Viaţa românească - lunar de cultură şi artă
Prima pagină Articole Redacţia Istoric Arhivă Contact
Sumar
Editorial
 
Dosarele VR
 
Eseuri
 
Cărţi paralele
 
Interviu
 
Exerciții de luciditate
 
Proză
 
Poezii
 
Note din lăuntru
 
Comentarii critice
 
Memorii. Amintiri
 
Studiu
 
Viaţa literaturii
 
Note clasice
 
Cronica literară
 
Cronica traducerilor
 
Cartea de filozofie
 
Cartea de religie
 
Cronica plasticii
 
Cartea de arhitectură
 
Cronica filmului
 
Spectator
 
Miscellanea

Varianta PDF

Anunt important!

In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.

Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).

Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.

Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.

Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.

Telefon:
021 212 79 93
 


Viața Românească 7-8 / 2011
EDITORIAL
Nicolae Prelipceanu - ION
L-am întâlnit odată, demult, pe când era profesor la Borşa. Venisem acolo împreună cu colegi de la redacţia unde lucram atunci, Tribuna din Cluj. Dacă îmi aduc bine aminte, organizase un cerc sau cenaclu literar al elevilor săi, dar n-am dat, atunci, mare atenţie acestui lucru, pentru că ambele cuvinte acopereau de obicei pierderea de timp a unor... citeste mai departe


DOSARELE VR
EXIL – EXIL INTERIOR – EXIL ÎN PROPRIA LIMBĂ
Tema celei de-a X-a ediţii a Festivalului Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură” – desfăşurat ca de obicei, la Neptun – între 10 şi 12 iunie, s-a dovedit anul acesta mai mult decât incitantă. Pentru că în orice situaţie, oriunde – şi sub dictatură, şi în democraţie – subiectul sensibil numit exil constituie o veritabilă şi pasionantă... citeste mai departe

Leo Butnaru - LITERATURA FĂRĂ FRONTIERE?
În eseul „Avatarii lui Ovidiu”, Laurenţiu Ulici dădea o listă de noţiuni ce ar trimite, direct sau implicit, spre termenul „exil”, şi anume: fugă, fugărire, sancţiune, opţiune, aventură, destin, salvare, terapie, revanşă, refuz, revoltă, regăsire, motive politice-economice-personale-psihologice, dor de ducă, lehamite, întâmplare, frică, curaj,... citeste mai departe

Nicolae Coande - ACEST ATOM INDESTRUCTIBIL, DE CONFIGURAŢIA PĂPĂDIEI
Ce este mai important – scrisul sau omul care scrie? Întrebarea pare simplistă şi ar putea da, inclusiv unor onorabili cunoscători ai ADN-ului uman, sentimentul că nu merită un răspuns complex. Partizanii dialecticii, acei abonaţi la sentimentul, păgân azi, că scrisul este indefectibil legat de persoana scriitoare, despică nodul gordian la infinit... citeste mai departe

Carmen Firan - DESTINE DUPLICITARE
Majoritatea emigranţilor pretind că, odată dezrădăcinaţi din pământul natal, s-au născut în ţara de adopţie a doua oară. Într-o altă cultură, într-o altă limbă şi într-un spaţiu nou, cu tradiţii şi sisteme de valori diferite. Emigrantul suferă tran-sformări care îl afectează la toate nivelele şi, uneori, se vorbeşte despre el ca despre un... citeste mai departe

Horia Gârbea - EXILUL – CONDIŢIA FIREASCĂ A EXISTENŢEI ARTISTULUI
În timpuri mai vechi, exilul, ca pedeapsă şi prin consecinţe, echivala cu moartea. Cei vinovaţi de anumite crime aveau de ales, eventual, între moarte şi exil. Ambele erau alungări, excluderi din viaţa civilă. citeste mai departe

Andrey Gritsman - POET ÎN EXIL: CIRCA SECOLUL XXI
„Poetul e mort”, sună primul vers al celei mai faimoase poezii din limba rusă, scrisă de Lermontov, la 16 ani, despre moartea în duel a lui Alexandr Puşkin. Moartea este un exil final pentru un artist. citeste mai departe

