În ziua de 27 martie, 1918, Sfatul Țării de la Chișinău anunța Unirea Basarabiei cu România, în urma unui vot edificator: 86 pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri. Asta după ce trupele franco-române conduse de generalii Berthelot și Broșteanu au răspuns solicitării Sfatului Țării de a restabili ordinea în țara devastată de foștii soldați … Continuă să citești Un secol de la Marea Unire
Undeva, în Nord, orice proiect cultural prinde viaţă prin strădaniile celui care girează, de ani de zile, cu numele său, o instituţie. Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi n-ar fi existat şi n-ar fi cunoscut palpitul veritabil, fără osteneala aproape încăpăţânat de entuziastă a unui artist. Un artist excepţional, a cărui viaţă şi operă se … Continuă să citești Undeva, în Nord
În perioada 6 martie – 25 aprilie 2018, la Galeria Subsol din Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud, a fost deschisă expoziția Andezit, cu lucrări ale artiștilor: Maxim Dumitraș, Nicolae Fleissig, Alexandru Gavrilaș, Nesrin Karacan, Gheorghe Zărnescu și Emil Cassian Dumitraș. Sculptura în andezit a devenit o raritate în arta contemporană, urmare a dificultății prelucrării pietrei și … Continuă să citești Andezit
„Noi nu scriem studii de specialitate, doar povestim întâmplări și descriem personaje, reproducem dialoguri și descoperim, în cele mai neașteptate locuri, unul sau doi îngeri”. Această mărturisire „auctorială” (cum se zicea nu cu multă vreme în urmă) făcută aproape de jumătatea cărții („Măcelăria Kennedy”, Polirom, 2017) de Radu Țuculescu ne dă, aparent, cheia acestui nou … Continuă să citești Din plutonul de elită
Panait Istrati. Povestitorul fotograf, fotograful povestitor/ Le conteur photographe, le photographe conteur, de Zamfir Bălan, editura Muzeul Literaturii Române, editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 134 p. Un album format 21×28 cm., care bine ar fi să ajungă și în librăriile franceze, nu numai în librăriile editurilor. Ediție bilingvă, traducerea fiind semnată de Virgil … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 15 / 2018 Apărută în 30 martie. N. Manolescu la Cronica literară, „Moartea unui scriitor” (la „Dosarul Marin Preda” al Marianei Șipoș): Mi se pare evident că Securitatea stătea foarte prost la acest capitol vital pentru controlul vieții literare. Am constatat-o citindu-mi propriul dosar de urmărire (mai exact, primele trei volume pe care … Continuă să citești revista revistelor
„Trebuie să ni-l închipuim pe Sisif fericit”, așa se termină, parcă, celebrul eseu al lui Albert Camus, Mitul lui Sisif. Pe acel Sisif al filozofului da. Dar ce te faci cu celălalt, sisiful de toate zilele, sisifuțul, cum se traducea titlul unei cărți a unui scriitor maghiar din Cluj, apărută acum câteva decenii? Întrebarea bate … Continuă să citești DE LA CLASICII MARXISM-LENINISMULUI CITIRE
Aurul filosofal şi circulaţia banilor lichizi Începând cu articolele de tinereţe din Neue Rheinische Zeitung şi până la postuma Ludwig Feuerbach şi sfârşitul filosofiei clasice germane (1888), o curioasă apetenţă pentru termenii alchimiei grevează mult trâmbiţata seriozitate ştiinţifică a autorului lui Das Kapital. Sintagme precum „piatra filozofală”, „elixirul vieţii”, „retortă”, „alchimie”, au devenit graţioase ridicări … Continuă să citești Karl Marx şi piatra filosofală
„Întemeiată pe critică, modernitatea îți secretă în mod natural autocritica. Poezia a fost una dintre manifestările cele mai vii, cele mai energice, ale acestui demers. Critica venind din partea poeziei nu a fost nici rațională, nici filozofică; ea a fost pasională, făcută în numele unor realități ignorate sau refuzate de timpurile moderne. Poezia a rezistat … Continuă să citești Despre justificarea existenței poeziei, cu Ingeborg Bachmann
Mi s-a întâmplat de câteva ori să fiu sunat ori apelat pe rețelele de socializare de câțiva amici sau cunoscuți care, politicos, mă întreabă, înainte de toate: Ce mai faci? Le spun că citesc ceva… Aaa, deci astăzi nu lucrezi? Ghicesc în spatele replicii, o alta: uite, aș citi și eu, dar vezi, n-am timp… … Continuă să citești Utilitarismul. Ipocriziile școlii românești
Ante scriptum În studiul despre Mihai Zamfir (Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, II, Polirom, 2017), susțin că, I., e o istorie neobișnuită a literaturii române, prin următoarele aspecte, adunate toate în jurul metodei: 1. Timpul deopotrivă restrâns și extins. 2. E scrisă din perspectivă post-comunistă, depășește interbelicul într-o schiță a literaturii din comunism … Continuă să citești Recurs metodic
Cunoscut generaţiilor de umanişti de astăzi mai mult probabil datorită studiilor, Vieţii… şi bibliografiei Caragiale (dar, sigur, vor fi încă destui care preţuiesc pe merit şi culegerile de articole şi cercetări Eminesciana şi Argheziana – cu excelenta Introducere în poezia lui Tudor Arghezi), la 115 ani de la naştere, împliniţi anul trecut, şi deja 30 … Continuă să citești CRITICĂ ȘI FILOLOGIE LA ȘERBAN CIOCULESCU
