Viaţa românească - lunar de cultură şi artă
Prima pagină Articole Redacţia Istoric Arhivă Contact
Sumar
Editorial
 
Centenar
 
Eseuri
 
Cărţi paralele
 
Ancheta VR
 
Memorii. Amintiri
 
Clasici revizitaţi
 
Evocări
 
Viaţa literaturii
 
Note clasice
 
Aniversări
 
Cronica literară
 
Cronica traducerilor
 
Cronica ideilor
 
Cartea de religie
 
Cronica plasticii
 
Cronica filmului
 
Spectator
 
Meridian
 
Miscellanea

Varianta PDF

Anunt important!

In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.

Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).

Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.

Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.

Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.

Telefon:
021 212 79 93
 


Viața Românească 5-6 / 2011
EDITORIAL
Nicolae Prelipceanu - CIORAN DUPĂ CIORAN
Ce se întâmplă cu moştenirea unui scriitor după ce acesta nu mai e îi întristează adesea pe admiratorii săi. Pentru că există, chiar în zona culturală, destui cetăţeni care-şi mai păstrează mentalitatea intactă din anii când proprietatea era un furt. Şi cea intelectuală? îmi vine să întreb, pentru că aşa s-ar deduce. Şi chiar aşa, cei care... citeste mai departe


CENTENAR
Dorin Tudoran - CĂPITANUL AHAB
Când l-am întâlnit prima oară, Eugen Jebeleanu nu mai era un om tânăr – avea 60 de ani. Ce m-a şocat la el era însă tinereţea. Nu una făcută, jucată – o tinereţe autentică, lăsându-l să-şi petreacă ore în şir cu mult mai tinerii săi convivi. Îi cântărea cu ochiul omului trecut prin multe, încercând să ghicească cum vor reacţiona ei, când le va... citeste mai departe

Marian Drăghici - “NIMENI N-AVEA CEEA CE EL AVEA” – Despre Hanibal, după 40 de ani –
La sfârşit de aprilie 2011 se-mpliniră, oarecum fulgerător şi de mirare, fix o sută de ani de la naşterea poetului de manual comunist Eugen Jebeleanu. Evenimentul aniversării, organizat în stilul discret al poeziei dintotdeauna, neînregimentate, avu loc la Muzeul Naţional al Literaturii Române, în 28 ale lunii, joi după 18 ceasuri, printr-o... citeste mai departe


ESEURI
Liviu Bordaş - PROLEGOMENE LA FELIX CULPA Eliade, evreii şi antisemitismul II
În lumea creată de cel de-al doilea război mondial, atitudinile faţă de „chestiunea evreiască” din anii 1922-1923 capătă dimensiuni pe care nu le aveau la vremea lor. Nu mai e nevoie să spunem că gândirea în categorii etnice era atunci la ordinea zilei, atât de partea majorităţii cât şi de cea a minorităţilor, iar antisemitismul făcea parte, în... citeste mai departe

Octavian Soviany - IARĂŞI, EXPERIMENTALISMUL...
În programul oniric, elaborat de Ţepeneag şi Dimov la sfârşitul anilor 60, se regăsesc, pentru prima dată, cronologic vorbind, în context românesc, câteva dintre principiile de bază ale unei literaturi experimentaliste, care începe să se configureze după 1965... citeste mai departe

Ioan Buduca - NIETZSCHE GÎNDEA LA DOUĂ CAPETE (I)
Dacă universul ar avea o sumă finită de centre de forţă activă şi o infinitate de centre de forţă reactivă, el tot finit ar fi, întrucît, iată, o infinitate de centre reactive ar rămîne inactive. citeste mai departe


CĂRŢI PARALELE
Elisabeta Lăsconi - OM, PĂMÎNT ȘI ZEU ASCUNS
Cititorii fideli ai lui John Steinbeck au avut parte de o surpriză fericită: romanul Către un zeu necunoscut, publicat în 1933, apare pentru prima oară în limba română (traducere din limba engleză şi note de Ioana Oprică, Editura Polirom, 2011) şi întregeşte opera unui scriitor definitoriu pentru America secolului al XX-lea. citeste mai departe


ANCHETA VR
Florin Toma - SOLIDAR sau SOLITAR?
Iniţiativa Vieţii Româneşti, de a afla opiniile unor personalităţi despre o anumită temă şi cum se raportează intelocraţia românească la un trend de urgenţă al Cetăţii, continuă. citeste mai departe

