Despre singurătăți. Mărturisesc că nu știam mai nimic despre prozatorul Paul Diaconescu și cum nu mă pricep să umblu pe computer, nici n-aveam mari șanse să aflu ceva. Noroc cu prietenul Marian Drăghici care m-a rugat să arunc un ochi peste niște proze scurte ale celui pomenit mai sus. Am descoperit astfel un scriitor pe … Continuă să citești ÎMPOTRIVA NISIPULUI ȘI ALTE POVESTIRI
I Artistul chinez Ai Weiwei exhibiţionist narcisic de renume mondial care oricum trăieşte sub autosupraveghere prin autosupraveghere din supravegherea de sine viaţă-foto bio-video fotografiindu-se adică şi filmîndu-se tot timpul cu tot ce prinde iar azi e tot mai posibil tot mai simplu şi postînd transmiţînd viaţa se autoarhivează văzînd că e detronat concurat expropriat supravegheat … Continuă să citești De ce poem
Horticultura îngerilor În imaginarul artistic european, grădina desfătărilor (hortus voluptatis) a rămas un topos insuficient explorat și nimeni nu a observat că aici se ascunde sub un văl romantic o veche schimbare de paradigmă a gândirii occidentale. Mai întâi, Biserica a făcut din epicureica grădină mănăstirească de zarzavat (hortus vegetabilis) o grădină dedicată Păstorului (hortus … Continuă să citești La umbra teiului din rai
„Eu scriu doar ca să-mi amintesc. Poezia mea e un jurnal de memorii retrăite. Îmi place să-mi recitesc din când în când cărțile, ocazie cu care mi-am dat seama că aproape tot scrisul meu este legat de femeile care mi-au apărut miraculos în viaţă: cutare poem l-am scris după despărţirea de Ioana, altul când m-am … Continuă să citești TRAIAN T. COȘOVEI, UN TRAPEZIST AL METAFOREI
(fragment de roman) Amaru privi spre Monica adâncită într-un somn profund. Acum, o putea admira pe îndelete, fără cenzură. Se întrebă dacă e corect ce face, felul cum se uită la ea. Era îmbrăcată într-un trening gros și înfofolită într-o pătură de lână. Părul negru îi ieșea ciufulit de sub fesul roșu pe care îl … Continuă să citești ŞAMANUL
Text Prea mult zgomot în textul acesta ca-ntr-o cutie umplută cu cioburi pe care-o agiți (l-ai vrea silențios concentrat asupra hazardului precum un zar înainte de-a fi azvîrlit). Hotel La fereastra hotelului blînde ținuturi dealuri și-ndepărtate fulgere rîuri reci în care se-afundă munții fierbinți așa cum un călător ostenit și-ar afunda picioarele-n lighean. Semn de … Continuă să citești poeme
Poezia lui Nichita Stănescu este, aș spune, o poezie apofatică, nu hermetică așa cum pare, ci coborând dinspre Taină fără să aibă referent. Nu mascându-l, ca poezia hermetică, ci proiectându-l în netimp1. A o înțelege în profunzimi nu presupune o sporire a intuiției pentru a-i „ghici” înțelesurile, ci, dimpotrivă, o reducție radicală a intuiției. E … Continuă să citești ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA LUI A (III)
(leacuri împotriva morții) 65. Nici o ispită nu mai înseamnă decît gîndul irosit pe nimic, nici o fericire nu mai înseamnă decît viitorul care nu va fi niciodată trecut nici o grijă nu mai înseamnă decît pasul următor înapoi nici o iluzie nu mai înseamnă decît viața pe care nu o trăiești nici o zi … Continuă să citești GRAMOTE
Cartea cea mai recentă a lui Ion Druță se deschide cu amintiri ale epocii „chișinăuiene” din biografia scriitorului. Urmează nuvela – având ca pretext autobiografic o întâlnire a prozatorului cu cititorii – intitulată Bucovineana. În fine, o schiță de roman, beletristică pură, Katiușa (amintind cumva de O zi din viața lui Ivan Denisovici a lui … Continuă să citești CE ASCUNDE „CĂSUȚA DE LA RĂSCRUCE”?
