miscellanea
Tudorel Urian
Articol publicat în ediția
1-2/2019
În șirul de evenimente dedicate centenarului Marii Uniri doi bistrițeni cu suflet mare, medicul Mircea Gelu Buta și istoricul Adrian Onofreiu au publicat un impresionant tom despre istoria românilor bistrițeni. Cartea, care beneficiază de o prefață a președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, trasează liniile unei evoluții istorice și prea puțin cunoscute la nivelul istoriei … Continuă să citești Bistrița, din zorii Evului Mediu la Jean Pădureanu
miscellanea
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
1-2/2019
Pornind de la faimosul şi paradoxalul panseu al lui Marcel Duchamp, cum că: „M-am forţat să mă contrazic, în scopul de a evita să mă conformez gustului meu”, am putea considera că arta este o sumă de contradicţii solemne şi măreţe. O stare de continuă levitaţie de la un oximoron la altul. Şi, totodată, de … Continuă să citești Taurul lui Kruch
miscellanea
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
1-2/2019
Prezențe inedite la Simpozionul Viața Românească la centenar, din 30 octombrie 2018, au fost două călugărițe, îmbrăcate în straie monahale și așezate smerit în ultimul rând. Primul care le-a zărit a fost Nicolae Șt. Noica. Acesta s-a dus glonț la ele, mi le-a prezentat, le-a întrebat cum au călătorit și cum se simt în București. … Continuă să citești Smerenie și har
miscellanea
Eugenia Ţarălungă
Articol publicat în ediția
1-2/2019
O carte dedicată tragediei de la Colectiv: Arsura umblă după trup, de Viorica Răduţă, Editura Next Page, Bucureşti, 2018, 80 p. Poţi, în 80 de pagini, să găseşti sunetul țipătului mut al celor care şi-au găsit sfârşitul (sau traumele şi mutilarea pe viaţă) în carnagiul de la clubul Colectiv? Christian Crăciun ne asigură că da, … Continuă să citești breviar editorial
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
1-2/2019
ROMÂNIA LITERARĂ 49 / 2018 Din 16 noiembrie. Cronicar la Ochiul Magic: Dacă am fi întrebați cum e acum, în anul Centenarului, țara aceasta, ce am răspunde imediat, ce imagine ne vine prima oară în minte? Am spune că țara noastră, în momentul de față, este aidoma unui vas spart, care nu ține apa. Da, … Continuă să citești Revista revistelor
poemul lunii
LIVIU CAPȘA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
am văzut ţărani scăldându-se a fost privilegiul meu de copil al câmpiei pe mal sapa butia de apă gumarii cămaşa peste izmene şi ei în apă până la brâu nu mai mult frecându-se gospodăreşte pe tot corpul cu palmele lor ca nişte perii de sârmă nimic din hârjoana la care te îmbie mereu apa nici … Continuă să citești Am văzut ţărani
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Așa cum era de așteptat, anul centenarului marii uniri a fost și mai este încă unul al festivităților deseori goale de conținut și mai ales de simțire, ca să nu mai vorbim de o privire întoarsă spre sine, adică spre ceea ce s-a petrecut în acești una sută de ani și cum am evoluat noi … Continuă să citești 2018 FAȚĂ CU 1918
inedit
Articol publicat în ediția
11-12/2018
ȘTEFAN BĂNULESCU în dialog cu MIHAELA GUGA Un document al reabilitării Dialogul următor, intitulat simplu „Un interviu nepublicat”, s-a păstrat în două exemplare, unul conținând 16, celălalt 33 de pagini, dactilografiate în toamna lui 1981 de Mihaela Guga (1943-1999), ambele cu corecturile manuscrise ale lui Ștefan Bănulescu. La data realizării interviului, cei doi erau căsătoriți … Continuă să citești „SĂ-ȚI APERI VOCAȚIA, VOCAȚIA TA ȘI, DACĂ POȚI, ȘI PE A ALTORA”
ancheta VR
Articol publicat în ediția
11-12/2018
