|
| Viaţa Românească 11-12 / 2009 |
CRONICI
Vitalie Ciobanu - MEMORIILE „FIERBINŢI” ALE PERESTROIKĂI
Despre Constantin Cheianu se pot spune multe. Este dramaturg şi prozator, critic de teatru şi publicist, animator al vieţii culturale (cu o importantă experienţă administrativă de profil), participant la talk-show-uri on-line ale mass-media independente de la Chişinău (televiziunile propriu-zise, inclusiv cea publică, îl boicotează, ca şi pe... citeste mai departe
Graţiela Benga - ÎN FAŢA ULTIMEI INSTANŢE
Spre primele decenii de după 1948 - interval dramatic al culturii române - se aruncă tot felul de priviri. Nu sunt întâmplătoare. Prin ele transpare o atitudine etico-estetică, un tip de (re)cunoaştere şi de înţelegere a adevărului, a frumosului. citeste mai departe
Roxana Sorescu - ROMANUL UNUI SECOL ROMÂNESC
Sintagma biblică „Lasă zilei răutatea ei” presupune un factor exterior vorbitorului, ca şi cum ar exista Cineva care hotărăşte răul şi binele dincolo de voinţa noastră. Traducerea, aparţinându-i lui Petre Pandrea, Lasă zilei scârba ei implică un punct de vedere personal, un subiect care judecă el însuşi binele şi răul, le tratează detaşat şi se... citeste mai departe
Simona Vasilache - ROMANUL, O AMBIŢIE
Ambiţios e cuvântul care acoperă cel mai bine deopotrivă proiectul Mirelei Roznoveanu, Civilizaţia romanului, reunit (într-o formă care descurajează puţin lectura, altfel decît aceea consultativă, pe sărite, rezervată, îndeobşte, cărţilor de bibliografie) în ediţia de la Cartex, din 2008, după ce apăruse, pe volume, în 1983 şi 1991, la Cartea... citeste mai departe
Viorica Răduţă - MULTIPLUL MARIANEI BOJAN
Picturile Marianei Bojan sunt tulburătoare, aş spune chiar devoratoare de mituri, fantasme, măşti, „mistere” păgâne ori sacre, reprezentări domestice în poziţie de arhaic/ arhetipal, cu o mereu învăluitoare întoarcere în feminitate, multiplul/ labirintul de forme, Aeterna Mater, cum sună, postblagian, unul dintre poemele din antologia Arta... citeste mai departe
Alexandru Niculescu - O EDIŢIE DE MÎNTUIALĂ „DUPĂ VIRGIL IERUNCA“
Chiar dacă, astăzi, problemele exilului, ale activităţii anticomuniste din străinătate dar şi ale compromisurilor laşe, slugarnice, ale unor intelectuali români „colaboraţionişti“ nu prea mai interesează opinia publică, ne permitem să luăm în discuţie un volum apărut de curînd la editura Humanitas: Antologia ruşinii după Virgil Ierunca (editori –... citeste mai departe
Mihai Sorin Rădulescu - ISTORIE SOCIALĂ IN SUBCARPAŢII MUNTENIEI
CARTEA DE ISTORIE. Nu sunt sigur că profesorul Stelian Brezeanu, şef al catedrei de istorie universală din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, are nevoie de prezentarea făcută de un fost student al său la cursul – pe care îl ţine de mulţi ani – de Istoria Bizanţului (şi, pentru scrupulul exactităţii, la seminarul de istorie... citeste mai departe
Paul Aretzu - ADEVĂRUL TEOLOGIEI ŞI ADEVĂRUL ŞTIINŢEI
CARTEA DE RELIGIE. Conf. Dr. Adrian Lemeni coordonează o lucrare amplă, structurată unitar pe o temă de interes actual, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi ştiinţă (Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2009, Prefaţă de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, volum îngrijit de Pr. Sorin Şelaru), având... citeste mai departe
Florin Toma - SPIRU CHINTILĂ: UN GEO-MAÎTRE AL SPAŢIULUI
CRONICA PLASTICA. Cu un an înainte de dispariţia sa în 1985, pictorul Spiru Chintilă a fost omagiat printr-o expoziţie grandioasă (fireşte, atât cât putea permite acea epocă să împrumute din zăcămintele de grandoare!). După aceea, însă, fiindcă istoria s-a luat cu alte treburi mult mai importante decât să se zgâiască la tablouri, timp de un sfert... citeste mai departe
Călin Stănculescu - FILMELE DE-ACUM DOUĂZECI DE ANI
CRONICA DE FILM. Evenimentele din decembrie petrecute cu douăzeci de ani în urmă au provocat reacţii radicale şi în domeniul cinematografiei, artă supusă în anii comunismului celor mai puternice presiuni din partea statului totalitar. citeste mai departe
Nicolae Prelipceanu - CARNET DE TOAMNĂ
SPECTATOR. Premierele şi microstagiunile s-au succedat în ritm ameţitor toamna asta, astfel încât, o clipă, am avut impresia că Festivalul Naţional de Teatru începuse. Dar nu era cel naţional, cu selecţioner unic, ci unul, să-i zicem, personal, alcătuit din ceea ce îmi ofereau o seamă de selecţioneri, directori de teatre şi regizori. O simplă... citeste mai departe
|
|
|
|
|
|
|