Editura Școala Ardeleană a ales să deschidă Seria de autor Mircea Zaciu cu a doua ediție a volumului Ca o imensă scenă, Transilvania…, inițiativa pornind de la Radu Zaciu, fiul profesorului clujean. Prima ediție apăruse la București, în 1996, și, în forfota acelor ani, nu a stârnit interesul meritat. Reeditată acum, în anul Centenarului Marii … Continuă să citești Mircea Zaciu și „Transilvania gânditoare”
Când mă gândesc la Petre Stoica, mintea îmi zboară automat la titlul unui celebru roman al scriitorului mexican Carlos Fuentes, The Old Gringo. Îl revăd în amintire, la începutul anilor ’80, instalat la o masă de la restaurantul Uniunii Scriitorilor, de la parterul Casei Monteoru, precum un șerif bonom și vesel din vestul sălbatic la … Continuă să citești THE OLD GRINGO
Fiind dramaturg elisabetan, nu romancier contemporan, William Shakespeare și-a elaborat creațiile mai cu seamă pe baza principiului unei „metaforice opacități strategice”, așa cum a numit Stephen Greenblatt maniera specifică a bardului din Avon de a scrie și de a încifra/ descifra (adesea doar parțial) simbolurile care îi marchează opera și semnificațiile acestora. E vorba, se … Continuă să citești MAI MULT DECÂT JOCURI DE COPII
Sunt săptămâni de când, din vreme în vreme, mă întorc la meditația mea asupra a ce mai înseamnă pentru lumea contemporană originalitatea. În răspărul reflecțiilor, iluzia. Mă încăpățânez să trasez conturul originalității în pofida supei universale în care fierbem toți, fără colac de salvare, iar gândurile se chircesc în prezența unei creaturi bizare, necunoscute, a … Continuă să citești ILUZIA ȘI STRĂDUINȚA ORIGINALITĂȚII
Văzusem la viața mea tot felul de ateliere. De la Atelierele Grivița sau atelierul de tâmplărie al demult răposatului nea Sandu, pierdut în hățișurile memoriei din îndepărtata mea curte a copilăriei, până la atelierele lui, aleg la întâmplare, Ștefan Câlția, Horea Paștina sau Mircia Dumitrescu. Ori, de la atelierul lui Aurel Vlad, în care „monștrii” … Continuă să citești KLIMTOLOGIA LUI BRÂNCUȘI
Semnatarul acestor rânduri a fost invitat într-un juriu internațional la Festivalul Filmului de dragoste găzduit la Varna (între 24 august și 3 septembrie). Frumoasa surpriză pregătită pentru toți cinefilii, dar și pentru critici sau istorici de film, a fost invitarea în programul Festivalului Dragostea-i o nebunie, ajuns la cea de a 26-a ediție, a principalelor … Continuă să citești Câteva opere cinematografice importante la sfârșit de vară
Dacă străbați cu mașina drumul dintre Deva și Reșița ai surpriza ca în inima vechii Dacii, la doi pași de Sarmisegetuza, printre localități cu superbe nume neaoșe, să-ți răsară în fața ochilor una cu o denumire cel puțin insolită: General Berthelot. La propunerea lui Nicolae Iorga, statul român l-a împroprietărit pe acest erou al primului … Continuă să citești Cronica Marelui Război
De regulă, istoria conflagrațiilor și a urii universale ne-a învățat că, atunci când un soldat e luat prizonier, negreșit el va îndura cele mai cumplite chinuri. Toposul concentraționar – oriunde s-a situat el geografic, pe orice paralelă sau meridian ale acestei lumi – a fost sinonim cu Infernul, distrugând milioane de vieți și deteriorând iremediabil … Continuă să citești Arta de lagăr
Printr-o coincidență, sugestia de a diserta asupra balansului „Tehnologie versus Natura Umană” în creația de Science-Fiction s-a înfiripat în primăvara lui 2016, când două reviste pe care le urmăresc sistematic – CHIP România și research*eu – au publicat o serie de articole dedicate acelui nod al evoluției societății umane când se presupune că va avea … Continuă să citești Filon omenesc în creațiile SF
Până mai ieri, aveam prejudecata că marea majoritate a emigranților noștri e formată mai ales din zidari, lucrători agricoli („căpșunari”), asistente medicale, femei care oblojesc bătrânețile unor oameni bogați, chelnerițe cu jumătate de normă sau pur și simplu fete obligate să practice cea mai veche meserie din lume. Realitatea de azi mă obligă să-mi schimb … Continuă să citești „A transforma un poem în eșarfă”
Volumul Icoana din apă are o structură a cărei axă este indicată de titlu. Sintagma din titlu se află în 18 din cele 71 poezii ale cărții, iar elementele ei componente, icoana și apa, luate separat, sunt invocate în alte 42 poezii. Receptarea rațională a versurilor impune, așadar, pătrunderea sensului titlului în formularea sa integrală, … Continuă să citești Chipul ermetismului postmodern
Între Beckley și București: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu citiți la Barcelona de un critic american, de D. Sam Abrams, Editura Meronia, 2018, 124 p. Un critic literar originar din West Virginia, american get-beget, ajunge să studieze și să predea în Barcelona, deținând o vreme, ca public intellectual, și funcția de secretar al Centrului … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 39 Din 31 august 2018. Gabriel Chifu, „Cum suntem după o sută de ani”: Suntem conduși de oameni precari intelectual (pentru care exprimarea în limba română e un supliciu, e o probă mai grea decât mersul pe sârmă la mare înălțime!), de oameni incompetenți, care schimbă agenda publică, prioritățile legislative, în folosul lor … Continuă să citești revista revistelor
Între 4 și 9 septembrie, Uniunea Scriitorilor din România a organizat cea de-a opta ediție a Turnirului de Poezie. Orașul gazdă a fost orașul grecesc Alexandroupoli, aflat pe malul Mării Egee. Au concurat: Horia Gârbea, Eugen Suciu, Bogdan Ghiu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Prelipceanu și Ioan Es. Pop din partea filialei de București; Mircea Bârsilă, … Continuă să citești Poezie română în Grecia
Unde-i – mă întreb – lumea de altădată: o lume în care femeile aveau o mai mare predispoziție, în comparație cu bărbații, pentru cele divine. Unde-s bărbații ce se credeau niște zei și, în consecință, nu-i mai interesa nici o dorință pământească: Orfeu, Eumolpizii de la Eleusis și nemuritorul Pitagora, filosoful identificat cu Apollo prin … Continuă să citești SAECULUM