ROMÂNIA LITERARĂ 39/2017
Dumitru Radu Popescu (îi răspunde lui Cristian Livescu): „Azi, despre cărţi şi despre premii ce am mai putea spune? Lăsându-i pe ecriveni cu propriile lor gusturi şi păreri, am mai putea zice — de ce nu?… ca să fim cât mai corecţi! — că bucuria primirii unui premiu — meritat! — e mai uşor de suportat decât tristeţea pierderii unui premiu, total nemeritat! Cum suntem la doi paşi de secolul XX, ce-ar fi să ne întrebăm, măcar o clipă, câte cărţi şi câte curente literare au rămas vii, de neclintit?… Şi câte genii doldora de osanale n-au cam putrezit? De câte ori moara de vânt a succeselor culturale a putut ţine piept neînfricatei şi imprevizibilei mori de vânt, care este istoria?” Şi: „Când aud ce se mai întâmplă, azi, prin lumea literară, nu-mi vine să cred… că au existat la noi scriitori ce parcă veneau dintr-o altă galaxie!” La Actualitate, Gellu Dorian: „Literatura română nu este prezentă pe piaţa de carte a lumii. Sau atunci când este prezentă, prin câţiva autori, aceasta nu este pusă în evidenţă, chiar dacă imediat vezi ştirea, la noi, în media românească, că cutare sau cutare scriitor a fost tradus nu ştiu unde. Dar adevărul este unul trist, pentru că efectul este de cele mai multe ori zero sau cel mult acoperă vanitatea acelui autor ajuns astfel să i se tipărească numele pe o copertă a cărţii sale într-o piaţă de carte de aiurea…” Gabriel Chifu anunţă: „Din acest număr, revista noastră iniţiază o rubrică intitulată Caseta cu idei. Periodic, sub acest generic, vom găzdui în România literară propuneri, venite de la scriitori, dar şi de la alţi intelectuali, menite să contribuie la bunul mers al literaturii de azi”. Gabriel Chifu susţine în acest număr două propuneri (crearea în Bucureşti a unui centru cultural naţional dedicat culturii scrise produse în România şi organizarea în anul Centenarului Marii Unirii a Galei Poeziei Române Contemporane în toate capitalele provinciilor tradiţionale româneşti; de văzut amănunte în revistă). În sumar: Dan Stanca, Gabriel Dimisianu, N. Oprea, Răzvan Voncu, Irina Petraş, Flavia Adam, Marcel Vişa, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, C. Abăluţă, Ion Buzaşi, Ioan Holban, Alex Ştefănescu, Gh. Grigurcu, Ilina Gregori, Angelo Mitchievici, D. Avakian, Alexandra Ciocârlie, Roxana Marcoci, Edward Sava. La Cronica literară, N. Manolescu, Tupeul poemelor scurte.
LUCEAFĂRUL 8/2017
Întrebat de Ion Cocora de „raporturile cu poezia”, actorul Constantin Chiriac îi răspunde: „Poezia şi lectura sunt pentru mine o stare de sănătate. Nu trece o zi de la Dumnezeu fără să nu (sic!) citesc sau să rostesc o poezie. Recit când fac sport, în avion sau în saună, murmur versuri pe stradă. Nu trece o zi fără să învăţ, cu pasiune şi flexibilitate, împătimit de asemenea gen de exerciţii de memorie, un text nou… Am zeci de caiete, încă din vremea studenţiei, în care se îngrămădesc texte peste texte. Am copiat tot ce mi-a plăcut. În clipa aceea simţeam cum gândurile autorilor curg prin mâna mea, prin pană, pix, stilou şi lasă urme pe coala de hârtie. Că acele texte devin pe loc ale mele, transformându-se în fundamentul pe care îmi construiesc spectacolele…” În sumar: Dan Cristea, Alex Ştefănescu, Ovidiu Genaru, Saviana Stănescu, Leo Butnaru, D.I. Dincă, Ioan Groşan, Dan Stanca, N. Georgescu, Sebastian Reichmann, Anastasia Dumitru, Monica Grosu, Emil Lungeanu, Radu Voinescu, Aurel Maria Baros, Horia Gârbea, Iolanda Malamen, Costin Tuchilă, Teodora Şandru Mehedinţi. România lui Ion I.C. Brătianu de Tudorel Urian: „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este opera Partidului Naţional Român, înaintaşul de drept al PNŢCD, şi a Partidului Naţional Liberal…” Linda Maria Baros — Aripa frântă, aripa tatuată, scheletul.
VATRA 7 / 2017
Ileana Mălăncioiu (întrebată de Iulian Boldea — „Ce este posteritatea pentru dvs?”): „Ceva în legătură cu care nu-mi fac griji. Fiindcă ştiu că nu depinde mine. Un critic literar mai orgolios decât se cuvine a spus cândva că dacă nu eşti pe lista sa nu exişti şi, implicit, că nu ai nicio şansă de a exista nici în viitor. El se baza pe faptul că, dacă nu ai intrat în canon în timpul vieţii, e puţin probabil că vei mai intra după aceea. În această privinţă se poate să aibă dreptate. Cred însă că, dacă intrarea în canon depinde de domnia sa, ori de altcineva, ieşirea din el este liberă. În cele din urmă, stăpânul obsedantului canon va fi timpul care creşte în urma noastră…” Ileana Mălăncioiu îşi încheie interviul cu: „Altfel, nu ştiu cum să mă eliberez de sentimentul apăsător al zădărniciei, care a pus stăpânire pe mine de la o vreme.” Acest număr de revistă e dedicat (la Ţinta fixă) Ilenei Mălăncioiu, care e prezentă cu o antologie poetică bilingvă (şi scriu despre opera poetei-academician Eugen Negrici, Ion Pop, Gh. Grigurcu, Al. Cistelecan, Mircea Braga, C. Cubleşan, Irina Petraş, D. Chioaru, Lucian Vasiliu, Iulian Boldea, Marian Victor Buciu, D. Mircea Budea, Iulia Nedea, Ioan Gheorghişor). În celelalte pagini semnează (selectiv) Nichita Danilov, Ana Blandiana, Petru Cimpoeşu, Ion Mureşan, Al. Vlad, Dan Culcer, Adrian Alui Gheorghe, Radu Sergiu Ruba, Alex Ciorogar, Rita Chirian, Nicoleta Cliveţ, Nina Corcinschi, Andreea Pop, Irina Nechit, Maria Pilchin, Dorin Ploscaru, Liviu Ofileanu. Vatra-dialog cu G.M. Tamas: Trebuie să revenim la politică.
