miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu

revista revistelor

Articol publicat în ediția 11-12/2017

ROMÂNIA LITERARĂ 43-44

Din 6 octombrie 2017. Adrian Popescu, la Actualitatea: „Ce ne mai rămâne?” — Dacă lumea în care trăim se arată tot mai pornită să renunțe la orice trecut prestigios, ridiculizându-l, așa cum nu se întâmplă în alte țări, eu, unul, mă despart de această poziție autodizolvantă. De ce să judecăm ideologic esteticul? Criteriile numai estetice nu mai sunt în anumite cazuri suficiente, de acord, dar preeminența aparține tot grilei estetice, nu celei ideologice. Altfel, degeaba dezavuăm „corectitudinea politică”, ca principiu, și o aplicăm, fie și involuntar. Literatura română nu are încă forța… pentru a-și nega propria evoluție… Alexandru Călinescu (interviu): A crede că literatura poate fi descrisă „științific”, e o iluzie… Da, nici critica literară nu prea mai e ce-a fost… Nu-mi amintesc ca un autor pe care l-am „desființat” să-și fi pus cenușă în cap și să fi făcut (măcar) un pas înapoi. Doar un exemplu: un veleitar, autor al unei cărți absolut inepte despre Eminescu, pe care am „executat-o” fără milă, a ajuns mai târziu… profesor universitar și conducător de doctorat… Pierderea criteriilor morale duce la confuzia și răsturnarea valorilor. Nicolae Manolescu, la Editorial — „Jocuri de putere” (Că mancurții sunt deja printre noi, asta e cât se poate de evident. Ceea ce mă alarmează este numărul lor în creștere, ca al rinocerilor). Gabriel Chifu, o pagină de poeme (Mai ales noaptea simt, mă doare: / cu scrâșnet, huruind, / mari regiuni din ființa mea se rup / și-n gol se prăbușesc, precum stâncile din munte. // Mă împuținez și sărăcesc). În sumar: Gabriel Dimisianu, Răzvan Voncu, Al. Baumgarten, Gabriel Coșoveanu, M. Zamfir, Daniel Cristea-Enache, Simona Drăgan, Sorin Lavric, Marius Miheț, Mircea Anghelescu, Mihai Vornicu, Alex Ștefănescu, Gh. Grigurcu, Ioan Holban, Radu Șerban, Florina Lircă-Moldovan, Gabriel Nedelea, Liana Tugearu, Marina Constantinescu, Angelo Mitchievici, Marina Vazaca, Viorica Nișcov, Rodica Frențiu, Tudora Șandru Mehedinți, Dragoș Grusea. Ancheta R.l. — centenarul Marii Uniri: Al. Porțeanu, Ilie Rad.

RAMURI 9 / 2017

Gabriel Coșoveanu: Ai zice că e uimitor, dacă n-ar fi trist și dezamăgitor, să constați câte feluri de normalitate sunt instaurate. Dacă ia act de disputele dintre scriitori, e destul de limpede că un terț, reprezentant al ceea ce se cheamă, îndeobște, ordinary people, nu înțelege mare lucru, spre pildă, din dublarea vechii Uniuni a Scriitorilor din România cu una nouă, adică nou-născută din motive ce scapă logicii elementare și stârnesc mirarea și reacția promptă a justiției. Totuși, nou-veniții se socotesc cei cu atitudine normală, deși armele lor sunt culese din panoplia violenței. Lucian Boia, despre „momentul Marii Uniri”: Am avut, de fapt, un noroc enorm. Și la 1859 și la 1918. În ambele situații, au fost conjuncturi extrem de favorabile pentru realizarea acelor momente. Legat de această chestiune a întemeierii de state noi — ceea ce s-a petrecut la finele Primului Război Mondial —, aș spune că România este exemplul cel mai bun de succes durabil. Istoria a confirmat România. În condițiile în care: pe la 1830, 1840, 1850 abia începea să se vorbească de „România”, folosindu-se și alți termeni — de genul „moldovalahi” pentru „România”, Principatele Dunărene ș.a.m.d. (interviu). În sumar: G. Dimisianu, Gh. Grigurcu, Adrian Popescu, N. Panea, Nicolae Prelipceanu, M. Ghițulescu, Ionuț Orăscu, Silviu Gongonea, Ștefan Vlăduțescu, Aura Dogaru, Gabriel Nedelea, Gabriela Gheorghișor, Daniela Micu, C. Pădureanu, Iulian Boldea, Maria Tronea, Daniela Firescu, Viorica Gligor, Gabriela Rusu-Păsărin, Doru Mareș, Sorina Jecza.

