miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu

Revista revistelor

Articol publicat în ediția 5 / 2017

ROMÂNIA LITERARĂ 15
Din 7 aprilie 2017. Redactorul-șef Răzvan Voncu în „Despre o nouă ordine (brrr!) literară” atrage atenția că: România literară nu înghite nici publicitatea literară mascată provenită de la edituri. Nu puțini critici, în special (hélas!) tineri, sunt angajați la edituri și nu au, din păcate, nici o reținere în a le promova aparițiile, camuflate în „critică de întâmpinare”. Astfel, în unele reviste — de spațiul virtual nici nu mai vorbesc —, unele cărți sunt proclamate ca geniale înainte de a fi citite, înainte de a fi publicate, ba chiar înainte de a fi scrise. Așa a apărut, în paranteză, categoria vacilor sacre: scriitori despre care, oricât de mediocră le-ar fi cartea recent apărută, nu se mai poate scrie decât în elogii, orice rezervă critică, fie și solid întemeiată pe text, fiind denunțată prompt ca un complot al „vechii ordini”, reprezentate de „dictatorul” critic Nicolae Manolescu. Mai încolo, Daniel Cristea-Enache, cu „De la T. Maiorescu la N. Manolescu: autonomia esteticului” — Și Maiorescu, și Lovinescu, și Manolescu sunt deopotrivă critici de direcție și critici capabili să se bucure de particularitățile unui text, nerefuzând unui autor valoros dreptul la propria individualitate, la o anumită formulă de sensibilitate artistică… Manolescu nu-și retrage judecățile de valoare asupra poeziei lui Ion Gheorghe, chiar dacă scriitorul e comunist, pe când criticul e liberal. În alte pagini: Mihai Zamfir, „Specific național”, Mircea Coloșenco, „Nichita Stănescu — radiografie genealogică”, Roxana Sorescu, „Paradoxul Fundoianu: Cei Doi Moise — Exodul”. În sumar: Ovidiu Pecican, Ștefan Cazimir, Gabriel Dimisianu, Adrian G. Romila, Irina Petraș, Sorin Lavric, Marius Miheț, Adrian Lesenciuc, Alex Ștefănescu, Gh. Grigurcu, Felix Sima, G. Banu, Adi Cristi, Angelo Mitchievici, Edward Sava, Sorin Alexandrescu. „Filozofia Vodcii” de Victor Erofeev. La Cronica literară, N. Manolescu: „O carte superbă” (a lui Bogdan Al. Stănescu; apărută în 2014!).

LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ 3 / 2017
Doina Ruști (interviu realizat de Lucia Negoiță): Nu se poate spune despre mine că am publicat pe vremea luʼ Împușcatul! După Revoluție, chiar în primele luni, m-am angajat la nou-înființata Humanitas. Și n-am mai scris. De fapt, nici n-am mai citit, căci redactarea textului nu înseamnă lectură. A fost o perioadă neagră în viața mea. Statuile mai multor intelectuali s-au făcut praf. Au fost arse dosare… Pe urmă… am scris niște cărți școlare pentru Humanitas, am publicat 17 manuale pentru liceu. Credeam sincer că acele cărți vor schimba lumea, că totul vine din educație și că merită să-mi sacrific timpul meu de scriitor pentru asta. N-a meritat… Mulți au privit cu dispreț sacrificiul acesta… Pe șase pagini și ceva de revistă, Anchetă de martie (realizată de Horia Gârbea și Alex Ștefănescu): „Personajul feminin favorit” — merită citite răspunsurile direct în revistă (sunt semnate de nu mai puțin de 31 de scriitori! Ancheta va continua și în numărul 4 al Luceafărului de dimineață). În sumar: Horia Gârbea (extrem de activ, cu cronică literară de o pagină, dedicată extraordinarului roman „Ploaia de trei sute de zile” al lui Gabriel Chifu, apoi răspuns la ancheta pomenită și „Vitrina cărților” de o pagină, cu zece recenzii), Dan Stanca, Tatiana Țîbuleac (interviu de Ioana Revnic), Radu Voinescu, Vasile Igna, Cezar Mihai Pârlog, Iuliana Miu, Nicoleta Milea, Mioara Râșnoveanu, Andreea Hedeș, Emil Lungeanu, Irina-Roxana Georgescu, Laura Botușan, Geo Vasile, Dana Pocea, Adrian Costache, Călin Stănculescu, Iolanda Malamen, Eugen Cojocaru, Costin Tuchilă. De reținut concluzia lui Ioan Groșan la Panoramic editorial: ”Ediția a II-a de la Lunetistul & cocoșul de tablă (de Marian Drăghici) este o re-capitalizare. Re-capitalizarea unui mare poet”.

