In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Miscellanea
O CARTE DE REFERINŢĂ - MONICA PATRICHE La Editura Humanitas a fost reeditată în 2008 Structura revoluţiilor ştiinţifice, lucrarea lui Thomas Kuhn, bestseller care a atins peste un milion de exemplare şi care întrece, ca număr de citări, cărţile lui Albert Einstein sau Ludwig Wittgenstein.
Traducătorul cărţii, Radu J. Bogdan, profesor de filozofie şi ştiinţe cognitive la Tulane University, consideră Structura revoluţiilor ştiinţifice „nu numai o capodoperă a istoriei şi filosofiei ştiinţei în secolul nostru, dar o carte accesibilă şi incitantă, o carte pentru toate vârstele şi ocupaţiile, o carte de o imensă influenţă şi stimulaţie intelectuală.”
Lucrarea este considerată incitantă prin faptul că mergea, în momentul apariţiei, împotriva curentului, dădea impresia unei rupturi cu tradiţia filosofiei ştiinţei, fiind ea însăşi o revoluţie în acest domeniu.
Trebuie remarcat impactul deosebit al acestei cărţi generatoare de dezbateri vii şi aplicaţii în diferite domenii ale cunoaşterii, de la teoria literaturii la sociologie.
Autorul a studiat fizica la Harvard, unde a obţinut titlul de doctor în 1949, după care s-a orientat către istoria ştiinţei, predând această disciplină la diferite universităţi, ca Berkeley sau Princeton. Thomas Kuhn defineşte în Introducerea cărţii scopul demersului său, şi anume: „Scopul este de a schiţa un concept cu totul diferit despre ştiinţă, aşa cum rezultă din datele istorice ale activităţii de cercetare.” Pleacă de la faptul că manualele şcolare nu ţin cont de istoricul ştiinţei pe care o prezintă şi se ocupă de momentele de cotitură majoră care îi au ca autori pe Copernic, Newton, Lavoisier şi Einstein. Găsind în studiul acestor momente substanţa tuturor revoluţiilor ştiinţifice, încearcă să explice situaţiile în care cunoaşterea este dobândită, acceptată şi asimilată.
Conceptele cheie cu care operează Kuhn sunt acelea de paradigmă, Ştiinţă normală, rezolvarea de probleme puzzle, revoluţie ştiinţifică şi incomensurabilitate a paradigmelor. Noţiunea de paradigmă se referă la totalitatea unor realizări care îndeplinesc două caracteristici esenţiale: au o noutate care atrage aderenţi şi sunt deschise, neîncheiate, lăsând soluţionarea unui număr de probleme în sarcina unui număr mare de practicieni. Ştiinţa normală are în vedere cercetarea bazată pe realizări ştiinţifice trecute, realizări recunoscute de o anumită comunitate ştiinţifică, pentru o perioadă dată, drept bază a practicii ei. Problemele cercetării normale, consideră Kuhn, sunt caracterizate de măsura foarte mică în care ele urmăresc să producă noutăţi majore de ordin fenomenal. Problemele de cercetare normală sunt complexe, natura lor fiind instrumentală, conceptuală şi matematică, stimulând imaginaţia cercetătorilor. La aceste tipuri de probleme Kuhn se referă folosind termenul, care nu are echivalent românesc, puzzle. Din punct de vedere metodic, cercetarea are următoarele etape: asimilarea unei paradigme şi apoi alegerea acelor probleme presupuse a fi rezolvabile în noua paradimă. Etapa a doua este în mare măsură cumulativă, nu vizează noutăţi teoretice.
Interesant este studiul revoluţiilor ştiinţifice, a perioadelor de schimbare a unei paradigme. Poate că aici se remarcă şi aplicabilitatea rezultatelor lui Kuhn, în special când descrie obişnuinţa cu anumite modele dobândite prin educaţie şi prin asimilări succesive, precum şi lipsa de comunicare a membrilor care aderă la paradigme diferite, ceea ce este desemnat prin incomensurabilitatea paradigmei. Revoluţiile, ca schimbări ale concepţiei despre lume, aduc un nou mod de a vedea lumea. Există o perioadă de dezorientare, de confuzie, de criză, până când cercetătorul se obişnuieşte cu noul mod de a vedea. Revoluţiile sunt un factor de progres.
Filosoful Mircea Flonta, cel ce prefaţează cu generozitate cartea, explică în ce constă interesul de care se bucură această carte în rândul istoricilor şi teoreticienilor literaturii şi artelor, scriitorilor sau artiştilor. Câştigul lecturii nu este doar formarea unei imagini coerente despre ştiinţă, sau contactul cu sursa unui cuvânt-cheie, anume cel de paradigmă. Lectura cărţii lui Kuhn este o oportunitate de a descoperi clişeele, stereotipiile propriei gândiri, de a reflecta asupra propriului mod de a vedea lumea şi de a înţelege distanţa dintre persoane din cadrul unor paradigme diferite. Cu alte cuvinte, de a accepta incomensurabilitatea paradigmelor.
