|
| Miscellanea |
VIAŢA CA OPERĂ DE ARTĂ - I. Z.
Am auzit şi citit că Dan Mircea Cipariu intenţionează să-şi depună o candidatură „revoluţionară” la preşedinţia USR. Cred că face o greşală la care-l poate împinge doar demonul pierzaniei. Dan Mircea Cipariu este iniţiatorul unor proiecte de mare anvergură şi vizibilitate, Trenul Regal, Bucureştiul în 27 de poeţi, Maratonul de poezie şi jazz, de la Teatrul de Operetă, iar acum, al experimentului = Instalaţia de cArte 4x4, dintre 27 iulie – 4 august, cu finalizare în expoziţia atelierului de creaţie de la Palatul Mogoşoaia, din 6 septembrie, 2009. Unui poet eruptiv ca Dan Mircea Cipariu, ale cărui volume de versuri sunt veritabile spectacole audiovizuale, s-ar cuveni să-i fie de-ajuns harul creativităţii multiple, inclusiv manageriale, puterea de sus ce i s-a dăruit şi să nu mai aibă nevoie şi de puterea de jos, administrativ-sindicală. Un asemenea om, care gâlgâie continuu de poezie, idei şi proiecte, n-ar fi bine să candideze la nici o funcţie publică, la Guvern, Parlament, Preşedinţie, nici măcar la ONU sau Asociaţia de locatari a blocului său din Vatra Luminoasă, pentru că el însuşi este o instituţie, care începe să fie tot mai vizibilă, pe numele de firmă Dan Mircea Cipariu. N-ar trebui decât să fie conştient de impactul public al brandului DMC şi să-şi vadă de ale sale, cele multe şi spectaculoase, înainte de-a se împovăra sufocant şi contraproductiv cu ale multor altora, întotdeauna nemulţumiţi şi revendicativi. Dar, în sfârşit, fiecare este liberul arbitru al propriului destin. Conform ultimului proiect pus la cale şi finalizat de Cipariu, patru artişti vizuali s-au întâlnit cu patru poeţi, într-un atelier de creaţie, girat de Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti şi Asociaţia Euro Culturart, şi au conclucrat la ideea unei expoziţii de cărţi-obiect, într-un spaţiu pitoresc şi generos în sugestii istorice, care mai păstrează amintirile aureolate deja de legendă ale celor ce-au trecut pe acolo, în anii de dinainte de 1989, Marin Preda, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Mircea Dinescu, Cezar Ivănescu ş.a. Ideea „casei de creaţie” de la Mogoşoaia a fost relansată, astfel, prin acest prim proiect, în care s-au implicat poeţii Dan Mircea Cipariu, Andra Rotaru, Robert Şerban, Florina Zaharia, alături de artiştii vizuali Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Simona Vilău şi Marian Dobre, din Bucureşti şi din alte diverse localităţi ale ţării. Simona Vilău, de exemplu, a optat pentru un poem al lui Robert Şerban, care i-a sugerat opt lucrări pictopoematice, ale unei cărţi-obiect cu filele afişate pe un perete. Francisc Chiuariu a colaborat cu Florina Zaharia în realizarea unor artefacte numite Cartea pietrei, Cartea trupului, Cartea interioară (aceasta are ca pagini câteva oglinzi scrise cu versuri, printre cuvintele cărora îţi poţi vedea propriul chip, inclus astfel în carte). Andra Rotaru a colaborat cu Marian Dobre la Cartea tablou, Cartea targă, Cartea cavou, Cartea insectar, în timp ce Mihai Zgondoiu a conlucrat cu Mircea Cipariu la realizarea unui paşaport excentric, extrem de pitoresc şi visător, Visa Poems, pornind chiar de la obiectul unui act oficial, cu vize şi ştampile, ale cărui pagini au fost desenate şi înţesate cu poeme, pe teme semnificative: Bursa europeană, Piaţa Comună, Exit, Acord european, Euro target etc. O serie de happening-uri, unele filmate, au completat experimentul: e vorba de ultimele 56 de ţigle originale din acoperişul vechi al Palatului Mogoşoaia, descoperite de artişti şi desenate cu litere, din care s-au improvizat versuri mozaicate pe gazonul muzeului brâncovenesc, sau s-a vopsit în roz capul statuii lui Lenin, glorios abandonată din 89 încoace după un gard al pitoreştii incinte voievodale. La vernisajul expoziţiei comune, rezultatul experimentului a fost prefaţat cu mult spirit şi ataşament de Doina Mândru şi Cornelia Maria Savu, dar şi de artiştii înşişi, care au vorbit şi au recitat. Dar dincolo de mizele explicite ale acţiunii, ca produs artistic anticonsumist, antiserializare, antirating, atelierul de creaţie de la Mogoşoaia pune în evidenţă tendinţa generală a artelor de azi de a ieşi din paginile unei cărţi, din ramele unei expoziţii, sau din sala de concert şi a se extinde în spaţiul liber al interferenţei reciproc avantajoase cu viaţa, transferând biograficului aura mitologizantă a artei iar gestului artistic, freamătul pulsatil-polifonic al vieţii. Tocmai în acest sens, o viziune completă asupra experimentului de la Mogoşoaia este oferită de spaţiul online la adresa: www.4x4projet.blogspot.com, care include fotografii, filme, rezumate de presă, un jurnal ţinut la zi de Andra Rotaru şi toate textele poetice scrise în timpul celor zece zile de convieţuire sporitoare a Cuvântului cu Imaginea, în mariajul ideal dintre viaţă şi artă. (Z.I.)
|
|
|
|
|
|
|
