Şerban, Mihai Alexandru de la Sibiu, clasa prof. Dan Glasu, Irina Ivan, UNATC, clasa prof. Doru Ana, Alexandru Bogdan, de la „Hyperion”, clasa prof. Rodica Mandache, Ana Hegyi, de la Iaşi, clasa prof. Dionisie Vitcu, Marian Adochiţei, de la Iaşi, clasa prof. Cornelia Gheorghiu, Oana Radu, UNATC, clasa prof. Doru Ana, Lari Cosmin Giorgescu, UNATC, clasa prof. Adriana Popovici, Silviu Florin Ruşti, de la Cluj, clasa prof. Miriam Cuibuş, Ágnes Benedek, de la Cluj, clasa prof. Hatházi András, Eliza Ţuţurman, de la Cluj, clasa prof. Miriam Cuibuş, Valentina Andreea Zaharia, Unatc, clasa prof. Adriana Popovici, Ştefan Lupu, Cluj, clasa prof. Miklós Bács şi Olimpia Luca, de la Iaşi, clasa prof. Emil Coşeriu. Bătălia n-a fost cruntă, pentru că, la fete cel puţin, s-a văzut, e drept, abia în a treia, ultima zi, cine ar trebui să câştige. La băieţi, cel mai bun a fost pe bună dreptate descalificat, pentru că a performat 27 de minute în loc de 15, Lari Cosmin Giorgescu. Dar la băieţi mai erau concurenţi, înaintea celui pe care juriul (format din: Florin Fieroiu, Ana Ioana Macaria, Marius Manole, Vlad Massaci şi Virginia Mirea) l-a dat câştigător: Marian Adochiţei, cu un text de Matei Vişniec, pe care, în opinia multora, l-a cam masacrat. La fete a câştigat Ágnes Benedek, una dintre cele două actriţe care au ştiut să spună poezia ca poezie, nu ca teatru, dar, în opinia mea, ar fi trebuit să câştige cealaltă, Valentina Andreea Zaharia, o tânără actriţă pe care o veţi vedea la Naţionalul bucureştean, unde a câştigat, prin concurs, un rol. E drept, Valentina Andreea Zaharia a primit şi ea un premiu, acordat de Prinţul Şerban Cantacuzino, premiul „Maria Filotti” şi înmânat de Ilinca Tomoroveanu. Cu totul surprinzător a fost, cel puţin pentru semnatarul acestor rânduri, premiul „Sică Alexandrescu”, obţinut de Eliza Ţuţurman, protagonista unor „Ispite ale Sfântului Anton” de Flaubert, confuz abordate în opinia multora dintre cei din sală. Publicul s-a înghesuit să premieze o actriţă altminteri cu înzestrare reală, dar protagonistă a unui text de o vulgaritate fără imaginaţie, semnat de Clara Flores şi Antoaneta Zaharia, Bărbaţi şi vibratoare. Numele actriţei, Irina Ivan. La secţiunea grup au concurat, în prima zi, spectacolele Frigul de Lars Noren, în interpretarea actorilor Marius Mihai, Dan Murzea, Ninel Petrache şi Octavian Ştefan, cu toţii de la Universitatea „Spiru Haret”, clasa dnei Lucia Mureşan şi Clişee?!?, pantomimă, dans şi film mut de Barbara Crişan, cu: Dana Anghel, Simina Contraş, Ali Deac, Lorelei Ghazawi, Iulia Merca, Gabriel Sterian, Ada Şoaică, cu toţii foşti studenţi ai prof. George Ivaşcu la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. A doua zi, a fost rândul „grupului” de la Iaşi, cu piesa scurtă Norvegia. Azi de Igor Bauersima, în interpretarea lui Vlad Corneliu Baba şi Ramona Părpăliţă, de la clasa profesoarei Mihaela Arsenescu-Werner, şi a celui de la Tg. Mureş, cu textul Merge, după Autobahn de Neil LaBute, interpretat de foştii studenţi ai prof. Nicolae Cristache, Ciprian Mistreanu şi Ramona Porav-Hodade, acesta din urmă fiind şi câştigătorul premiului pentru grup. Cât despre premiul publicului, nu ştiu dacă v-am spus, acesta a mers către spectacolul mai colorat, Clişee?!? Mulţi dintre teatrologii, directorii de teatru şi cronicarii prezenţi au regretat că Lari Cosmin Giorgescu s-a autoexclus, pentru că show-ul lui – na, ca mă exprim şi eu conform modei! – Cred că nu m-aţi înţeles bine – pornit pe un text de Rodrigo Garcia şi continuat cu câteva foarte bune variaţiuni proprii, a intrat pe timpul celorlalţi concurenţi. Altfel el ar fi câştigat, cu siguranţă, concursul. Sau...cine ştie? Dacă mă gândesc la opţiunea finală a juriului, cel puţin ciudată, poate că nici el n-ar fi câştigat. Oricum, l-au văzut câţiva, e drept puţini, directori de teatru, şi cineva l-a şi invitat într-un festival de toamna asta, ceea ce este mult pentru un tânăr absolvent. În mare, Gala Tânărului Actor HOP, ar trebui să fie şi un fel de piaţă pentru actorii tineri, ca să fie văzuţi şi – scuzaţi – „târguiţi” de directorii teatrelor, că agenţi nu prea avem. Doar că anul acesta nu au fost mulţi directori de teatre prezenţi, din păcate. Ceea ce au adus ultimii concurenţi a fost, însă, o escaladare a violenţei în loc de teatru, a „sângelui” risipit din belşug de cel care a interpretat ceva din Jurnalul lui Nijinski, smulgându-şi bucăţi de piele (nu vă speriaţi, era pielea adăugată, vopsită şi ea cu roşu) sau vomând, încă din start, vopsea roşie, ca în cazul interpretului lui Oreste. Adăugaţi sex din belşug, aluzii fireşte, goliciunea gratuită a lui...Nijinski, şi povestea cu vibratoarele în loc de bărbaţi (pe imaginaţia din amonte a creatorilor de sex-toys) şi veţi vedea că destui tineri actori se inspiră – n-ar mai face-o! – din show-urile de un gust îndoielnic de pe la televiziunile comerciale. Nu toţi, fireşte, doar aceia care au succes la publicul de strânsură, nutrit în aceleaşi fâneţe ale OTV-urilor de toate gradele. Spectacolul de expresie teatrală pură şi de sensibilitate profundă pe care l-a dat Valentina Andreea Zaharia a răzbunat, însă, multe dintre momentele de greaţă pe care le-au produs cele de puţin mai sus unora ceva mai – nu-i aşa? – conservatori. Nici premianta galei nu a căzut în vulgaritatea unor momente şi nici alţi concurenţi, care puteau tot atât de bine, dacă nu şi mai bine, să fie premiaţi, mai ales la categoria actor. Oricum ar fi, cele trei zile de teatru tânăr se ţin minte ca o desfăşurare de energie şi, uneori, inventivitate. Am observat însă un lucru: rare sunt momentele care să aducă în vreun fel cu spontaneitatea şi candoarea spectacolelor de la UNATC. Să nu uit: premiul pentru tânăr actor se numeşte de anul acesta „Ştefan Iordache” şi este acordat de Mihaela Tonitza-Iordache, în memoria marelui actor.