APOSTROF 9 / 2017

Irina Petraș, „Feminitatea limbii române”: Limba română e una dintre cele mai sexuate limbi ale lumii… În limba română, toate lucrurile acestei lumi sunt ori el, ori ea. Ele atrag în jurul lor contexte strict şi dezinvolt sexualizate. Privirea sexuată cuprinde TOATE fiinţele şi lucrurile… Privirea sexuată a limbii române, dimpreună cu feminitatea ei indiscutabilă, asistată de ambiguitatea ambigenului între, obligă la valorarea preferenţială a nuanţei, a detaliului, a clipei… Feminitatea cu nuanţe androgine a limbii române e „vinovată“ de multe dintre perspectivele lirice şi tot ea face şi mai greu traductibilă poezia cu toate nuanţele sale. Am căutat şi am găsit, cu încântătoare uşurinţă, exemple despre presiunea genului substantivului asupra imaginii poetice, despre orânduiri ale „tabloului“ funcţie de un gen sau altul. Când vorbeşte despre sine, în limba de toate zilele sau în limba poeziei sale, românul construieşte frazele cu feminine, cu ambigene şi, abia în urmă, cu masculine. Lucrurile nu sunt bune sau rele, pur şi simplu sunt… Când vorbeşte despre sine, românul se defineşte aproape exclusiv în feminine şi ambigene. Între viaţă şi moarte, are naşterea, copilăria, adolescenţa, tinereţea, maturitatea, bătrâneţea. Vremea şi vremurile îl bat cu ploaia, zăpada, furtuna, chiciura sau moina, grindina sau ceaţa. Geruri, viscole, vânturi şi valuri, secetă şi cutremure îi bântuie răgazul dintre naştere şi moarte. Românul se exprimă pe sine în calmul, în seninătatea femininelor... În sumar (selectiv): Ion Vartic, Ovidiu Pecican, Letiția Ilea, Adela Efrim, C. Cubleșan, Cristian Vasile, Iulian Boldea, Emanuel Modoc, Al. Baumgarten. Interviu cu Ion Bogdan Lefter.

CONTA 28

Iulie – septembrie 2017. Prezent cu poeme, răspunde Ioan Moldovan (la observația Hristinei Doroftei că: „Mi se pare că generaţiile s-au metamorfozat în ultimii ani în găşti”): – Generații, promoții, grupuri, ,,găști” – sunt toate fenomene firești ale cursului literar, așa cum insulele, plaurii, vârtejurile, aluviunile etc. sunt, în natură, realități ale cursului de apă. Ele pot da un anume desen, mai mult sau mai puțin remanent, al evoluției fenomenului literar, pot oferi condiții pentru o anume configurare la un moment dat a unui segment de literatură, dar nu trebuie exagerată importanța lor în planul afirmării unei personalități literare. Un destin literar e o operă de singurătate, singularitate, înzestrare, muncă, vocație. Iar ca judecător absolut: timpul. Alt interviu, cu Cristian Bleotu de la Radio România Cultural (Revista literară radio): La emisiunile în direct trebuie să ai grijă să inviți persoane care nu bat câmpii, care nu fac burți expozitive, care nu sunt arizi, insipizi, care să se poată plia pe specificul dialogului radiofonic… Nu cred în cărțile vremelnice și le citesc doar din obligație radiofonică. Revista, „tip carte” are 304 pagini. În sumar (selectiv): Emil Nicolae, Angela Baciu, Ioan C. Teșu, Stelian Țurlea, Ion Popescu-Brădiceni, Traian Ștef, Gh. Mocuța, G. Vulturescu, Rita Chirian, Teodor Sandu, Mihaela Aionesei, Traian Furnea, D. Hurubă, Daniel Corbu, Tudor Ganea, Adrian G. Romila, Magda Ursache, Vasile Spiridon, Vlad A. Gheorghiu, Christian W. Schenk, Constantin Cojocaru, Rodian Drăgoi, D. Aug. Doman, Bogdan Federeac, Flavius Lucăcel, Ioan Florin Stanciu. Aparte, Camelia Răileanu — „Un destin frânt” (jurnal emotiv). Adrian Alui Gheorghe: „Criza de modele” și „Conspirația mediocrilor sau cum să fim Politically correct”.

