Ancheta VR
Miruna Vlada

TNCP – UN PROIECT CULTURAL DE VIITOR

Articol publicat în ediția Viața Românească nr. 7-8 / 2010

Târgul Național al Cărții de Poezie, TNCP, ediția I, desfăşurat în Bucureşti în perioada 2-5 iunie 2010, a fost o inițiativă culturală care şi-a propus să reintroducă în spațiul public conceptul poeziei contemporane vizibile şi interactive. Ideea a fost a lui Ioan Cristescu, dar Directorul Muzeului National al Literaturii Romane, dl Lucian Chişu, a fost foarte deschis şi a oferit tot sprijinul. Împreună cu poetul Cosmin Perța ne-am alăturat domnului Cristescu şi MNLR în punerea în practică a ideii, mai întâi din curiozitate şi entuziasm, după ce am participat împreună la câteva evenimente poetice internaționale, care ne-au impresionat plăcut. Ce poet nu-şi doreşte ca poezia să nu mai fie o Cenuşăreasă a spațiilor publice, ci să iasă în față, frumoasă şi jucăuşă, în întâmpinarea publicului dezorientat? Oare nu a sosit vremea să înlocuim lecturile publice de poezie improvizate în fața unor elevi plictisiți şi aduşi cu forța în sala de festivități a şcolii, ce nu arată pic de interes față de poetul din fața lor, ceea ce îl pune pe acesta într-o situație umilitoare (de parcă toți se aşteaptă ca el să spună spăşit: sunt poet şi am venit să vă citesc câteva poeme, îmi cer scuze de deranj...), cu evenimente de o reală demnitate şi prestanță? Probabil vor fi totuşi poeți care nu cred că e momentul să schimbăm această inerție şi nu îşi doresc nici o schimbare a mentalității culturale româneşti, ce funcționează uneori încă după stereotipii totalitare... Dar noi facem parte din acea categorie de scriitori care dorim organizarea, în numele poeziei contemporane, a unor evenimente publice la înălțimea celor occidentale. Unde scriitorul este respectat, ascultat, remunerat ca un onorabil reprezentant al unei categorii sociale reflexive şi vii, atât de necesare unei opinii publice sănătoase. Cu toate acestea, nu am furat nici o rețetă „miraculoasă” de peste granițe, în transpunerea acestei idei in România. Am adaptat-o condițiilor specifice ale mediului nostru literar, ceea ce nu trebuie deloc înțeleasă ca o scuză pentru metehnele de organizare. Fiind o primă ediție, ne-am asumat disfuncțiile şi ne-am permis să experimentăm anumite formule. ,.
Nu mai e deloc surprinzătoare observația că Bucureştiul este printre puținele capitale europene care nu au un Festival de Poezie de mare amploare, încetățenit în conştiința publică şi devenit reper cultural. În schimb, o țară de 2 milioane de locuitori precum Slovenia (de dimensiunile Bucureştiului) are 2 mari festivaluri dedicate exclusiv poeziei. TNCP a venit să suplinească acest deficit major al spațiului românesc, care a plasat poezia, dar şi poeții, în spații periferice de promovare. Ilustrative sunt momentele când se acordă premii literare pentru poezie şi pe lista nominalizărilor sunt adesea nume de autori şi volume cu totul străine publicului, în primul rând pentru că acestea sunt absente de pe rafturile librăriilor, fiind depozitate (în cazurile fericite în care chiar ajung în librărie), într-un colț întunecat şi neprietenos al acestora. De aceea, în cele patru zile ale Târgului, poezia, cartea de poezie, poeții şi revistele de cultură care publică poezie, au fost protagonişti ai unui eveniment inedit în spațiul românesc post-decembrist, ce a pus la loc de cinste creația poetică, marcă identitară a oricărui spațiu cultural veritabil.
Se poate spune că un prim obiectiv — readucerea poeziei în atenția publicului larg — a fost atins, căci pagina www.targuldepoezie.fdl.ro a fost vizualizată de peste 6000 de vizitatori, generând chiar numeroase discuții între utilizatorii de internet şi fiind recomandată de numereoase site-uri şi blogguri. Totodată, Târgul a fost vizitat zilnic în ambele locații – Casa Monteoru, Sediul MNLR – atingând un total de aproape 1000 de vizitatori, în toate cele 4 zile. O picătură într-un ocean, veți spune... Dar fără astfel de picături oceanul nici nu ar putea exista,