Ana Blandiana - FRAGMENTE DESPRE SOLIDARITATE
Solidar şi solitar nu mi se par termeni antonimi. Poţi fi singuratic şi, în acelaşi timp, solidar cu cei din jurul tău şi poţi fi sociabil şi, în acelaşi timp, un element dizolvant al mediului pe care îl locuieşti. citeste mai departe

Aurora Liiceanu - MULŢI SE ÎNTREABĂ CUM A REZISTAT POPORUL ROMÂN FĂRĂ PROIECTE NAŢIONALE
Cred că există o mutaţie psihologică care explică această depreciere: promovarea, încurajarea individualismului, competiţiei, concurenţei, performanţei, reuşitei sociale, exprimată prin adoptarea valorilor materialiste. Asta nu numai la noi. citeste mai departe

Florin Andreescu - NEPĂSAREA FAŢĂ DE CE E DINCOLO DE CĂMARA PLINĂ CU MERINDE
Cu siguranţă, iar principalul vinovat este progresul societăţii. Traiul simplu amplifică bucuriile şi te determină să-ţi păstrezi valorile moştenite de la generaţiile anterioare, precum şi legăturile cu ceilalţi din jurul tău. citeste mai departe

Liviu Antonesei - SÎNT UN SINGURATIC CORDIAL
Cred că există ceva structural, deci neocazional, în interiorul unor comunităţi care le trimit pe acestea mai degrabă către sentimente şi conduite ce presupun solidaritatea. citeste mai departe

Mircea Cărtărescu - NU PREA CRED ÎN VREUN ETOS COLECTIV, ÎN VREUN SENTIMENT NAŢIONAL AL FIINŢEI
Trăim mai curând într-o tensiune între masificare şi individualism. Solidaritatea umană tinde să devină şi ea, dintr-una empatică şi epidermică, specifică societăţilor tradiţionale, una mai curând etică şi raţională. citeste mai departe

Gabriel Iacob - RECURSUL LA CULTURĂ E SOLUŢIA IEŞIRII DIN IMPAS
În domeniul medical, solidaritatea părăseşte statutul de simplă definiţie a unei stări morale cu acompaniament civic şi devine o noţiune complexă, care, prin Jurământul lui Hypocrat, este inclusă în însăşi meseria de medic. citeste mai departe

Vintilă Mihăilescu - NU TREBUIE CONFUNDATĂ SOLIDARITATEA CU MILA
Cîtuşi de puţin! Este, cred, mai degrabă o iluzie de optică. Cînd facem astfel de ipoteze (sau avem această impresie), ne referim, de regulă, nostalgic, fie la solidaritatea micilor comunități tradiționale, fie la ceva de genul iubirii creştine. citeste mai departe

Dan Perjovschi - ÎN 20 DE ANI, SOLIDARITĂŢILE DE BREASLĂ AU FOST DISTRUSE
Da, dar exact de aia e şi mai preţioasă. Nişte japonezi s-au dus să moară la centrala nucleară, pentru ca restul japonezilor să trăiască. citeste mai departe

Silviu Sergiu - SOLIDARITATEA NU E UN ATRIBUT AL ROMÂNILOR
Citind întrebarea, mi-am reamintit câteva cuvinte pline de substanţă ale lui Constantin Rădulescu-Motru. Atent observator al psihologiei poporului român, el spunea că românii sunt gregari, dar incapabili de solidaritate. Un paradox poate în alte culturi, dar definitoriu, din păcate, pentru mentalul colectiv românesc. citeste mai departe


MEMORII. AMINTIRI
Dumitru Radu Popa - SFINȚI, VÎNTURI ȘI ALTE ÎNTÎMPLĂRI (fragmente)
O vreme viaţa fusese frumoasă şi îngăduitoare cu cei din vila de pe Dealul Florilor numărul 12, în Baia Mare. citeste mai departe


CLASICI REVIZITAŢI
Mihai Zamfir - GEORGE COȘBUC (1866-1918)
Coşbuc s-a afirmat destul de repede şi cu succes neobişnuit, fiind cel dintîi scriitor care oferea, în poezia românească dinaintea lui Macedonski, o replică verosimilă poeziei eminesciene – atunci tutelară şi hipnotică. Propunînd o poetică diferită de eminescianism, Coşbuc a făcut-o însă într-un mod opus modernismului macedonskian, deoarece... citeste mai departe


