In 2011, Viata romaneasca apare in 6 numere duble, o data la doua luni, cu pretul de 5 lei exemplarul.
Costul abonamentului anual este de 42 de lei (30 de lei pretul exemplarelor, plus 12 lei taxe de expeditie).
Abonamentele contractate la pretul de 7 lei per exemplar dublu, vor fi prelungite pana la epuizarea sumei achitate.
Banii de abonament se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania, in contul RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001 BCR Unirea, CUI 2786991.
Viata Romaneasca se difuzeaza prin:
- librariile Humanitas,
- librariile Carturesti,
- chioscul de la Muzeul National al Literaturii Romane,
- reteaua Calliope SRL.
Telefon:
021 212 79 93
Viața Românească 9-10 / 2011
EDITORIAL Nicolae Prelipceanu - ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE PIAȚĂ LA RĂSCRUCE Într-o ţară unde numai cine nu vrea nu-şi ia doctoratul, a intervenit o măsură care s-ar putea să mai schimbe puţin lucrurile. Este vorba de clasificarea universităţilor, în universităţi de cercetare avansată şi educaţie, de cercetare şi educaţie şi de educaţie. citeste mai departe
Florin Caragiu - MIRCEA IVĂNESCU, UN ROMANTIC POSTMODERN Mircea Ivănescu a fost receptat ca un poet atipic în spaţiul poeziei româneşti. Motivaţiile acestei cvasi-unanime aprecieri apar diverse şi nu de puţine ori contradictorii. Nu ne propunem să trecem, fie şi parţial, în revistă multitudinea de observaţii critice referitoare la singularul şi valorosul poet, recent plecat dintre noi. citeste mai departe
Mircea Bârsilă - ELEGIILE LUI NICHITA STĂNESCU Volumul 11 elegii (1966) a avut parte de o spectaculoasă receptare critică. Unul din aspectele determinante în ceea ce priveşte spectacolul receptării critice îl constituie lipsa – desigur, firească – de convergență a opiniilor.Totuşi, multe dintre interpretări se îndepărtează prea mult de ,,ofertele’’ – de factură mistică – ale acestor poeme.citeste mai departe
Ioan Buduca - UNIFICĂRILE Dacă mergi mult în Sus (şi asta înseamnă, în limbajul relativităţii, mult în Trecut), vezi că omenirea este împărţită în două categorii: cainiţii şi abelienii, urmaşii lui Cain şi Abel. citeste mai departe
REMEMBER Vitalie Ciobanu - SERAFIM SAKA – OMUL ŞI SCRIITORUL Deşi era bolnav de mai multă vreme, suferea de inimă şi era hipertensiv, dispariţia lui Serafim Saka la sfârşit de mai a. c. ne-a luat pe toţi prin surprindere. Am intrat într-o după-amiază călduroasă în sediul Uniunii Scriitorilor din Chişinău, mă duceam la redacţie, când am văzut aşezată lângă oglinda mare din hol, încadrată în negru, fotografia...citeste mai departe
Serafim Saka - LA PRAGA, CLANDESTIN Cu o zi înainte de a părăsi Bratislava, norocul m-a împins să dau un telefon la Praga lui Bronislav Holopov, prieten de pe când lucra la Drujba Narodov, publicaţia scriitorilor sovietici multinaţionali, angajat de câţiva ani (pentru buna lui pană de publicist şi cunoaştere a limbii cehe, dar poate şi pentru altceva) la revista Problemele păcii şi...citeste mai departe
AVANPREMIERĂ Matei Vişniec - AM DESCHIDERE! Ori de cîte ori spune „am deschidere” lui George îi sclipesc ochii. Nu ştiu dacă o spune în mod serios, în mod ironic sau autoironic. Dar dintre toţi jurnaliştii din redacţie el este cel mai excitat atunci cînd constată că are deschidere.citeste mai departe
ANCHETA VR Marian Drăghici - NORMĂ, NORMALITATE, AZI Pre-text sau cum se revelează o temă (cu un pic de atenţie). Mergi pe strada Icoanei destul de des şi, într-o bună zi, deodată, vezi scris de mână, mare, cu creta (albă) pe o firmă (albastră) dezafectată: sufletul meu este mort. citeste mai departe
Liviu Antonesei - Putem opera cu cel puţin două sensuri ale normalităţii Cînd am primit întrebările la ancheta Dumneavoastră, mi s-a părut că sînt uşoare, că problema este lesne de abordat şi chiar de rezolvat. Citindu-le şi a doua oară, mi-am dat seama că ele se referă la una dintre cele mai redutabile, mai dificile chestiuni privind viaţa noastră publică.citeste mai departe
Anca Mizumschi - …parcă suntem condamnaţi să trăim la nesfârşit aceleaşi lucruri În medicină sau psihologie, termenul de normalitate nu se foloseşte niciodată ca atare, având în vedere că organismul uman se află în permanenţă într-un echilibru dinamic, cel mult, “normalitate aparentă” şi cred că acest lucru este firesc pentru că depinde foarte mult şi de modul în care este percepută, de calităţile receptorului.citeste mai departe