E un poncif aproape strident să spui că, dintotdeauna, soarta artistului a fost ingrată. Și că, în general, el a dus o viață necăjită, încărcată de lipsuri și privațiuni, zbătându-se în cea mai cruntă sărăcie, departe de orice ipoteză de opulență și belșug. De la poetul maudit și aventurier, până la pictorul errant și bolnav … Continuă să citești ARTISTUL LA GALERIE
dialog VR
LUCIAN BOIA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Dialog realizat de Cristian Pătrășconiu. Cristian Pătrășconiu: De ce, Domnule Lucian Boia, e mai bună, mai adecvată raportarea la Dacia? Raportarea celor care caută rădăcini pentru istorice pentru Marea Unire. Romanii, Imperiul Roman nu erau ei, oare, o referință cel puțin la fel de onorabilă? Lucian Boia: Punctele de vedere în istoriografia românească au fost … Continuă să citești Marea Unire este cea mai de seamă înfăptuire a românilor
eveniment
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
În ziua de 5 octombrie 2018, cu o lună înainte de a intra în cel de-al 103-lea an al vieții sale, în cochetul sediu al Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, venerabilul filosof Mihai Șora a fost distins cu premiul Cetățeanul European al Anului. Cum celălalt premiu al galei a fost atribuit asociației … Continuă să citești CIVISMUL NORMALITĂȚII
eseu
Mihai Zamfir
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Entități primordiale, specifice condiției noastre, al căror nume îl pronunțăm de zeci de ori, la care facem aluzie de sute de ori, se cer din cînd în cînd examinate cu atenție: Miracolul, cu majusculă, ar fi una dintre ele. Definirea lor relevă în egală măsură filozofia, istoria, etica, sociologia și chiar estetica – înțeleasă în … Continuă să citești DESPRE MIRACOL
eseu
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Mircea Eliade vorbeşte într-un text din Fragmentarium, intitulat Sfat celui care merge la război, despre „o scrisoare din 28 iunie 1854”, în care Alexandru Hasdeu îl „sfătuia pe fiul sau, Tadeu Petriceicu Hasdeu, cum să se poarte în război. Tânărul Tadeu (care nu-și schimbase încă numele în Bogdan) intrase de curând în armata rusească şi … Continuă să citești TOLSTOI ȘI HASDEU, CAMARAZI DE ARME
eseu
VICTOR IVANOVICI
Articol publicat în ediția
11-12/2018
(pe marginea Cântării Spiritualicești a Sfântului Ioan al Crucii) În istoria culturii şi civilizaţiei există momente când cititorul, acel suffisant lecteur cu care se identifica Montaigne, constată cu surpriză și neplăcere că, pentru întregi categorii de texte din trecut, el nu mai e defel „suficient”, ca şi cum mesajele şi mai ales sensurile acestora ar … Continuă să citești CONSIDERAȚII PARA-TRADUCTOLOGICE
eseu
Mihai VORNICU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Prin Mihai Eminescu, poezia ruinelor atinge şi la noi treapta estetică cea mai de sus. Dar în cazul marilor creatori studiul motivelor se aplică diferit, căci depistarea mecanică a izvoarelor nu satisface: substanţa adîncă a poeziei scapă analizei tematice. Nu trebuie înţeles că la Eminescu nu s-ar putea recunoaşte elementele fixe, consacrate de lunga istorie … Continuă să citești EMINESCU ŞI TEMA RUINELOR
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Pe măsură ce o literatură națională acumulează scriitori, idei, cărți, se impune inevitabil și necesitatea selecției. Ce anume păstrăm în canonul nostru, care sunt numele și textele care ocupă spațiul interior al cititorului și, mai ales, după ce criterii ar trebui să operăm delicatul proces de selecție? Două probleme distincte apar aici: programele școlare și … Continuă să citești Canonul, programele școlare și corabia lui Tezeu
in memoriam Paul Cornea
