In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Miscellanea
AL TREILEA VOLUM - MONICA PATRICHE Al treilea volum cu tema Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva Securităţii, apărut la Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române în 2009 sub îngrijirea Dorei Mezdrea este dedicat matematicianului Octav Onicescu. Apropiat ca vârstă de filosoful român, Octav Onicescu nu i-a fost discipol, cât mai ales prieten. Prietenia „întru ştiinţă şi filozofie, pe viaţă” dintre cei doi a început în perioada când audiau împreună cursurile profesorului Traian Lalescu la Facultatea de ştiinţe. Au fost amândoi profesori la liceul de la Mânăstirea Dealu, gazetari la „Cuvântul”, autori ai unei teorii a mulţimilor colective, iar preocupările ştiinţifice comune au inclus logica şi statistica matematică: Nae Ionescu a ţinut, în 1932, la Facultatea de Filozofie, un curs de „Teoria statisticei matematice” cu aplicare în psihologie şi pedagogie, iar Octav Onicescu a înfiinţat în 1930 o şcoală superioară de statistică matematică. Odată cu întoarcerea lui Constantin Noica din Germania, în 1941, Octav Onicescu a înfiinţat Asociaţia pentru cunoaşterea şi Promovarea Operei lui Nae Ionescu, al cărei preşedinte a fost. Asociaţia îl avea secretar general pe Constantin Noica, iar ca membri pe Mircea Vulcănescu, Virgil Bogdan, C. Floru şi avea ca obiectiv pregătirea pentru tipar a prelegerilor profesorului.
Dora Mezdrea prezintă în acest volum 207 documente din Arhiva CNSAS, documente ce-l privesc pe Octav Onicescu şi au datele între 2 septembrie 1935 şi 20 octombrie 1982.
De ce a fost interesată Securitatea de matematicianul Onicescu? Din documentele din volum aflăm, printre altele, ce i se imputa lui Octav Onicescu: că ar fi fost printre primii membri ai Ligii Naţionale Creştine şi că ar fi participat la întrunirile grupului Rugul aprins; că ar fi făcut politică de dreapta, ca student, fiind simpatizant al Gărzii de Fier. Securitatea a încercat să-l lege de grupul Noica-Pillat şi să-l implice în „sabotaj ştiinţific” deoarece avea legături cu oameni de ştiinţă străini. Octav Onicescu a fost urmărit întreaga viaţă, dosarul său fiind închis în 1982 când avea 90 de ani. În 1953 a fost dat afară din învăţământul superior matematic, după 30 de ani de profesorat, fiind angajat apoi şef de sector la Institutul de matematică. Viaţa i-a fost urmărită prin tehnici uzuale: plasarea în casă a agenţilor şi instalarea mijloacelor de tehnică operativă, pentru ascultarea conversaţiilor, supravegherea, punerea sub ascultare a telefonului, reţinerea şi copierea corespondenţei, înconjurarea de o reţea de turnători.
Din notele din dosare aflăm în primul rând informaţii despre activitatea intelectuală a savantului. Liste cu lucrări ştiinţifice, colaborări la reviste, prezentarea detaliată a activităţii de profesor, informaţii despre rudele sale, apoi redări ale unor conversaţii telefonice obişnuite, pe teme minore, convorbiri cu prieteni, colaboratori, profesori din facultate, dezvăluiri făcute de agenţi de securitate infiltraţi în preajma savantului, participări la conferinţe cu caracter ştiinţific – acestea erau cuprinse în principal în dosare. Aflăm că Octav Onicescu a fost profesor de matematică al fostului rege Mihai. Că s-a alăturat Rugului Aprins la invitaţia părintelui Stăniloae. „Elementul suspect” are „o atitudine rezervată, oportunistă şi se manifestă duşmănos la adresa regimului nostru” – acestea erau scrise în Hotărârea de deschidere a dosarului de verificare cu privire la Onicescu Octavian.
Securitatea era interesată dacă „Octav Onicescu are trimise lucrări în străinătate pe căi ilegale şi dacă această teorie, că cele mai bune lucrări sunt cele publicate în SUA, o difuzează în rândul elementelor cu care vine în contact.” Notele din dosare specifică faptul că „Onicescu O. este urmărit în acţiune pentru activitate duşmănoasă”. Ne putem întreba, desigur, cât de prietenos a fost acel regim.