Bujor Nedelcovivi - SCRIITORUL ŞI EXILUL
Vreau să felicit Uniunea Scriitorilor pentru că şi anul acesta a reuşit să organizeze Festivalul Internaţional ZILE ŞI NOPŢI DE LITERATURĂ – Neptun/Mangalia. Şi, mai ales, pentru că a ales o temă extrem de interesantă, pasionantă şi actuală. citeste mai departe


ESEURI
Ioan Buduca - NIETZSCHE GÎNDEA LA DOUĂ CAPETE (II)
Potrivit terminologiei aristoteliene, lucrurile există, pe de o parte, în propria lor potenţialitate, pe de altă parte, în propria lor actualizare. De pildă, stejarul există deja în sămînţa de stejar, dar numai în potenţa sa, nu şi în actualizarea lui. citeste mai departe


CĂRŢI PARALELE
Elisabeta Lăsconi - PROSTITUATA-COPIL
(Doina Ruşti, Lizoanca la 11 ani; James Levine, Jurnalul albastru) citeste mai departe


INTERVIU
Mircia Dumitrescu - 7 ÎNTREBĂRI LA 70 DE ANI
7 întrebări la 70 de ani pentru maestrul MIRCIA DUMITRESCU – gravor, grafician, sculptor, pictor, profesor universitar, soţ, tată... citeste mai departe


EXERCIȚII DE LUCIDITATE
Ovidiu Ivancu - NECESARA OBSESIE A OCCIDENTALIZĂRII
Nu cu mult timp în urmă, într-o discuţie cu studenţii polonezi de la secţia de Limbă Română a Universităţii din Poznań despre europenism, teoria sincronismului, Eugen Lovinescu şi Lucian Boia, mi s-a adresat o întrebare asupra căreia (destul de bizar şi frustrant!) nu mă aplecasem niciodată cu foarte mare atenţie: de unde obsesia românească pentru... citeste mai departe


PROZĂ
Constantin Abăluţă - ÎNTÂMPLĂRI IMAGINARE PE STRĂZILE BUCUREŞTIULUI
Pe strada Lovişte nr. 15 stă domnul Niederlungen Herbert. Domnul Niederlungen Herbert este plecat în Tunis, la New York, în Sierra Leone, Madagascar sau în alte locuri minunate de pe glob unde rămâne un timp nedefinit. citeste mai departe

Adrian Buzdugan - BULGĂRELE DIN CER
Asta s-a’ntâmplat demult, pe când varza n-avea cotor şi creştea spânzurată’n copaci, vacile, mult mai agere la minte decât acu’, fătau iezi în ocolul zgârciţilor, pruncii, de ţi-i aducea poştaşul, aveau deja dinţii mijiţi şi mergeau cătinel, iar brânza se usca-n felii pe sfoară, prinsă de grindă în pridvor... aşa că pune-ţi orice îndoială-n cui... citeste mai departe

Nicolae Stan - PRIMUL OM
Recunoşti vocea mea, îţi place vocea mea, pentru că ea-ţi vrea binele, spune Profesorul pe un ton egal, aproape cântat, dar grav citeste mai departe


POEZII
Ion Pop - ION POP – 70
citeste mai departe

Ioana Diaconescu - POEME
citeste mai departe

Adrian Pârvu - POEME
citeste mai departe


NOTE DIN LĂUNTRU
G. Pienescu - ALEXANDRU
Septembrie, 1944. Ar fi putut să-şi anunţe sosirea apăsând butonul roşu al soneriei fixate, albă, pe uşciorul de cărămidă al portiţei. Nu a făcut aşa. A preferat să-şi vestească vizita inopinată lovind cu ceva tare, un obiect de metal sau un pietroi, în tinicheaua numărului casei. citeste mai departe


COMENTARII CRITICE
Constantin Pricop - IBRĂILEANU ASTĂZI
Numele lui Garabet Ibrăileanu e prezent în viaţa noastră de fiecare zi – în Moldova mai ales şi cu deosebire în Iaşi, unde există liceul care îi poartă numele, străzi etc. iar Catedra de literatură română a Universităţii „Al. I. Cuza” se numeşte, în onoarea celui care a ţinut aici cursuri de literatură între 1908 şi 1934, tot Garabet Ibrăileanu. citeste mai departe

