Prima pagină Articole Redacţia Istoric Arhivă Contact Sumar Editorial   Eveniment   Ancheta VR   Inedite   Eseuri   Proză   Poezii   Viaţa literaturii   Note clasice   Mică antologie poetică VR   Cronici   Meridian   Atitudini   Miscellanea Varianta PDF   Viaţa Românească 11-12 / 2009 EDITORIAL Nicolae Prelipceanu - ANEXIONISM DE OM SĂRAC Joi, 8 octombrie, ies în stradă de la redacţie, după treburi de câteva ore, fără alte mijloace de comunicare cu lumea decât telefonul şi internetul. citeste mai departe EVENIMENT Marian Drăghici - “ANUL ACESTA MAI MULTE EVENIMENTE CARE AU MARCAT 50 DE ANI DE LA PROCESUL ŞI EXECUŢIA GRUPULUI ARNĂUŢOIU” Am citit cartea-document Luptătorii din munţi – Toma Arnăuţoiu, Grupul de la Nucşoara, documente ale anchetei, procesului, detenţiei (Editura VREMEA, ediţia a ll-a, 2009) alcătuită de Ioana-Raluca Voicu-Arnăuţoiu, cu emoţie, cu frică. Este zguduitoare prin destinul tragic al celor implicaţi, martiri ai cauzei şi crezului lor. citeste mai departe ANCHETA VR Marian Drăghici - SCRIITORUL ŞI STRĂINĂTATEA. MĂRTURII DUPĂ DOUĂ DECENII DE LIBERĂ CIRCULAŢIE Înainte de 89, turismul cultural se făcea cu voie „de sus”, organizat, disciplinat, prin instituţii specifice şi adrese-ţintă precise, controlate. Viza de ieşire din ţara dictaturii „lor” o dădeau, ca răspuns unei cereri adresate „de jos”, aşa-zisele „organe”: partidul, securitatea. citeste mai departe Liviu Antonesei - IEŞIREA DIN PEŞTERĂ Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu, cînd privesc în urmă, la cei aproape douăzeci de ani petrecuţi de la 22 decembrie 1989 încoace, îmi dau seamă că, pentru mine, ca om şi ca scriitor, evenimentul cu pricina echivalează cu înlăturarea lespezii grele ce închidea peştera în care îmi duceam zilele şi nopţile – timp de aproape 35 de ani! citeste mai departe Ana Blandiana - STRĂINĂTATEA PARADISULUI ŞI LUMEA COMUNĂ Cred că prima observaţie pe care ar trebui s-o fac este aceea că – deşi am călătorit infinit mai mult după ’89 decât înainte –, „străinătatea” pe care am descoperit-o atunci a ţinut de esenţa lumii şi de propria mea esenţă, în timp ce acum este vorba doar de circumstanţe, oricât de favorabile sau de importante. citeste mai departe Linda Maria Baros - CUM SĂ-ŢI ADUCI PISICA ÎN PRAGUL NEVROZEI Cititorul se va uita poate intrigat la sintagma Scriitorul şi străinătatea. Fiindcă, este adevărat, s-ar putea scrie probabil mii de pagini pe acest subiect. Dar n-ar avea nici un rost. citeste mai departe Vasile Dan - ÎNFULEC, ÎN FIECARE VARĂ, TOT CE APUC Sînt tentat să-mi definesc mai întîi noţiunea de străinătate, presupunînd că eu însumi aş fi acel scriitor căruia vă adresaţi. În primul rînd cred că m-am născut în străinătate (în România anului 1948). citeste mai departe Dumitru Radu Popa - STRĂINĂTATEA NU EXISTĂ Prima mea călătorie în străinătate a fost prin intermediul cărţilor. Nu eram încă scriitor, dar ce contează... Cînd citeam minunata Nils Holgerson a Selmei Lagerlöf călătoream parcă pe spatele gîştei Akka, cu întregul stol, prin toată Suedia! citeste mai departe Doina Ruşti - CUM ŞI CÂT AM FOST TRADUSĂ Când a căzut comunismul, mă uitam la orişice străin ca la lumea liberă. Nici nu mă gândeam la traduceri. De fapt, nici când am primit prima propunere, în 1997, nu mă gândeam. Chiar după prima mea carte, Dicţionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, mi-a venit o scrisoare de la o editură argentiniană care mă întreba dacă nu am cumva un... citeste mai departe Matei Vişniec - O ILUZIE TERIBILĂ, DE NEVINDECAT Căderea comunismului a fost, fără îndoială, un moment de speranţă pentru mulţi scriitori care şi-au zis: de acum înainte vor veni editorii şi traducătorii străini să ne caute, vom fi publicaţi în străinătate, vom fi mai cunoscuţi şi chiar recunoscuţi, bariera culturală dintre vest şi est se va