| Miscellanea |
I. Z. - POEZIA, ACASA IN MARAMURES
Între 1 şi 3 octombrie 2009, Sighetu Marmaţiei a adunat pe malul nordic al Tisei, ca în fiecare an, scriitori prestigioşi din ţară şi dinafara graniţelor, la Festivalul Internaţional de Poezie, ajuns la a 36-a ediţie a sa, cu o zi tradiţională şi ea, dedicată Serilor de poezie “Nichita Stănescu”, de la Deseşti. Anul acesta au ajuns în Maramureş scriitorii Gheorghe Grigurcu, preşedintele festivalului şi al juriului, Erwin Messmer şi Andreas Saurer, poeţi de expresie germană din Elveţia, Attila F. Balazs, poet din Slovacia, Nicolae Dabija şi Tudor Şoimaru, din Basarabia, Marian Drăghici, Paul Vinicius şi Dan Iancu, Bucureşti, Ioan Moldovan, Oradea, Vasile Gogea, Ioan Pavel Azap şi Daniel Moşoiu, Cluj, Liubiţa Raichici, Reşiţa, Cassian Maria Spiridon şi Adi Cristi, Iaşi, Adrian Alui Gheorghe, Piatra Neamţ, George Vulturescu, Satu Mare, Alexandra Andrei, Târgu Jiu, cântăreţul folk Florin Săsărman, Bistriţa, Florica Bud, Teodor Ardelean şi Gheorghe Pârja, Baia Mare, cărora li s-au adăugat firesc Vasile Muste (directorul Casei de Cultură Sighet, organizatorul festivalului), Echim Vancea, Marin Slujeru, Mihai şi Ioana Dăncuş, Iurii Pavliş, Ştefan Cămăraşu, Ion Petrovai, Ion Ardeleanu Pruncu, Dorel Todea, din Sighet, împreună cu profesorii de română de la liceele oraşului, elevi şi iubitori de poezie.
Au fost premiate cărţile poeţilor Erwin Messmer (Die Kuh von Gampelen/ Vaca din Gampelen, ediţie bilingvă româno-germană, apărută în Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2008), Attila F. Balázs (Missa bestialis, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008), Adi Cristi (Anotimpurile, Editura 24 Ore, Iaşi, 2009), Ion Zubaşcu (Omul disponibil. Noi viziuni postistorice, Editura Brumar, Timişoara, 2009), cât şi două manuscrise trimise la concursul de poezie, semnate de tinerele poete Mihaela Roxana Boboc şi Constantina Ţuţuianu. Toţi poeţii prezenţi au susţinut recitaluri substanţiale din versurile proprii, la liceele Pedagogic şi “Dragoş Vodă”, din oraş, cât şi la festivitatea de premiere de la Casa de Cultură Sighet, unde Ingrid Isolde şi Vasile Hojda au cucerit auditoriul cu un recital pianistic de muzică clasică, iar valorosul cântăreţ Florin Săsărman a sporit festivalul cu excepţionalele sale cântece folk. În a doua zi, capitala nordică a poeziei s-a mutat la Deseşti, în impresionanta bisericuţă de lemn de pe coasta unui deal, la altarul căreia părintele Ioan Sigartău a oficiat o slujbă de pomenire pentru toţi poeţii care au sfinţit cu prezenţa lor această localitate de pe Valea Marei, aduşi aici de strădania poetică a lui Gheorghe Pârja, dar trecuţi de-a lungul anilor la Domnul: Nichita Stănescu, Laurenţiu Ulici, Ion Iuga, Gheorghe Pituţ, Grigore Hagiu, Cristian Popescu ş.a. După slujba de pomenire, ograda casei poetului Gheorghe Pârja, cu harbuji mari în iarbă, mere roşii în ferestre şi coşuri cu nuci la îndemână, oferite de Mama Dochia, s-a transformat într-un sanctuar arhaic, unde au fost sărbătoriţi poeţii Nicolae Dabija şi Liubiţa Raichici, oficiere prelungită cu cetera şi zongura cântecelor maramureşene, la Căminul cultural din Deseşti. A treia zi a festivalului a continuat cu un pelerinaj la Muzeul Etnografic al Maramureşului, de pe dealul Dobăieş, la marginea Sighetului, cu un recital de cântece arhaice şi religioase, susţinut de Ion Zubaşcu în pridvorul bisericii de lemn, continuat printre porţi şi case, dar şi în interioarele lor, astfel încât poeţii prezenţi să audă ce cântau cu sute de ani în urmă cei care au lăsat posterităţii valorile de patrimoniu ale impresionantului muzeu în aer liber.
Prin osteneala poetului Vasile Muste, organizatorul tradiţional al festivalului, Casa municipală de cultură a editat Marmaţia literară, octombrie 2009, revista Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei, în care semnează participanţii de acum la această sărbătoare poetică a Maramureşului, dar şi unii dintre cei care au ajuns la ediţiile anterioare: Gheorghe Grigurcu, Ion Stratan, Marian Drăghici, Adrian Alui Gheorghe, Radu Ţuculescu, Adam Puslojici, Lucian Vasilescu, Vasile Proca, Andrei Zanca, George Vulturescu, Cassian Maria Spiridon, Ioan Moldovan şi mulţi alţii, din ţară şi din Maramureş.
Încă din prima zi a festivalului, Paul Vinicius a propus ca această instituţie poetică a Maramureşului, care funcţionează de 36 de ani, împotriva vremurilor neprielnice culturii, de dinainte de 1989 şi de după, să poarte numele lui Laurenţiu Ulici, al cărui cult ia amploare cu trecerea anilor: “Adolescenţa mea se confundă cu acest festival, am rămas la fel de tânăr datorită lui”; George Vulturescu: “Ce-a făcut Ulici aici înseamnă deja o tradiţie. Căldura poetică şi umană de la Sighet n-am mai găsit-o nicăieri. Cultul lui Ulici şi al lui Nichita Stănescu îi dă un zapis pentru eternitate”. Ioan Moldovan: “Acest loc predispune la solemnitate şi emoţii pe care nu le-am mai găsit în altă parte. Aici, vorbitorul capătă aripi şi predispoziţie la îmbrăţişare şi zbor”. Marian Drăghici: “Sunt pentru prima dată în Maramureş. Nu mi-am adus pălăria din cochetărie masculină sau fiindcă plouă afară, ci pentru a o ridica în faţa celor de aici, care au făcut şi fac din poezie istorie şi legendă.” După aceste cuvinte, poetul chiar şi-a scos pălăria, pe care, ulterior, i-a dăruit-o lui Vasile Muste, ca semn de înfrăţire poetică între sudul şi nordul limbii române.
După moartea neaşteptată a lui Laurenţiu Ulici, care a ţinut festivalul departe de orice compromisuri politice, în anii cei mai crunţi ai dictaturii comunise, întâlnirile de la Sighet, unde au debutat şi s-au afirmat multe dintre valorile poeziei valurilor 80 şi 90, au fost girate de Radu Săplăcan şi de alţi scriitori. De câţiva ani, Festivalul Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi-a redobândit solemnitatea şi prestigiul prin prezenţa criticului şi poetului Gheorghe Grigurcu, a cărui personalitate e o garanţie cu lungă bătaie în timp şi istorie. Sau cum a spus Gheorghe Grigurcu însuşi, la deschiderea întâlnirii din această toamnă : “Un festival care se repetă de atâţia ani e o sugestie spre infinit”. (Z.I.)
|
|
|
|
|
|