Ion Hadârcă - STĂNESCU versus STĂNESCU sau elegiile berilului spart
Stănescu versus Stănescu, am rostit şi mi-am pus un mare semn de întrebare a mirării. Pentru că nu am intuit ieşirea din tensiunea opoziţiei de sine. citeste mai departe

Dan Gulea - FLORI DE PLUMB
Interregnul este specific lumii bacoviene, lumea cu poate cel mai terifiant univers din poezia noastră; poetul care nu se exprimă decît rarisim prin metaforă trasfigurează, prin obsesiile sale, universul şi realitatea, iar astfel iau naştere fiinţele întunericului, ale nevrozei sau psihozei, după cum poetul însuşi îşi denumeşte în cîteva rînduri... citeste mai departe


MEMORII. AMINTIRI
Marian Dopcea - APRILIE, LUNA FLORILOR DE MAI
Pe la sfârşitul lui mai, 1972, într-o după-amiază aurie şi destul de târzielnică (să fi fost 7?) – eram chemat la Poartă („vezi că te aşteaptă Părintele Rector!”) şi, străbătând lunga curte i-am cunoscut de departe. Negoiţescu şi Doinaş. citeste mai departe


STUDIU
Mihai Gheorghiu - MUZEU, NAŢIUNE, ISTORIE. MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN, „LOC AL MEMORIEI” DISPUTATE ( I )
18481 este anul în care conştiinţa naţională românească izbucneşte în sfârşit într-o afirmaţie istorică puternică, violentă, având ca scop naţiunea însăşi, dezvoltarea naţiunii, redobândirea identităţii sale, reînscrierea în albia unei istorii care părea a fi fost părăsită. citeste mai departe


VIAŢA LITERATURII
Ion Bogdan Lefter - SUPRAEVALUĂRI, SUBEVALUĂRI...
Variaţiile în evaluarea „moştenirii literare” (autori, opere) – şi a celei din orice domeniu, nu doar cultural – sînt continui, pe măsura permanentelor reinterpretări ale trecutului, încît creşterile, respectiv scăderile la „bursa” cotaţiilor critice sînt fireşti. citeste mai departe


NOTE CLASICE
Liviu Franga - MODERNITATEA ȘI ACTUALITATEA ANTICHITĂȚII Însemnări retrospective pentru stimularea reflecţiei (VIII)
Pentru a susţine cele afirmate mai sus şi a încheia periplul nostru, fatalmente selectiv, de-a lungul istoriei filologiei clasice, ne vom reîntoarce la informaţiile oferite de autorul cu care deschideam şirul însemnărilor noastre. citeste mai departe


CRONICA LITERARĂ
Gheorghe Grigurcu - O RUDĂ SĂRACĂ?
Poet, prozator, comentator al literaturii, N. Davidescu face, între primii în literele româneşti, figura unui scriitor „total”. Onorabil în primele două ipostaze, în prezent avem impresia că ne-ar putea interesa cu precădere în ultima. citeste mai departe

Bogdan Creţu - LA LIMITĂ
Una dintre cărţile cu cea mai bună receptare de anul trecut a fost, fără doar şi poate, romanul lui O. Nimigean, Rădăcina de bucsau. citeste mai departe

Emanuela Ilie - MOARTEA CA O CARTE LA VENEȚIA
Dacă e să ne raportăm exclusiv la evenimenţialul propriu-zis, lumea descrisă în romanul lui Octavian Soviany (Viaţa lui Kostas Venetis, Cartea Românească, Bucureşti, 2011) este, de bună seamă, o Sodomă absolută citeste mai departe

Cristina Necula - BIU SAU POEZIA CA REVERIE A SEMNIFICAȚIILOR
Poeta Eugenia Ţarălungă ne oferă revelaţia reveriilor semnificaţiilor concentrate metaforic în biu, care poate fi considerat fie un alter ego, fie o ipostază narcisică a autoarei. citeste mai departe

Marcel Lucaciu - NELINIŞTEA DIN BYBLOS
Fără îndoială, veacul prozaic pe care-l parcurgem, cu toţii, uimiţi de haosul din jur ori de reformele procustiene, nu e nici pe departe propice actului de creaţie şi, cu atât mai puţin, Poeziei. Se pare, însă, că fiecare artist are un topos al său, miraculos, văzut ca o altă Arcadia… Pentru Viorel Mureşan, rusticul Surduc s-a transformat, de-a... citeste mai departe