prăbuşi, valorile vor circula mult mai uşor, se vor... citeste mai departe INEDITE Nicolae Mareş - DOCUMENTE DIPLOMATICE DIN ARHIVA M.A.E. ROMÂN SEMNATE DE EUGEN IONESCU INEDIT. După cum se ştie, înainte de a intra în rândul nemuritorilor, ca scrii­­tor, Eugen Ionescu a fost diplomat. şi nu un diplomat de du­zi­­nă, ci unul cu o vocaţie distinctă, singulară în spaţiul fran­co­fon, conştient de rolul pe care îl putea juca în propagarea culturii ro­mâ­neşti şi a românismului în Franţa. citeste mai departe ESEURI Ioan Buduca - VIDEOCRAŢIA Că nu candidează… asta să i-o spună lui Mutu, a zis Mircea Geoană. Ce i-o fi spus Băsescu lui Mutu însă nu ştim, dar ştim că decarul nostru nu va putea juca în meciul cu Franţa. citeste mai departe Mihai Gheorghiu - IDEOLOGIA ROMÂNEASCĂ. CRITICA SENSULUI TRADIŢIEI ÎN EPOCA INTERBELICĂ Există în această propoziţie a lui Iorga întreaga paradigmă a tradi­ţio­nalismului românesc antebelic şi interbelic. Totul se naşte din această propoziţie rostită la 1907. Tradiţionalismul românesc asumă convingerea că satul tradiţional este satul unei lumi arhaice. citeste mai departe Coriolan Babeţi - REVOLUŢIE VERSUS REVELAŢIE: MATRICEA BIBLICĂ A REVOLUŢIEI MODERNE. TRIUMFUL IDEII DEMOCRATICE ÎN ORIZONTUL MĂRII Ceva îmi spune că pentru intrarea într-o aşezare sau într-un subiect ne găsim, aproape întotdeauna, în faţa unei răscruci: avem de ales în viaţă, ca şi în contemplarea ei, între o cale a deşertului şi o cale a mării. citeste mai departe Chris Tănăsescu - MIJLOACE PROZODICE DE CONSTRUIRE A SENSULUI PRIN SUNET; DESPRE CÂTEVA FORME POETICE ROMÂNEŞTI Adam Kirsch, poate cel mai important critic tânăr de poezie din America spunea undeva în cartea care i-a apărut anul trecut, The Modern Element. Essays on Contemporary Poetry: „Comunicarea semnificaţiei este, odată cu manipularea formei, un dat natural al poeziei. citeste mai departe Constantin Pricop - FARMECUL DESUET AL COMUNISMULUI: FIZIOLOGIA COZII E greu să reiei subiecte referitoare la perioada comunistă – lustruite de mult ce s-a vorbit despre ele. Toţi îţi povestesc despre ce şi cum a fost – şi se explică în ce fel ai trăit – eşti pus la punct – ţi se dau lecţii – ajungi să te întrebi dacă ai existat cu adevărat, dacă nu cumva ţi s-a năzărit… citeste mai departe Liviu Ioan Stoiciu - ÎN CĂUTAREA DIMENSIUNII TRAGICULUI Impus pe „ălălalt tărâm, al poeziei”, Al. Cistelecan ar fi putut fi marele critic al schimbării de paradigmă în poezia românească (la finele secolului 20, „optzecistă”), dar nu s-a mulţumit cu puţin. Critic de profunzime, „de sămânţă ardelenească”, a căutat dimensiunea tragică a literaturii române în toată poezia de la noi – teoretic, dimensiunea... citeste mai departe Michael Finkenthal - SESTO PALS, DIALOGURI ÎNTRE ÎNTUNERIC ŞI LUMINĂ RESTITUIRI. Într-un fel, faptul este uimitor: un poet care a publicat atât de puţin în decursul vieţii sale se dovedeşte a fi un autor extrem de prolific. citeste mai departe PROZĂ Radu Mareş - CÂND NE VOM ÎNTOARCE Aproape fără să-şi dea seama învăţase ce e păcatul din copilărie. Tot cam atunci, în timp ce începea şi se termina războiul, fără să se schimbe ceva esenţial în satul de sub poala pădurii unde se născuse (altceva decât bărbaţii morţi pe front), învăţase pe de rost cele câteva rugăciuni pe care le recita mecanic ca pe nişte poezii. citeste mai departe Florin Toma - CAMERA 407 Să fie limpede, nu există fisuri. Ordinea acestei lumi este impe­ca­bilă. Peste tot, în toate cercurile sale. Astfel încât, ea permite oricui să se desfete, de pildă, pe marginea fântânii, privindu-şi destinul cum se adânceşte în apă. Cum se duce încet, încet, la fund. citeste mai departe Leo Butnaru - ÎN JOCUL APEI MORŢILOR În jocul, în tremurul oglindos al apei morţilor, lucrurile, fenomenele, chipurile, imaginile văzute şi nevăzute, realitatea