Ion Vianu - Dați-mi puțină anormalitate! Conceptul de normalitate, aşa cum este el înțeles azi, la noi, este prin excelenţă unul conservator. El presupune raportarea la un moment al trecutului, la care ar trebui să revenim. citeste mai departe
PROZĂ Alexandru Vlad - O PARTIDĂ DE ȘAH Pompiliu simţi după ceva ce plutea în aer că Alexandru era acasă. Probabil sosise cândva în timpul nopţii, seara trecută nu fusese. Apăruseră alte haine pe sfoara de sub copertină, uşa magaziei de lemne era larg deschisă, cizmele lui galbene se aflau lângă uşa bucătăriei. citeste mai departe
Dan Iancu - NOI, O JUMĂTATE DE ZEU te-ai prelins de pe buzele mele, ca să nu te mai aflu... și vroiam doar să-ți dau firul de păr răsucit peste vîntul ce-mi ești, împletit cu vorbe ce mi-s dragi precum ființa ta pășind în mine. citeste mai departe
CRONICA LITERARĂ Gheorghe Grigurcu - IRONIE PATETICĂ Ironic prin excelenţă, Şerban Foarţă e un maestru al (di)simulării. Căci ce altceva este ironia decît o indirectitate, una ambiguă, putînd sugera atît maliţia cît şi pudoarea (aşa cum o aprecia un Jules Renard)? Ori amîndouă la un loc? citeste mai departe
Bogdan Creţu - PRIMII ANI DE COMUNISM ŞI LITERATURĂ Nu am citit până în momentul în care scriu această cronică nici un comentariu despre cele trei volume intitulate Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postbelică, care acoperă, deocamdată, intervalul 1944-1948. citeste mai departe
Graţiela Benga - POVESTE DIN LOCURILE MEMORIEI Lumea moromeţiană a fost vie. A răsuflat în felul ei, sucit, a întors vorba, s-a lăudat, a invidiat, a zis una şi a gândit alta. Nu e o invenţie literară, aşa cum nu e nici o aglomerare de clişee banale, înşiruite sub impulsul periodicelor evaluări şcolare. citeste mai departe
Viorica Răduţă - MICROPARABOLE SCENICE Micile povestiri lirice din Pantera sus, pe clavecin, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011, ale lui Horia Gârbea, poetul, sunt aproape pilde, imprevizibile (!) în ansamblul creaţiei sale. citeste mai departe
CRONICA TRADUCERILOR Rodica Grigore - JOCUL DE CRICHET ŞI VISUL AMERICAN O carte având ca temă centrală jocul de crichet şi care, pe deasupra, şi-ar propune să prezinte şi un tablou cât mai complet al lumii contemporane (americane şi nu numai) de după atacurile de la 11 septembrie 2001 ar putea să pară o întreprindere riscantă (sau foarte probabil sortită eşecului). Şi nu doar să pară, ci chiar să fie astfel. citeste mai departe
CARTEA DE RELIGIE Paul Aretzu - CÂNTECELE LUI DUMNEZEU Alexandros Papadiamandis (1851-1911) este unul dintre cei mai preţuiţi scriitori din literatura neoelenă. Opera sa întruneşte, într-un mod original, valori literare şi valori ortodoxe. S-a născut în insula Skiathos (care înseamnă în umbra Athosului), din arhipelagul Sporadelor de nord.citeste mai departe
CRONICA PLASTICII Florin Toma - ALBUM DE ARTĂ (II) În timp ce vremea de afară se schimbă – iată, deja se pârguie a toamnă – iar vremurile mărunţesc fin orice vis de rezistenţă, masacrând contururile fiecărei reverii, cronicartul stă aburcat pe coastele imprudenţei atemporale şi încearcă să restaureze, pe propriul său risc, albumul personal în care se înşiră artiştii niciodată ruinaţi de cuvinte. citeste mai departe
DEBUT Andreea B. Dumitrașcu - ȘOTRONUL Este elevă în ultimul an de liceu, la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”. Este născută în Bucureşti, la 20 aprilie 1993. Este Berbec, o zodie imprevizibilă, cu coincidentia oppositorum în coadă; când ţâfnoasă şi contemplativă, când lirică şi activistă. Este pasionată de literatură, vrea să urmeze Facultatea de Litere. Stă cu „Demonii”...citeste mai departe
CRONICA FILMULUI Călin Stănculescu - ECRANIZĂRI ÎN SERIE. ANII 1976 – 1980 Regizor aplaudat de presa cinematografică a anilor 70 pentru calofilia cu care abordează textele literare, Mircea Veroiu ambiţionează o frescă socială şi psihologică în Dincolo de pod, film inspirat de romanul Mara al lui Ioan Slavici. Fănuş Neagu scrie pentru regizorul Gheorghe Vitanidis Casa de la miezul nopţii, iar Zaharia Stancu semnează...citeste mai departe
SPECTATOR Nicolae Prelipceanu - SPECTACTOR Acesta e titlul unei reviste elegante pe care o scoate Teatrul Naţional „Marin Sorescu” de la Craiova. E un caiet trimestrial, care semnalează spectacolele ieşite din comun ale teatrului, dar nu se rezumă numai la atât, diversificându-şi atenţia şi spre alte arte, ori chiar spre gândirea, ca să zic aşa, independentă de arte. citeste mai departe
