Drumuri, oraşe. Amintiri, de Elisabeth Axmann, Editura hora, Sibiu, 2016, 200 p. Editura, cunoscută nu numai în Hermannstadt, unde a fost înfiinţată în 1997, publică în primul rând lucrări destinate cunoscătorilor limbii germane, uneori volume bilingve şi un număr mai restrâns de volume în limba română. Născută în iunie 1926, în Bucovina, la Siret, viaţa … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 39/2017 Dumitru Radu Popescu (îi răspunde lui Cristian Livescu): „Azi, despre cărţi şi despre premii ce am mai putea spune? Lăsându-i pe ecriveni cu propriile lor gusturi şi păreri, am mai putea zice — de ce nu?… ca să fim cât mai corecţi! — că bucuria primirii unui premiu — meritat! — e … Continuă să citești Revista revistelor
Aşa cum se ştie, în anii de început de la Paris, Constantin Brâncuşi a lucrat o vreme în atelierul lui Antonin Mercié, pe care îl părăseşte, căutându-şi propriul drum al expresiei artistice. Iar apoi, tot aşa, refuză să rămână ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre … Continuă să citești Le Sommeil şi Somnul
Trustul patriotismul şi alte groteşti, de Paul van Ostaijen, col. „ficţiune fără frontiere”, Editura Paralela 45, 2016, 170 p. „Masele adoră sloganurile precum fetiţele bomboanele. Masele nu confruntă niciodată adevărul sau falsul unui slogan cu realitatea” – ni se (re)confirmă prin această carte, al cărei autor ar aduce cu Franz Kafka, mai atent însă la … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 33-34 Din 28 iulie 2017. Ancheta „100 de ani de la Marea Unire” — Nicolae Manolescu: Marea Unire din 1918 n-a fost, pur și simplu, un moment istoric, ci un proces care a culminat cu Tratatul de la Versailles. Nu sunt singurul care vede în semnarea Tratatului corolarul politic al celor doi ani … Continuă să citești revista revistelor
Centrul de Cultură George Apostu din Bacău a debutat Programul de Rezidenţe Artistice de Sculptură Albastru, manifestare inclusă în programul european «Drumurile culorii albastru prin Europa», din Programul Erasmus, ce se va derula în trei sesiuni anuale. Finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, programul are ambiţia să creeze un nou fond artistic ce va … Continuă să citești Vara, sculptorii nu dorm…
Un boem romantic exaltant ajuns la starea pacienței, dacă nu cumva la condiția pocăinței, poate chiar a iluminării/decantării ultime, așa îmi apare poetul Valentin Iacob, din lectura volumului său de publicistică Viața și moartea în troleibuzul 81 (Editura Integral, 2017). Un boem cu ștaif, carevasăzică, bucureștean din fibra tot mai subțiată a mateinilor, cum îi … Continuă să citești Un boem romantic exaltant
Destinul unor cărţi se aseamănă cu aventurile unei femei frumoase. La început cochetă, elegantă, atrăgătoare, având asupra sa arma favorită a acelui „nu-ştiu-ce” sau „vino-ncoa” – pumnal ce duce direct la inimă (exerciţiu verificat!) – după un timp, însă apare deruta: nu mai ştie în câte suflete a intrat pe fugă şi în cât de … Continuă să citești O ţinere de „Mână”
Zile suportabile, de Nicoleta Pavel, Editura Tracus Arte, 2017, 42 p. Un debut cu gust de cenușă, de plumb și de var, decalat cu 42 – nu, cu 34 de ani! Mircea Martin ne dezvăluie că atât s-a scurs de la primele ședințe ale Cenaclului Universitas la care participase Nicoleta Pavel (alături de Sergiu Ștefănescu, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 29 Din 7 iulie 2017. La Actualitatea, Gellu Dorian: Ceea ce mi se pare firesc să se întâmple acum, când dușmăniile par a fi câștigat mai mult tren decât prieteniile, în conglomeratul pe care-l constituie în prezent breasla scriitorilor români, care, pentru unii este gata să se scindeze și este nevoie de o … Continuă să citești revista revistelor
Primim: COMUNICAT DE PRESĂ Paris, 17 iunie 2017 Trei importante donaţii au fost făcute recent Muzeului Exilului Românesc din Craiova: arhiva Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), arhiva Vintilă Horia şi arhiva Paul Barbăneagră. Mulţumesc şi pe această cale Doamnelor Bénédicte Mămăligă, Cristina Horia şi Rosie Barbăneagră, care au acceptat cu mare generozitate sugestia mea de … Continuă să citești COMUNICAT DE PRESĂ
Doctorul Sorin Costina este un nume foarte cunoscut în mediul artelor, fiind nu doar unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi colecţionari de artă din România, ci şi un reper al receptării valorii artei româneşti contemporane, cu precădere a ultimei jumătăţi de veac. Practic, prin colecţia sa impresionantă, care cuprinde aproape toată pictura românească de … Continuă să citești Colecția Sorin Costina