şi visul se dedublează, poate că se triplează, pe scurt – se multiplică citeste mai departe Şerban Anghelescu - * * * Cînd intru într-un spaţiu nu mă uit ca alţii la chelneriţe sau barmaniţe sau tipe de la masă nu domle eu mă uit la mese mă îndrăgostesc direct de mese din ce-or fi ele făcute. citeste mai departe Oleg Carp - SCENETA ALBASTRĂ. FRAGMENT Ciudat, desigur. Fiindcă pînă nu demult am fost crunt minţit că-s un bou. Toţi mă ştiau de-un bou. E ca şi cum mi s-ar fi luat aerul de la gură cînd am aflat noutatea. citeste mai departe POEZII Cornelia Maria Savu - POEME citeste mai departe Marius Aldea - POEME citeste mai departe Iulian Caragea - POEME citeste mai departe Lucian Perţa - PARODII citeste mai departe VIAŢA LITERATURII Ion Bogdan Lefter - BARIERA PUDORII Lucru de mult ştiut: sexualitatea aproape că lipseşte din literele române. Puţinătatea scenelor „de gen” a fost constatată recent şi de Nicolae Manolescu, care le-a menţionat ori de cîte ori le-a identificat, adică rar, în Istoria critică a literaturii române, nu de mult apărută. citeste mai departe NOTE CLASICE Liviu Franga - PHANTASIA – ÎNTRE ADEVĂR ŞI ILUZIE (II) Dorinţa şi intenţia iniţiale au fost, în cazul personajului care poartă acelaşi nume cu scriitorul însuşi, de a afla – ceea ce până atunci nu se reuşise, nici de către greci, nici de către vreun alt neam, la fel de călător fără odihnă pe ape în toate direcţiile – „până unde ţine oceanul şi ce oameni locuiesc dincolo de marginile lui” (I, 5). citeste mai departe MICĂ ANTOLOGIE POETICĂ VR Gheorghe Grigurcu - POEME citeste mai departe CRONICI Vitalie Ciobanu - MEMORIILE „FIERBINŢI” ALE PERESTROIKĂI Despre Constantin Cheianu se pot spune multe. Este dramaturg şi prozator, critic de teatru şi publicist, animator al vieţii culturale (cu o importantă experienţă administrativă de profil), participant la talk-show-uri on-line ale mass-media independente de la Chişinău (televiziunile pro­priu-zise, inclusiv cea publică, îl boicotează, ca şi pe... citeste mai departe Graţiela Benga - ÎN FAŢA ULTIMEI INSTANŢE Spre primele decenii de după 1948 - interval dramatic al culturii române - se aruncă tot felul de priviri. Nu sunt întâmplătoare. Prin ele transpare o atitudine etico-estetică, un tip de (re)cunoaştere şi de înţe­le­gere a adevărului, a frumosului. citeste mai departe Roxana Sorescu - ROMANUL UNUI SECOL ROMÂNESC Sintagma biblică „Lasă zilei răutatea ei” presupune un factor exte­rior vorbitorului, ca şi cum ar exista Cineva care hotărăşte răul şi binele dincolo de voinţa noastră. Traducerea, aparţinându-i lui Petre Pan­drea, Lasă zilei scârba ei implică un punct de vedere personal, un subiect care judecă el însuşi binele şi răul, le tratează detaşat şi se... citeste mai departe Simona Vasilache - ROMANUL, O AMBIŢIE Ambiţios e cuvântul care acoperă cel mai bine deopotrivă proiectul Mirelei Roznoveanu, Civilizaţia romanului, reunit (într-o formă care descurajează puţin lectura, altfel decît aceea consultativă, pe sărite, rezervată, îndeobşte, cărţilor de bibliografie) în ediţia de la Cartex, din 2008, după ce apăruse, pe volume, în 1983 şi 1991, la Cartea... citeste mai departe Viorica Răduţă - MULTIPLUL MARIANEI BOJAN Picturile Marianei Bojan sunt tulburătoare, aş spune chiar devo­ratoare de mituri, fantasme, măşti, „mistere” păgâne ori sacre, re­pre­zentări domestice în poziţie de arhaic/ arhetipal, cu o mereu învălui­toare întoarcere în feminitate, multiplul/ labirintul de forme, Aeterna Mater, cum sună, postblagian, unul dintre poemele din antologia Arta... citeste mai departe Alexandru Niculescu - O EDIŢIE DE MÎNTUIALĂ „DUPĂ VIRGIL IERUNCA“ Chiar dacă, astăzi, problemele exilului, ale activităţii anticomuniste din străinătate dar şi ale compromisurilor laşe, slugarnice, ale unor intelectuali români „colaboraţionişti“ nu prea mai interesează opinia publică, ne permitem să luăm în discuţie un volum apărut de curînd la editura Humanitas: Antologia ruşinii după Virgil Ierunca (editori –... citeste mai departe Mihai Sorin Rădulescu - ISTORIE SOCIALĂ IN SUBCARPAŢII MUNTENIEI CARTEA DE ISTORIE. Nu sunt sigur că profesorul Stelian Brezeanu, şef al catedrei de istorie universală din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, are nevoie de prezentarea făcută de un fost student al său la cursul – pe care îl ţine de mulţi ani – de Istoria Bizanţului (şi, pentru scru­pulul exactităţii, la seminarul de istorie... citeste mai departe Paul Aretzu - ADEVĂRUL TEOLOGIEI ŞI ADEVĂRUL ŞTIINŢEI CARTEA DE RELIGIE. Conf. Dr. Adrian Lemeni coordonează o lucrare amplă, structurată unitar pe o temă de interes actual, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi ştiinţă (Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2009, Prefaţă de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, volum îngrijit de Pr. Sorin Şelaru), având... citeste mai departe Florin Toma - SPIRU CHINTILĂ: UN GEO-MAÎTRE AL SPAŢIULUI CRONICA PLASTICA. Cu un an înainte de dispariţia sa în 1985, pictorul Spiru Chintilă a fost omagiat printr-o expoziţie grandioasă (fireşte, atât cât putea permite acea epocă să împrumute din zăcămintele de grandoare!). După aceea, însă, fiindcă istoria s-a luat cu alte treburi mult mai importante decât să se zgâiască la tablouri, timp de un sfert... citeste mai departe Călin Stănculescu - FILMELE DE-ACUM DOUĂZECI DE ANI CRONICA DE FILM. Evenimentele din decembrie petrecute cu douăzeci de ani în urmă au provocat reacţii radicale şi în domeniul cinematografiei, artă supusă în anii comunismului celor mai puternice presiuni din partea statului totalitar. citeste mai departe Nicolae Prelipceanu - CARNET DE TOAMNĂ SPECTATOR. Premierele şi microstagiunile s-au succedat în ritm ameţitor toamna asta, astfel încât, o clipă, am avut impresia că Festivalul Naţional de Teatru începuse. Dar nu era cel naţional, cu selecţioner unic, ci unul, să-i zicem, personal, alcătuit din ceea ce îmi ofereau o seamă de selecţioneri, directori de teatre şi regizori. O simplă... citeste mai departe MERIDIAN Valery Oişteanu - MARTIN KIPPENBERGER: PERSPECTIVA PROBLEMĂ Martin Kippenberger: perspectiva problemă este cea dintâi expo­ziţie retrospectivă a acestui prolific şi controversat artist german, ale cărui opere reprezentative au fost realizate între 1977 şi 1997, anul în care a murit, la doar patruzeci şi patru de ani. citeste mai departe ATITUDINI Ion Zubaşcu - UN ORB FERICIT ÎN CAPELA SIXTINĂ Intrarea în „MVSEI VATICANA” era în renovare. O intrare cu totul modestă în raport cu zidul de fortăreaţă inexpugnabilă care înconjoară statul Vatican, deasupra căruia celebrii pini ai Romei se decupează pe cer cu strania frumuseţe a coroanelor lor turtite, ca nişte pălării de ciuperci uriaşe. citeste mai departe MISCELLANEA HERTA MÜLLER, “O FOARTE MARE SCRIITOARE” citeste mai departe I. Z. - AUGUSTIN FRATILA, IN RECITAL citeste mai departe I. Z. - POEZIA, ACASA IN MARAMURES citeste mai departe Marian Drăghici - UN POET ADEVARAT, CU SAPTE ANI DE-ACASA citeste mai departe Corin Bianu - OCTAVIAN ONEA – CĂLĂTORIA (MENODRAMĂ – TEATRU) citeste mai departe I. Z. - CASA MEMORIALĂ ION D. SÎRBU? citeste mai departe Marian Boris - LUCIAN RAICU ÎN RE-ACTUALITATE citeste mai departe Nicolae Stoie - IMPORTANTA UNUI DEMERS DIDACTIC citeste mai departe Eugenia Ţarălungă - BREVIAR EDITORIAL citeste mai departe Liviu Ioan Stoiciu - REVISTA PRESEI LITERARE citeste mai departe Liviu Ioan Stoiciu - O TRECERE ÎN REVISTĂ citeste mai departe

Prima pagină Articole Redacţie Istoric Arhivă Contact Copyright © Redactia Publicatiilor pentru Strainatate 2008-2009. Toate drepturile rezervate. Design si Programare: Datagram