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Duminică, 6 octombrie 2018, în vreme ce toată lumea era prinsă în febra ultimelor ore ale referendumului pentru modificarea Constituției, a căzut vestea dispariției profesorului Paul Cornea. Avea 94 de ani și era unul dintre acei savanți discreți, cu apariții rarisime în spațiul public (cel puțin în anii din urmă), dar al cărui cuvânt avea … Continuă să citești DISCREȚIA ERUDIȚIEI
poeți în timpul intermediar
SEBASTIAN REICHMANN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Zéno Bianu, născut la Paris în 1950 din mamă franceză și tată refugiat politic român, urmaș al marelui cărturar transilvan Ioan Bianu, a debutat ca poet în 1971, cu Manifeste électrique aux paupières de jupes (Manifest electric cu pleoape de fuste), scris împreună cu Michel Bulteau, Mathieu Messagier și Gilles Mézière (dintre care primii doi … Continuă să citești Zéno Bianu sau dorința de infinit (I)
poeme
ION COCORA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
* Mă amăgesc sunt viu îmi zic am ajuns acolo unde nu se ajunge decât mort nu am mai ieșit de o săptămână din casă ce să mă fac gândacii roșii izgoniți din bucătărie au ruginit de mult pe cheia din broasca ușii e atât de groasă rugina pe ei că niciunul nu-și mai aduce … Continuă să citești MĂȘTILE FRIGULUI
proză
Nicu Ilie
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Despre Sfântul din Pod (care în Constanța a fost ținut în mansardă de nevasta unui avocat care îl întâlnise rugându-se în biserica din cartier și îl considera puțin retardat) (Genul: eboșă) (Anul: 1932. Locul: Constanţa) Apus de soare peste un bloc proaspăt, interbelic. Trei etaje, socotind şi mansarda. Ultima rază, adresată exclusiv mansardei. Interior sărac … Continuă să citești Cicatrici pentru Sfântul Anton
proză
FLORIN GEORGE MOLDOVAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
1 E sâmbătă seara. E încă zăpușeală. Înserarea n-a reușit să potolească aerul fierbinte ce izvorăște încă din betoanele încinse. La Vecernie, ca de obicei, sâmbăta, va participa și arhiereul. De aceea, catedrala arhiepiscopală e plină ochi. O atmosferă vibrantă și mistică, deopotrivă. Diaconii au aprins cădelnițele, se cunoaște asta după mireasma fină ce împânzește … Continuă să citești BOBO
poeme
HORIA GÂRBEA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
ZIUA ÎN CARE VIN PEȘTII aveam aproape zece ani era iulie voiam să văd un film despre vestul sălbatic toți prietenii îmi povestiseră că era grozav și oricum îmi plăceau foarte mult asemenea filme erau pline de cai de arme de alte lucruri pe care nu le mai găseai decît acolo în filmele acelea toți … Continuă să citești Poeme
istorie literară
Articol publicat în ediția
11-12/2018Mircea Popa
Cercetarea începuturilor romanului românesc a fost la modă prin deceniile 6 și 7 ale secolului trecut. Tonul l-a dat Teodor Vârgolici cu lucrarea Începuturile romanului românesc din 1863, urmat de Mihai Barbu cu Romanul de mistere în literatura română ( 1981). Mai ales după ce Paul Cornea l-a identificat în S. Andronic, traducătorul lui Radu … Continuă să citești Un roman românesc necunoscut din 1856
aniversare
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
De jumătate de secol, în fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, orașul Onești devine capitala spiritului critic, sub umbra tutelară a „divinului”, G. Călinescu. A fost visul de tinerețe al unui profesor local, Constantin Th. Ciobanu, firav și auster, ca un călugăr benedictin, care însă, cu tenacitate, diplomație, politețe, perseverență, atenție la detalii a reușit … Continuă să citești „ZILELE CULTURII CĂLINESCIENE”, LA 50 DE ANI