21 de poeme, sub titlul Sicomor sădit în Mare, i-au apărut lui Adrian Frățilă în suplimentul Convorbiri-lor literare, din aprilie. Citez, nu la întâmplare: „Un fluture se-ncurcă în perdea/ Paralizat de-o flacără puțină/ O, suflete al meu, nu sângera –/ Poți umple noaptea toată cu lumină.” Și, firește, exult: acest poet-poet, de-o puritate a expresiei … Continuă să citești „În largul cornului de vânătoare”
În numărul 5 al revistei Acolada, venerabilul critic și istoric literar Barbu Cioculescu analizează corect volumul Reginei Maria, Țara pe care o iubesc, publicată la Londra în anul 1925 și tradusă recent în limba română la Editura Humanitas. Dacă tonul deferent-admirativ al exegetului în fața impresiilor de drumeție prin țară ale Reginei Maria nu surprinde, … Continuă să citești Parfumul altor epoci
Cert e vorba de o sărbătoare editorială, atunci când un poet beneficiază de o ediţie atât de îngrijită, atât de rară, atât de solemnă şi atât de preţioasă, precum volumul de versuri sau Cartea de Poezie sau Albumul de Artă grafică şi Poezie sau Catalogul de stări poetice şi vederi frumoase, apărut la Editura Polirom … Continuă să citești Ascuns în consistență
Pe orbita revelaţiei, de Vasile Andru, colecţia Memoria clepsidrei, Editura Junimea, 2017, 150 p. Un ultim interviu al lui Vasile Andru (2015), intitulat paradoxal: „Mă consider un scriitor postum” – de regăsit în paginile finale ale volumului. Memorialistică şi portrete care te duc cu gândul, în principal, la anii 1988-1989. De la, sau din preajma … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 25 Din 9 iunie 2017. Ioan-Aurel Pop, la Actualitatea („Mircea Muthu și fața noastră Sud-Est Europeană”): Prin origine, limbă, forma de creștinare, prin toată apartenența noastră la latinitate descindem din Occident; prin biserica bizantină, limba slavonă ca limbă a cultului, a culturii și a administrației (cancelariilor) până în secolul al XVI-lea, prin alfabetul … Continuă să citești revista revistelor
/2/2016 a apărut, recent, cum a apărut, prin conținut și loyaut sobru-discret, parcă anume să confirme așteptările iscate de primul număr, din 2015. Numărul 2, așadar, susține și reafirmă firesc numărul 1, cel pe care l-am descris cum se cade, în amănunt, la ieșirea în lume, ca apariție originară și originală, demnă de interesul celui … Continuă să citești Anuarul PROZA 21 (revistă literară și de arte vizuale)
Ce poate fi mai plăcut decât un moment de graţie, în care rămâi consternat de felul cum destinul face, desface (dar niciodată contraface!) o grămadă dintre lucrurile lumii, amănuntele nebăgate în seamă, detaliile anodine (în care, ştim, da, se mai ascunde câteodată şi Diavolul, dar care, dincolo de orice bănuială de lipsă de temei, fac … Continuă să citești Un prinț din Levant îndrăgind… les beaux-arts
Două mari teme, sic transit gloria mundi și memento mori, definesc, în esență, volumul Salutări din Piața Reconcilierii (Editura Mirador, Arad, 2016) al poetului Gheorghe Mocuța. Meditând asupra vieții și morții, a istoriei, a psihologiilor colective, a gloriilor înghițite de timp, poetul pune în același timp o puternică amprentă actuală asupra materialului poetic. Autorul își … Continuă să citești Sic transit gloria mundi – în viziunea poetică a lui Gheorghe Mocuța
Ponciful nr.1 al existenţei noastre spune că suntem exact ceea ce suntem, iar nu ceea ce am visat, nici măcar la stadiul de increat, că suntem. În schimb, la compensaţie, Marele Lord a comis, din plictiseală, o poznă (mă rog, printre încă multe altele!). El a făcut ca maşina lumii să funcţioneze pe bază de … Continuă să citești Inventatorul motorului cu năluci
Jurnalul cuvintelor tăcute de Lăcrămioara Stoie. Cunoscută publicului prin comentariile critice semnate la rubrica Note de lectură din revista braşoveană „Astra. Literatură, artă şi idei”, Lăcrămioara Stoie ne surprinde în 2017 printr-o carte de versuri, Jurnalul cuvintelor tăcute. Autoarea alege forma jurnalului poetic pentru o confesiune care iese din sfera tăcerii, deoarece cuvintele nu mai … Continuă să citești Un „dicţionar sufletesc-trupesc”:
ROMÂNIA LITERARĂ 20 – 21 / 2017 Din 5 mai. Nicolae Manolescu, editorial început cu: După părerea mea, esența actului critic e dublă: să compare și să revizuiască. Primul verb e tranzitiv: critica e obligată să compare operele din momente diferite ale aceleiași literaturi și, totodată, din literaturi diferite. Al doilea verb e reflexiv: critica … Continuă să citești Revista revistelor
La începutul lui februarie, am primit de la Luceafărul invitația de a colabora la ancheta despre personajul feminin favorit: „Ne-am bucura să ne răspundeți printr-un scurt text (1000-2000 semne cu spații) pe care să ni-l trimiteți ca pe un mărțișor, adică pînă la 1 martie 2017, pentru a pregăti apariția în nr. 3 al revistei Luceafărul de dimineață. Cu mulțumiri, … Continuă să citești Mărțișor de mai