EVOCĂRI
Vlad Zbârciog - LIVIU DAMIAN: „IEȘIȚI CU FOC STRĂVECHI ÎN CALEA MEA...”
Adept al doctrinei „imaginative”, al „poeziei cugetului”, Liviu Damian (n. 13.03.1935, s. Corlăteni, Bălţi; m. 20.07.1986, Chişinău), a scris o poezie de factură intelectuală. Poetul a încercat să modifice „formele artistice tradiţionale de expresie”, a „umblat” cu multă simţire şi subtilitate la structura versului liber. citeste mai departe


VIAŢA LITERATURII
Ion Bogdan Lefter - IONESCU/IONESCO LA MODĂ!
Coordonez teza de doctorat despre Eugen Ionescu/Eugène Ionesco la care lucrează Gabriela Mihalache, fostă studentă şi cronicăreasă teatrală a revistei mele, aLtitudini. citeste mai departe


NOTE CLASICE
Liviu Franga - MODERNITATEA ȘI ACTUALITATEA ANTICHITĂȚII Însemnări retrospective pentru stimularea reflecției (VII)
Ultima perioadă amplă în evoluţia istorică a studiilor de filologie clasică, în calitatea acesteia de disciplină complexă („pilot”) a ştiinţei globale a Antichităţii, coincide, în linii mari, cu ultimul veac încheiat. citeste mai departe


ANIVERSĂRI
Ion Pop - ÎNTOARCERI SPRE POEZIA LUI MIRCEA IVĂNESCU
Poezia lui Mircea Ivănescu nu seamănă cu a niciunui confrate de generaţie. Când, în 1973, am crezut că pot situa noua lirică românească a anilor ’60 „sub semnul luptei cu inerţia”, n-am putut-o asocia şi pe a sa punctului de plecare labişian de „recuperare a lirismului” contra unui dogmatism reminiscent şi de afirmare a unei noi energii a... citeste mai departe


CRONICA LITERARĂ
Gheorghe Grigurcu - ÎN CARUSELUL TRANZIȚIEI
Tranziţia: un termen echivoc, dătător de speranţe dar şi conţinînd reziduul gros al unor inerţii, schiţînd o direcţie dar lipsit de finalităţi punctuale, apt de ezitări, fluctuaţii, temporizări, copleşit de o pletoră de neajunsuri. citeste mai departe

Bogdan Creţu - PRIVIND ÎNAPOI CU MÂNIE
Apărută la începutul anului trecut, cartea de memorii a lui Adrian Marino, Viaţa unui om singur, şi-a stins ecourile mai repede decât ar fi meritat. Într-un fel, dacă ea s-a vândut mulţumitor graţie campaniei de lansare care a precedat apariţia sa, cred că aceeaşi strategie de marketing a plasat-o pe o orbită greşită. citeste mai departe

Vitalie Ciobanu - „CAPCANELE IDENTITĂȚII” sau DESPRE NELINIȘTEA SPIRITULUI ETIC
Tamara Cărăuş este unul dintre reprezentanţii de clasă ai eseisticii române. Scrupuloasă, doctă, aplicată, cu bibliografia la zi în domeniul său de interes (că e vorba de naratologie postmodernă sau de naţionalisme în Europa postbelică), cu un doctorat în litere susţinut la Universitatea Bucureşti... citeste mai departe

Graţiela Benga - UN ANUME SENS AL IUBIRII
Pe Ion Vianu îl descoperisem prin Amintiri în dialog. I-am urmărit evocările din Exerciţiu de sinceritate, l-am redescoperit în Caietele lui Ozias şi Paramnezii. Însă Amor intellectualis, Romanul unei educaţii (Editura Polirom, 2010) e mai mult decât o partitură memorialistică (sau epică) izbutită. Frapantă, pe măsură ce întorci paginile, e... citeste mai departe

Constantin Pricop - CĂUTAREA UNUI ALT REBREANU
Liviu Rebreanu şi contradicţiile realismului este o reeditare – revizuită – a monografiei Rebreanu dincolo de realism (1997). Au fost lăsate deoparte unele fragmente din Argumentul ce însoţea prima ediţie, din capitolele Zece probleme esenţiale ale oricărei exegeze rebreniene şi Spectrul bibliografic. citeste mai departe

Emanuela Ilie - ANA BLANDIANA, ÎN PATRIA NELINIȘTII
Există, în cea mai recentă carte de versuri a Anei Blandiana – Patria mea A 4, Editura Humanitas, 2010 – câteva poeme care dau senzaţia (se va vedea, totuşi înşelătoare) că ea ar propune o veritabilă arheologie a sinelui acestei autoare de o rară consecvenţă identitar-poetică. citeste mai departe