Una din cele mai uzitate sintagme imediat după 1989, mai ales în lumea intelectualilor, a fost „rezistența prin cultură”. Asta, poate, și pentru că ea era una acoperitor-justificativă, căci noi, cu două-trei excepții (Paul Goma, Mircea Dinescu, Doina Cornea) n-am prea avut în țară dizidenți și/sau opozanți cunoscuți față de național-ceaușism. Marea majoritate a oamenilor … Continuă să citești „CALPUZANII” – REZISTENȚA PRIN LECTURĂ
Mie mi se părea că trăiesc într-un oraş pustiu, mort, cu doamne şi domni în vîrstă care, dimineaţa, stăteau la coadă la ghişeul băncii şi, cînd le venea rîndul, întrebau dacă au sosit şi pentru ei ceva bani din Spania, Italia, Germania, Franţa, de la copiii plecaţi la muncă. De cînd mă ştiu aşa e … Continuă să citești TĂRÎMUL RÎMELOR
Drumul este o bănuială fără repere, pierdută în imensitatea zăpezii timpurii, până aproape de Tecuci, când albul începe să alterneze cu griul asfaltului. Și gerul se înmoaie, urcă ușor spre zero grade, iar la Bârlad, unde nimic nu amintea de vifornița prin care trecusem, bordul mașinii arată un grad peste zero. Trec din iarnă într-o … Continuă să citești Cinci vagoane de cuie și recepționera Zoica
La împlinirea a optzeci de ani de la stingerea din viață a lui Pavel Dan și la o sută zece ani de la nașterea prozatorului Câmpiei Transilvane, Aurel Podaru publică o ediție jubiliară: Ursita. Autorul ediției este un admirator al lui Pavel Dan, scriitorul care a dat nuvelisticii românești câteva capodopere. Când Cornel Regman a … Continuă să citești PAVEL DAN ÎNTR-O EDIȚIE JUBILIARĂ*
Aproape Seară, aproape seară; O umbră de lumină îmi desenează picioarele, timide, fiind ele ca două corăbioare neîndrăznind să se arunce în marea de întuneric, în întunericul ce mă pândește; mă pândește, dar scap și de această dată, făcând o piruetă de abil dansator. Despre o zi E-adevărat cerul s-a oglindit în apă și, deodată, … Continuă să citești poeme
Am o veche simpatie pentru Doamna Tia Şerbănescu. Bref. Iată de ce, întâmplându-mă la Târgul Gaudeamus la lansarea unei cărţi a Dumneaei, m’am aşezat la coada lungă, aşteptând cu pacienţă să prind un autograf. Am citit-o la sfârşitul anului şi, prins de febra lecturii, cât pe ce să pierd Anul Nou. Trântind uşa. Titlul cărţii. … Continuă să citești Critica restaurării Castelului Iulia Hasdeu într-o carte de Tia Şerbănescu
George Banu este, poate, cel mai elegant dintre eseiștii noștri de azi. Fără nimic prețios în stil, doar aparent simplu, plutind cu grație (nu este acesta prima calitate enunțată la noi a unui eseu?) peste dificultățile oricărei teme, doar părând că te-a convocat la o șuetă, el te provoacă în fiecare carte să privești în … Continuă să citești GEOGRAFIA MELANCOLIEI
O neașteptată cercetare ne-o oferă Aurel Sasu, cu o banderolă funebră. Obiectul său: sfîrșitul vieții scriitorilor noștri. E cu putință ca imboldul lucrării să fi fost dat de existența unei similare cărți franțuzești, semnată de Isabelle Bricard, Dictionnaire de la mort de grands hommes, apărută în 1995, tradusă de Adriana Liciu și Sorina Urdoi, sub … Continuă să citești Despre moartea scriitorilor
În precuvântarea la textele risipite generos în diverse publicații literare și adunate în volumele intitulate Prins în lumea cuvintelor (1 și 2) și Starea de lectură (1 și 2) poetul și eseistul Florin Dochia își declară în mod răspicat și din capul locului credința în solidaritatea, dacă nu chiar identitatea de factură a reflecțiilor sale … Continuă să citești Cioran și Kafka într-o nouă lectură
Cu această întrebare se deschide cartea Sandei Cordoş despre Ion Vinea (Ion Vinea. Un scriitor între lumi şi istorii, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 306 pagini). Am citit atent, dar şi oarecum intrigată argumentele autoarei. Mirarea era şi a mea. Când, în deceniul şapte, îmi pregăteam teza de doctorat … Continuă să citești De ce Ion Vinea?
Scriitorul Radu Ulmeanu este înainte de toate poet, apoi jurnalist şi romancier. Îl cunoaştem şi ca director al editurii Pleiade şi ca director general al revistei Acolada. Din recentul roman autobiografic, Siberii, se pot afla lucruri pe care nu le-ar fi dat pe faţă figura lui mai mult cumpănită, felul cordial de a fi şi, … Continuă să citești Un roman autobiografic
La prima vedere, o carte precum Lumea ca literatură. Alte amintiri, de Ioan Groșan se încadrează cu lejeritate în categoria volumelor de „amintiri cu scriitori” care în ultimii ani ai regimului comunist îi aduseseră unui autor nu foarte charismatic, precum Mircea Micu, o bruscă și poate neașteptată popularitate în rândurile cititorilor. Într-o vreme în care … Continuă să citești QUE RESTE-T-IL DE TOUT CELA?