POESIS 313

Serie nouă (anul 28). Numărul 1 / septembrie 2017. Leo Butnaru (în dialog cu traducătorul Ognean Stamboliev): Motivațiile necesității avangardei în preocupările tale, în destinul tău le identifici prin intuiții, lecturi, studiu, empatie, în retro(per)spectivele istorice, dar, ce este important de reținut, le sesizezi și în prezentul propriilor atitudini și predispoziții creatoare, preferințe și atașamente, eu sunt dintre cei care cred în validitatea percepției, modului – metodei (ambele la plural) de a crea și în contemporaneitatea noastră în spiritul (și spectrul) novatoarelor stilistici imprevizibile, surprinzătoare. În genere, avangarda mi se pare a fi dinamica necesară unei perpetui contemporaneizări a conștiinței și creativității umane. În sumar: G. Vulturescu, Al. Zotta, Livius Petru Bercea, Adrian Lesenciuc, Ioan Nistor, Ioan Țicalo, Petru M. Haș, Catinca Agache, Adi Cristi, Emil Dinga, Octavian Doclin, C. Novăcescu, Cassian Maria Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, Virgil Mihaiu, Olimpiu Nușfelean. Traduceri de Eugen Dorcescu, Slavomir Gozdenovici și Lucian Alexiu, Costel Drejoi, Denisa Crăciun. La „Dialogul artelor” D. Păcuraru îi prezintă pe larg pe Mihai Olos („artistul rostirii nichitastănesciene în sculptură”) și pe pictorul Aurel Popp, cu zeci de ilustrații.

MEMORIA 3 / 2017

Numărul 100, apărut în octombrie. „Revista gândirii arestate”, fondată de Banu Rădulescu. Scrie actualul ei director, Micaela Ghițescu: În 1955 și 1964 comuniștii au fost obligați de forurile internaționale să mai golească închisorile… Mintea lor perversă găsise și o metodă ca să se pună la adăpost de convoaiele „eliberaților” care, înțelegem acum, le inspirau frică: au inventat faimoasa declarație, a cărei iscălire era condiția sine qua non de a ți se permite să pășești dincolo de porțile închisorii; adică să spui tu însuți, sub semnătură proprie, că nu vei dezvălui niciodată nimănui (nici chiar rudelor apropiate) unde ai fost închis, ce ai trăit / pătimit acolo, cu cine ți-ai împărțit calvarul etc. etc. Iar noi, orbiți, neștiutori, nepregătiți, le-am acceptat din nou viclenia, i-am lăsat să ne pună iar călușul în gură. Fiindcă nu ne puteam închipui că situația s-ar schimba vreodată. În sumar: Corneliu Zeană, Florin Epure, Nicolae Constantinescu, Vasile Tudor și Ilie Popa, Maria Sârbu, Iachim Petrușca, Paul Leibovici, Corneliu Constantinescu, Lăcrămioara Stoenescu, Roxana Petrescu, Camelia Botez, Adrian-Vasile Lăzărescu, Ana-Maria Petrov, Alexandra Ujică, Ileana Mateescu, Al. Zub. E publicat „Catalogul celor uciși în decembrie 1989, în mare majoritate după fuga dictatorului”.