ARGEȘ 3 / 2017
Gheorghe Grigurcu: Trei spețe se pot distinge în rîndul autorilor noștri contemporani. Unii, nu prea numeroși, meniți după toate probabilitățile unei prețuiri ce se va menține. Alții numeroși, excesiv de numeroși, care nu ne-ar putea trezi decît un interes foarte limitat sau nici unul. Și o a treia clasă i-ar cuprinde pe scriitorii înfățișînd o ambiguitate ce se refuză unei aprecieri categorice. Nelipsiți de virtuți literare, aceștia se arată predispuși la dereglări de nivel, inclusiv prin practicarea unor oportunisme în raport cu tentațiile ambianței. Nu în ultimul rînd la inflație. Cum să-i iei? Relativa lor nebuloasă, derutantă inclusiv pentru comentariul critic, din norocire nu se poate menține pe durate lungi. Nu prea tîrziu ajung a da proba irefutabilă a slăbiciunilor lor structurale. Ies din joc, rămînînd exclusiv în ipostaza unor autori de epocă. În sumar: N. Oprea, G. Vulturescu, Florin Costinescu, Magda Grigore, Horia Bădescu, Leo Butnaru, Mircea Bârsilă, Dumitru Aug, Doman, Dorin Stoica, Mihaela Oancea, Liliana Popa, Adelina Fleva, Irina Lucia Mihalca, Angi Cristea, Catia Maxim, Marin Ioniță, Ștefan Ion Ghilimescu, Ionel Bota, Adelina Sorescu, Viorel Nica, Cătălin Șușu, Amalia Constantinescu, N. Georgescu, Aurel Sibiceanu, Mariana Șenilă-Vasiliu, Mihai Barbu. Marian Ilea îi ia un interviu Margaretei Labiș: După ce a plecat de la Uniunea Scriitorilor, Nicolae Labiș a plecat la un restaurant în subsol, în Pasajul Victoria, acolo unde e Majestic, acum. Şi a fost într-un grup total străin. A avut loc accidentul, a fost dus la Spitalul Colțea, neprimit, dus la Spitalul de Urgenţă, plimbat, târâit fără targă, i-a secţionat total măduva. El i-a povestit şi lui Mugur, iar în noaptea morţii mi-a spus că a fost tras şi împins. „Am fost tras de palton şi împins”: au fost aproape ultimele cuvinte… Adrian Alui Gheorghe: „Când vremea vremuiește”…

SCRISUL ROMÂNESC 4 / 2017
Florea Firan (directorul revistei), „Ion Negoițescu”: Șicanat până la exasperare de cenzură și Securitate, Ion Negoițescu are o tentativă de sinucidere în ziua de 23 august 1974. De fapt, aceasta este a doua tentativă de sinucidere în semn de protest politic, după cea din 1961 de la Malmaison când, după cum mărturisește „voiam să le «fac figura» tartorilor mei și să distrug obiectul plăcerii lor sadice”… În martie 1977 adresează o scrisoare de adeziune către Paul Goma, prin care pune în discuție criza culturii române provocate de comunism… În 1977 are a treia tentativă de sinucidere, dar este descoperit în locuința sa de Șt. Aug. Doinaș și salvat… În perioada 1991-1992 scrie primele două capitole ale unui volum memorialistic, Straja dragonilor, conceput în „spiritul unei sincerități absolute” și se referă la primele sale experiențe erotice homosexuale și perioada legionară din anii de liceu… În sumar: Gabriel Coșoveanu, Monica Spiridon, Adrian Cioroianu, Ovidiu Ghidirmic, Ioan Lascu, Constantin Cubleșan, Andrei Codrescu, Mihai Ene, Dan Ionescu, N. Panea, Oana Băluică, D.R. Popa, Radu Polizu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Alexandru Oprescu, Rodica Grigore, Gabriela Rusu-Păsărin, Adrian-Florin Bușu, Stancu Ilin, Ion Parhon, Lucian Florin Rogneanu.

CONVORBIRI LITERARE 2 / 2017
Cassian Maria Spiridon își începe „O sută cincizeci de ani de Convorbiri literare” cu: Pe 1 martie 1867 apărea la Iaşi revista Convorbiri literare, ca foaie a Societăţii Junimea, Societate care fiinţa de la sfîrşitul anului 1863 – începutul anului 1864. Revista apare într-un secol marcat de evenimente esenţiale în naşterea şi consolidarea statului naţional, în afirmarea naţiunii române moderne, de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, 1821, la Revoluţia română de la 1848 (începută în martie în Moldova, la Iaşi, în Transilvania cu Adunarea de la Blaj din mai, cu epicentrul în Ţara Moţilor, continuată în iunie în Ţara Românească cu Proclamaţia de la Islaz), la Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească în 1859, sub sceptrul unic al lui Alexandru Ioan Cuza, apoi abdicarea domnitorului şi preluarea domniei în 1866 de către un principe străin, Carol de Hohenzollern, domnitor pînă în mai 1881, cînd după Războiul de Independenţă din 1877-78 România este declarată regat şi Carol I devine primul rege al Ţării. Evenimente care au schimbat pentru totdeauna mersul istoriei naţionale. Presa în acest context a jucat un important şi benefic rol. În sumar, selectiv: Virgil Nemoianu, Elvira Sorohan, Gh. Grigurcu, Basarab Nicolescu, Al. Zub, Mircea A. Diaconu, C. Bostan, Octavian Doclin, C. Gherghinoiu, Romulus Rusan, Pavel Dan, Cristian Livescu, C. Dram, Dan Mănucă, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon, Antonio Patraș, Emanuela Ilie, Șerban Axinte, Adrian G. Romila, Ioan Lascu, Gellu Dorian, Daniel Corbu, Liviu Papuc, C. Coroiu, Ion Papuc, Mircea Platon, Ovidiu Pecican, Ștefan Borbely, Dan Puric, N. Iliescu, Simona Modreanu, Simona-Grazia Dima, Nicolae Sava, Valentin Talpalaru. Ioan Holban își încheie textul critic „Poezia lui Mircea Cărtărescu” cu „Levant. O capodoperă a literaturii contemporane”.