Viaţa românească - lunar de cultură şi artă
Prima pagină Articole Redacţia Istoric Arhivă Contact
Sumar
Editorial
 
Interviu
 
Eseuri
 
Poezii
 
Viaţa literaturii
 
Note clasice
 
Cronica literară
 
Orizont de aşteptare
 
E-fuziuni jazz
 
Mică antologie poetică VR
 
Atitudini
 
Meridian
 
Miscellanea

Varianta PDF

Anunt important!

In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.

Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).

Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.

Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.

Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.

Telefon:
021 212 79 93
 


Poezii
POEME - IOAN MăRGINEAN
urechea mea peştera
în ea uimirea coboară pelerin
jumătate de melc vremuie[te
lîngă suflet sloboda pădure
povara liniştii tale
un poem încă nelocuit
***
noastră, Gy,
cum îşi încreţea buzele şi dădea din aripi,
fîntînile erau departe
şi valurile ca două răsuflări;
ca un pescar ţineam între dinţi năvodul,
îmi era dor de sirena salvării,
ţie de vocea surorii tale;
vîulele, ca doi şerpi, înţepau ochii noştri:
ţine-mă de mînă, mi-ai zis,
rîuul lunii duce la extaz
(un fel de supravieţuire),
eu visam stînci,
tu îmi arătai poze cu tine,
tu îmi ziceai: asta e ultima, asta e ultima,
algele înfloriră, iar picioarele noastre s-au încolăcit;
era să cădem pe fereastră,
cum ar suna tocurile noastre pe trotuar ori pe şosea.,
ca două pete lipsite de puteri,
ca doi pescăruşi ce duc în cioc peşti copiilor noştri.
***
aici se trage cu urechea
griul cuvintelor capătă bun de tipar
inima mea ca o cărămidă roşie
îşi caută locul în zid
vrea să capteze cumva vocile noastre
din zid se trage cu urechea
inima mea trage cu urechea
niciodată ochii mei nu s-au plimbat desculţi
prin palmele mele
***
în sat e o biserică
în jurul ei nu sunt buruieni
florile au petale parfumate
dincolo de ea sunt buruieni şi soldaţi născători de războaie
în sat e o biserică
ea se mişcă în jurul axei sale
poştaşul aşază icoane pe zidurile ei
scrisorile lui frig ca aburii
după şanţul galben o moară macină rafturile bibliotecii
dincolo de ea e o peşteră
şi acolo, în dulapul ei, îmi calculez eu prăbuşirea.
***
vis decriptat colonie
vară fierbinte rătăcind prin deşert
urcuş pe pînze albe
din casa nelocuită ce ştie să se vîndă:
acelaşi sens, acelaşi peisaj, sunete clare,
dorinţele mele în criză de credibilitate;
ochii mei domină simfonia,
aş încerca la rîndul meu confuzia,
dar unde să-mi ascund Dumnezeul,
cînd celălalt greşeşte pasul
în libertatea mea dinlăuntru.
învăţîndu-ne rugăciunea stelelor fixe.
***
jumătatea mea goală luminează pe cer cealaltă jumătate,
amîndouă se-apucă de rîu, moartea joacă tenis deasupra bisericuţei,
printre prunii ce putrezeau în jumătatea aceea de martie, înainte de
Învierea mea,
miei cu aripi de înger: vîntul ne chema ştergîndu-ne ochii,
iar voi nu mă judecaţi, nerisipiţi printre amintirile mele.milă


Prima pagină Articole Redacţie Istoric Arhivă Contact
Copyright © Uniunea Scriitorilor din Romania 2008-2011. Toate drepturile rezervate. Design si Programare: Datagram