ASTRA 14

Literatură, artă și idei”. Serie nouă, anul VIII. Numărul 1-2 / 2017, apărut în septembrie (redactor-șef Dina Hrenciuc Pișcu, prezentă cu proză). Marius Oprea: M-am obișnuit ca istoricii să mă considere poet, poeții, istoric și, pe deasupra, atât unii, cât și ceilalți, fie jurnalist, fie o persoană angajată politic, pentru că am fost consilier prezidențial în vremea lui Emil Constantinescu și consilier de stat în guvernul Tăriceanu. Asta și sunt, toate la un loc, în fond, zilnic și în același timp. N-am timp să mă plictisesc… Nu mă consider mare poet pe nedrept ignorat și nici nedreptățit de istoria sau critica literară. Poate puțin patetic, eu susțineam din timpurile frumoase ale adolescenței noastre că scriu ca să trăiesc, nu trăiesc ca să scriu. În sumar (selectiv): Viorel Mureșan, Romulus Bucur, Al. Cistelecan, Șerban Axinte, Felix Nicolau, Cristina Ispas, Raul Popescu, Rodica Ilie, Cristina Palaș, Mircea Doreanu, Iuliana-Gabriela Răducan, Ioana Zenaida Rotariu, C. Petrea, Iulian Cătălui, Andreea Ivan, Camelia-Teodora Bunea, Ion Buzași, Lăcrămioara Stoie, Teodor Dună, Alin Ion, Radu Aldulescu, Daniel Vighi, Iulia Sidon, Ramona Aristide, Simona Popescu, Daniel Pișcu, Al. Matei. Bogdan Coșa — „Care a fost ultimul mare roman pe care l-ai citit?”. Dialog cu Kera Calița.

DISCOBOLUL 232-233-234

Apărut în septembrie 2017. N. Manolescu, la acordarea Premiului Național „Lucian Blaga” (prima ediție): În momentul de față există mai multe premii naționale în România, premii care pretind să acopere o arie cât mai largă… fiecare purtând numele unui mare scriitor… ele se acordă cu consultarea filialelor USR, în principiu; acum, câteodată, îi mai prindem pe colegii noștri că trișează, și nu-i problemă, dar ideea e să fie întrebați câți mai mulți, să faci asta ca un fel de referendum, și pe urmă, în ordinea opțiunilor, apar nominalizații. În funcție de asta se face juriul, și juriul decide… Uniunea Scriitorilor garantează obiectivitatea națională a premiului. Dovadă că în juriu, ați văzut, sunt oameni care vin din toate părțile, de la București, de la Iași, de la Bacău, de la Târgu Jiu, de la Cluj… De asemenea, nominalizările au fost făcute de toate aceste filiale ale noastre. În sumar: „Dosarul Premiului Național de Poezie Lucian Blaga” (Aurel Pantea, Răzvan Voncu, Adrian Popescu, Emil Brumaru, Gabriel Chifu, Ioan Moldovan, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Gh. Grigurcu, Irina Petraș). „Gala Poeziei Române Contemporane” (Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Emil Brumaru, Vasile Dan, Aurel Pantea, N. Prelipceanu, Ioan Es. Pop). Semnează în alte pagini (selectiv): Ion Pop, N. Oprea, Iulian Boldea, Titu Popescu, Sonia Elvireanu, Cornel Nistea, Monica Grosu, D. Hurubă, Kocsis Francisco, D. Aug. Doman, Ștefan Jurcă, Gh. Vidican, D. Velea, Marcel Vișa, Virgil Todeasă. „Piața cărților” de Mircea Stâncel. „Culoarea curcubeului. Fișa clinică a intelectualului român din timpul epocii de aur” de Liana Cristea.