EXPRES CULTURAL 7-8 / 2017
Apare la Iaşi, de opt luni (director N. Panaite). C. Pricop, redactor-şef: „Avem publicaţii pline de pamflete, de încercări de a eluda realitatea, de minciuni pur şi simplu, de jumătăţi de adevăruri, de pasiuni senzaţionaliste, de partizanate transparente — dar nu prea mai avem critică, nici măcar în domenii în care aceasta ar părea că nu depinde de economie, de bani etc., ca în sfera artelor. Critica adevărată nu prea mai există — fiind înlocuită, sub acest nume, de tot soiul de surogate, de variate forme de reclamă, propagandă etc. Din critică au mai rămas două prejudecăţi esenţiale — cât se poate de vii şi de active — chiar dacă despre ele nu vorbeşte nimeni. Prima e «convingerea» privind caracterul distructiv al criticii… Cealaltă instituţionalizează confuzia dintre critică şi zeflemea. Critica e un soi de… zeflemea, de miştocăreală românească… În sumar: Al. Zub, C. Coroiu, Gellu Dorian, Mihaela Grădinariu, Radu Andriescu, Adrian Alui Gheorghe, Gh. Vidican, Flavius Paraschiv, Laurenţiu Istrate, Th. Codreanu, Emilian Marcu, Călin-Mihai Ştefan, Raluca-Sfian-Olteanu, Alberto Brunelesco, Iulian Marcel Ciubotaru, Gabriela Chiran, Lina Ciobanu, Florin Faifer, Liviu Papuc, Dan-Bogdan Hanu, Cătălin Turliuc, Paul Mihalache, Noemi Bomher, Lucian Parfene, Liviu Chiscop, Diana Vrabie. Hoinar prin Iaşul literar — N.S. Govora de Victor Durna.
NORD LITERAR 7-/ 2017
În al 15-lea an de apariţii lunare la Baia Mare. George Achim (intervievat de Daniela Sitar-Tăut): „Sunt «un poet de duminică». De altfel, în opinia mea, poetul este un creator cu intermitenţe. Nu poţi fi inspirat tot timpul… Sunt un tip de creator care scrie puţin, greu, chinuit, revăzându-şi şi refăcându-şi până la saturaţie textele. Mi-ar fi plăcut să profesez o poetică a şoaptelor şi a nuanţei, să fac parte dintr-o generaţie discretă şi ceremonioasă, dar aşa ceva nu există pe scena literaturii…” In Memoriam Augustin Buzura (semnează Gh. Glodeanu, directorul revistei, Ion Bălu, Constantin Cubleşan, George Achim). La aniversare: Gelu Ionescu — 80 şi Ion Bogdan — 75 (prezent cu două pagini de poezie). O pagină de poezie Adrian Popescu — 70. În sumar: Săluc Horvath, Mihai Hafia Traista, Gh. Pârja, Delia Muntean. Horia Cucerzan, Petre Isachi, Sonia Elvireanu, Ovidiu Bufnilă, Leon-Iosif Grapini, Horia Bădescu, Antoaneta Turda, Christian W. Schenk, Adrian Ţion.
ANTITEZE 46-47/2017
Apărută în august. La acordarea Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” (5.000 de euro), la Târgu Neamţ. Întreabă Violeta Simona Moşu: „E adevărat că sunt scriitori buni în România, cărora nu li se recunoaşte valoarea?”, N. Manolescu, preşedintele juriului răspunde: „Nu-i adevărat. Ei nu acceptă valorizarea, ca idee şi pe cei pe care i-ar valoriza. Nu-i adevărat. Eu, cel puţin, nu cunosc pe niciunul…” N. Breban, întrebat dacă trăieşte din scris: „Nu… Cărţile nu se mai vând, editurile nu mai publică doar cărţi şi, dacă totuşi le publică, nu dau nici un fel de onorarii, distribuţia în ţară este foarte proastă, critica a scăzut foarte mult, nu mai există mari critici cum erau, pe vremuri…” D.R. Popescu (premiant), întrebat: „Citiţi cărţi, reviste, ziare pe online?”, răspunde: „Nu citesc nimic pe internet. Habar n-am. Toată această tehnică nouă n-o cunosc. Nu ştiu să bat nici la maşina de scris. Scriu tot de mână. Am o doamnă pensionară care-mi bate la maşină. Am încercat, mi-am cumpărat acum 40 de ani o maşină de scris. Este foarte frumoasă, este neatinsă.” În sumarul acestui număr de revistă, selectiv: Raluca Naclad, Constantin Tomşa, Ana Vârlan, Ovidiu Genaru, Cristian Livescu, Florin Vasile Bratu. Restituiri: Vasile Lovinescu (prin Mircea Coloşenco).