CRONICA TRADUCERILOR
Rodica Grigore - CÂND SIMPLA SIMETRIE NU MAI ESTE SUFICIENTĂ...
Romanul Simetria de temut (Burning Bright, 2007) al lui Tracy Chevalier se raportează la William Blake, iar acest fapt este evident încă din titlu, câtă vreme sintagma „burning bright” face parte din primele versuri ale marelui poem al lui Blake, Tigrul. citeste mai departe


CARTEA DE FILOZOFIE
Nicoleta Dabija - O CĂLĂTORIE NEOBIȘNUITĂ SUB MANTIA LUI XAVIER DE MAISTRE
Când mi-a ajuns sub ochi cartea lui Xavier de Maistre, fratele mai celebrului Joseph de Maistre, Călătorie în jurul camerei mele, tradusă recent şi de o editură românească, mi-am închipuit că voi afla în ea tot soiul de întâmplări care pot veni peste om, deşi acesta pare protejat de cei patru pereţi, unde se află închis. citeste mai departe


CARTEA DE RELIGIE
Paul Aretzu - ÎNDUMNEZEIREA OMULUI
Părintele Ioannis Romanides provine dintr-o familie de capadocieni plini de evlavie şi credinţă. citeste mai departe


CRONICA PLASTICII
Florin Toma - O INVITAŢIE LA MASA CRITICĂ
Pentru temperamentul veşnic nemulţumit şi mintea mereu pusă pe harţă ale unui cronicart (aşa cum ne auto-considerăm noi!), orice operă de artă are un punct al percepţiei, în care, spre a se evita plictiseala, trebuie să se producă un derapaj. citeste mai departe


CARTEA DE ARHITECTURĂ
Augustin Ioan - DESENUL ÎN PERSPECTIVĂ
Autorii volumelor de faţă mi-au fost colegi de grupă în facultate. Acum, Liviu Stoica, împreună cu Răzvan Doboş la prima carte şi, de unul singur la a doua, alege să întoarcă, din ceea ce a învăţat nu doar în şcoală, ci şi într-o practică destul de îndelungată deja, celor mai tineri decât noi. citeste mai departe


CRONICA FILMULUI
Călin Stănculescu - SCRIITORII ȘI FILMUL. ANII 1971-1975
Vremelnic director la o casă de filme , eliminat din cauza unui scandal dezvăluit în Flacăra, Corneliu Leu îşi ecranizează în 1971 romanul Puterea, text cu miez propagandistic evocând preluarea prefecturii Constanţa de către comunişti în 1946. citeste mai departe


SPECTATOR
Nicolae Prelipceanu - TEATRU ȘI JUSTIȚIE ÎN LUNA IUNIE
Festivalul Atelier. Dacă e iunie e, la început, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Dar dacă e tot iunie, dar mai pe la mijloc, aşa, cam din 12 în 18, atunci e Festivalul Internaţional de Teatru Atelier de la Baia Mare, creaţia dramaturgului Radu Macrinici, cel care l-a iniţiat şi organizat la Sf. Gheorghe, itinerându-l apoi, din... citeste mai departe


MISCELLANEA
Florin Toma - Noaptea Institutelor Culturale
citeste mai departe

Florin Toma - Congresul Naţional de Poezie
citeste mai departe

Florin Toma - Cartea care vine în trei minute
citeste mai departe

Nicolae Prelipceanu - Zilele Revistei „ACOLADA”
citeste mai departe

Eugenia Ţarălungă - breviar editorial
citeste mai departe

Liviu Ioan Stoiciu - revista revistelor
citeste mai departe

Premiile USR pentru anul 2010
citeste mai departe

Consiliul USR - Comunicat
citeste mai departe

In memoriam Gheorghe Ene
citeste mai departe

Prima pagină Articole Redacţie Istoric Arhivă Contact
Copyright © Uniunea Scriitorilor din Romania 2008-2011. Toate drepturile rezervate. Design si Programare: Datagram