nu-i aşa? Sloganul Tu Nu Citeşti Poezie? cred că i-a incitat pe mulți cititori dar mai ales pe potențialii cititori de poezie, căci le-a adresat o provocare directă şi a creat dezbateri aprinse, atrăgând atenția asupra Târgului. S-a realizat, în acelaşi timp, şi cel de-al doilea obiectiv — promovarea editurilor şi a revistelor culturale care publică poezie. Amplasarea celor 20 de rafturi, ce au reunit poezie din toată țara, a făcut din TNCP cel mai amplu târg dedicat exclusiv poeziei din România, un model de promovare care se cere de urmat şi de alte oraşe ale țării. Vânzarea volumelor de poezie a fost o altă țintă atinsă, suma totală încasată de editurile prezente în Târg fiind de aproximativ 7 000 de RON. O altă picătură care poate naşte un ocean...
Organizarea profesionistă a lecturilor publice de poezie (4 în total, cu autori din toată țara şi din toate generațiile), dar şi numeroase alte lecturi adiacente ale unor grupări literare independente, plasarea în aceeaşi perioadă cu Maratonul de Poezie şi Jazz, ediția a 2-a, vizualizările de filme şi sesiunile de poetry performance au fost activități ce au beneficiat de aprecierea publicului, apropiindu-se de standardele occidentale ale promovării poeziei în spațiul public. Un element important în acest sens a fost şi oferirea unui onorariu fiecărui poet ce a susținut o lectură în cadrul TNCP, arătându-se în acest fel respectul acordat poeziei şi creatorilor ei. Organizarea a 2 colocvii şi a unei mese rotunde, ce au incitat numeroase opinii, atât din partea invitaților cât şi din partea publicului, s-a dovedit de asemenea de foarte bun augur, întregind în felul acesta seria actorilor importanți din domeniul poeziei: Poeți, Editori, Jurnalişti, Traducători, Critici literari. Unele evenimente au fost organizate în colaborare cu alte instituții sau grupări literare: Institutul Cultural Român, platformele online Rețeaua literară.com si Fabrica de literatură.ro, clubul de lectură Institutul Blecher etc. Editurile au avut de asemenea libertatea de a propune evenimente de promovare proprii şi au fost încurajate abordările neconvenționale. Un astfel de cocktail se dovedeşte o rețetă de succes pentru organizarea evenimentelor literare, deoarece oferă publicului o varietate mare de oferte culturale, satisfăcând profiluri tot mai diverse de cititori.
Mediatizarea TNCP a contribuit de asemenea la promovarea poeziei şi a creatorilor săi. Publicarea a peste 50 de anunțuri pe internet, legate de evenimentele din cadrul târgului, 4 parteneriate media solide ce au asigurat o bună comunicare la radio, pe internet şi în presă (atingând astfel un public indirect de peste 6000 de oameni), au contribuit cu succes la aducerea în atenția publică a TNCP. Nu doar mediul online a facilitat acest lucru (deşi a reprezentat un spațiu predilect de promovare) dar şi mediile clasice de comunicare au avut un rol important. Realizarea a 3 reportaje video, transmise timp de 3 zile la Jurnalul TVR Cultural, şi participarea organizatorilor cu interviuri în numeroase emisiuni radio sunt indicatori deloc de neglijat. Despre probleme cu care ne-am înfruntat de-a lungul proiectului (cele financiare, fiind într-o perioadă de criză economică, sunt deja o evidență) nu vreau să detaliez deoarece o primă lecție învățată în urma acestui proiect este că în locul victimizării, actorii pieței literare e bine să treacă la acțiune. Căci vorbind mereu de eşecuri vei sfârşi prin a crede mai mult în ele decât în realitate. Iar din cercul vicios al autocompătimirii nu te mai poate scoate nimeni. Încurajăm astfel şi alți actori să ni se alăture în acest demers pe viitor, sau să inițieze independent evenimente similare, depăşind cu perseverență toate obstacolele, atât cele materiale, cât şi pe cele de mentalitate.
Prin organizarea TNCP, cred că Muzeul Național al Literaturii Române a demonstrat că poate mobiliza şi coordona o echipă diversă, care să se dedice în mod profesionist promovării poeziei. TNCP devine astfel şi o mărturie pentru deschiderea instituțiilor culturale de stat către fenomenul literar viu. Iar pentru mine, ca poetă, a fost o ocazie de a-mi afişa respectul şi încrederea în destinul poeziei.