Viorica Răduţă - O PERMANENȚĂ DE VIZIUNE, CORNEL UNGUREANU
Rămâne cu fiecare cercetare, memorial, călătorie literară, critică propriu-zisă a lui Cornel Ungureanu aceeaşi „Mitteleuropa ce merită o investiţie de iubire”, ca şi în recentul volum, Petre Stoica şi regăsirea Europei Centrale, Editura Palimpsest, 2010. citeste mai departe

Constantin Trandafir - REVOLUȚIA ȘI EROTISMUL
Romanul poetului Radu Ulmeanu, Chermeza sinucigaşilor, se construieşte tocmai pe baza a două teme: socio-politica şi erotismul. Autorul e la debut romanesc, după o lungă şi preţioasă experienţă poetică şi publicistică. citeste mai departe


CRONICA TRADUCERILOR
Rodica Grigore - VISUL AMERICAN PRIVIT DINSPRE BROOKLYN
Pentru acei cititori americani (şi nu numai!) mai puţin familiarizaţi cu operele literare ori cu cele de teorie literară ca atare şi mai atraşi de disputele din jurul cine ştie cărui titlu mai mult sau mai puţin şocant sau al contextului lansării unui nou scriitor, numele prestigiosului critic Frank Kermode, de pildă, este cunoscut mai cu seamă... citeste mai departe


CRONICA IDEILOR
Nicoleta Dabija - CÎND TIMPUL NE LOCUIEȘTE, IAR SPAȚIUL NE REFUZĂ
Una din temele filosofice realmente fascinante, pentru care m-am pus pe gânduri, poate înainte de vreme, este problema temporalităţii. Am o sensibilitate aparte pentru studiile despre timp, îmbătrânire, perspectiva sfârşitului, un interes „prematur” pentru „moartea la persoana a treia”, cum a numit-o Vladimir Jankélévitch. citeste mai departe


CARTEA DE RELIGIE
Paul Aretzu - O CARTE NĂSCUTĂ DINTR-O MARE CREDINȚĂ
Teologul american Jaroslav Pelikan este un caz grăitor de convertire din convingere: la vârsta de 74 de ani (în 1997), în urma unei experienţe spirituale deosebit de bogate, a trecut de la luteranism la ortodoxie, după ce, între 1955 şi 1971, coordonase o monumentală lucrare în douăzeci de volume, dedicată teologiei lui Martin Luther... citeste mai departe


CRONICA PLASTICII
Florin Toma - ALBUM DE ARTĂ (I)
Spre a nu fi condamnate la răzleţire (în romgleză, ar veni răz-leţ go together!), notele unui cronicart – mai vechi sau mai recente – trebuie adunate, din când în când, aidoma fotografiilor de familie, într-un album. citeste mai departe


CRONICA FILMULUI
Călin Stănculescu - SCRIITORII ȘI FILMUL. PRIMII ANI POST DEJ, RELAXAREA ȘI AMBIȚIILE CENZURII IDEOLOGICE
După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej miza propagandistică a cenzurii ideologice se relaxează cu câteva excepţii notabile citeste mai departe


SPECTATOR
Nicolae Prelipceanu - DE TREI ORI C. MARE, DE TIPAR
Camus, Caragiale, Cehov, iată trei dintre stâlpii teatrului din toate timpurile care s-au jucat toamna aceasta sub ochii spectatorului care vă scrie. citeste mai departe


MERIDIAN
Grete Tartler - JOHANN WOLFGANG GOETHE
citeste mai departe


MISCELLANEA
Eugenia Ţarălungă - Cioran 100: Oximoronul şi depăşirea contradicţiilor.
citeste mai departe

Florin Toma - Trezirea lui Sabato la 99 de ani.
citeste mai departe

Florin Toma - Licitaţii la cote înalte: ARTMARK
citeste mai departe

Eugenia Ţarălungă - Breviar editorial
citeste mai departe

Florin Toma - Prima „nuntă a secolului” din secolul XXI
citeste mai departe

Liviu Ioan Stoiciu - Revista revistelor
citeste mai departe

In Memoriam: Mircea Horia Simionescu; Fănuş Neagu
citeste mai departe

Prima pagină Articole Redacţie Istoric Arhivă Contact
Copyright © Uniunea Scriitorilor din Romania 2008-2011. Toate drepturile rezervate. Design si Programare: Datagram