ÎN ROMÂNEȘTE DIN UCRAINA
Românii din Ucraina: Teme, probleme, dileme de Ştefan Hostiuc, col. Scriitori români din Cernăuți, seria Publicistică, Editura Druk Art, Cernăuți, 2024, 304 p.
„Scrie, Aniţa, despre tot ce mi-ai vorbit, aici, la Bucureşti, zile şi nopţi, scrie în caietul acesta, să rămână la neamuri amintire şi la cei ce vor face istorie document” – acesta a fost îndemnul fratelui mai mare, Ionică Nandriș, către cea care avea să fie cunoscută ca Anița Nandriș-Cudla. Scrie Ștefan Hostiuc: „Am citit de mai multe ori aceste mărturii zguduitoare. Prima dată, până a fi apărut pe piaţă, în exemplarul de semnal al cărţii. Îl împrumutasem pentru o noapte de la acad. Vladimir Trebici. Acesta întocmise, la rugămintea îngrijitorului ediţiei, pentru partea finală a volumului, câteva repere esenţiale de istorie şi demografie privind Bucovina. Academicianul Trebici mi-a mărturisit că a citit cartea într-o singură noapte, plângând. La fel am parcurs-o şi eu, atunci. Impactul ei asupra mea era cu atât mai puternic cu cât mai viu se profila în memorie chipul autoarei, pe care am cunoscut-o pe viu. Fiind născut în aceeaşi comună cu Aniţa Nandiş, s-a întâmplat să învăţ la şcoală în aceeaşi clasă cu nepotul ei, Vasea, născut în Siberia.” O trecere în revistă a temelor abordate în acest volum face prof. univ. dr. Ștefan Purici: „Prin activitatea sa jurnalistică, Ştefan Hostiuc a devenit o voce importantă în peisajul publicistic românesc. În noul său volum, el ne prezintă labirintul problematicii existenţiale a românimii ucrainene, convins că, într-o societate guvernată de reguli democratice, cuvântul scris poate fi o bună călăuză pe calea salvării identităţii unei comunităţi. Dar ce soluţii salvatoare mai pot fi aplicate când însuşi cadrul democratic este corodat? Autorul sugerează că autorităţile române şi cele comunitare europene trebuie să conştientizeze faptul că securitatea regiunii şi buna vecinătate nu pot fi asigurate în condiţiile în care normele şi valorile democratice sunt decimate de ghilotina revoluţiei naţionale, sub pretextul himerei omogenizante a etatizării independenţei. Periplul identitar pe care ni-l propune Ştefan Hostiuc se desfăşoară pe paliere diverse (educaţie, mass-media, mediul asociativ, administraţie, viaţă politică, societate etc.), (…) introducându-ne în mozaicul tematic şi problematic al unei comunităţi aflate sub presiunea deznaţionalizării”.
Critice de Ştefan Hostiuc, col. Scriitori români din Cernăuți, seria Critică literară, Editura Druk Art, Cernăuți, 2025, 320 p.
Ştefan Hostiuc se conturează, de mai bine de 20 de ani, ca o personalitate a culturii române de dincolo de granița de nord a României și un avizat apărător fervent al celor desțărați. Mircea A. Diaconu remarcă în prefața cărții: „Critice-le lui Ştefan Hostiuc (titlul acesta orgolios n-ar trebui să ne înşele) luminează biografii poetice, deseori în analize suple şi subtile, din care nu lipsesc inserţiile istorico-politice. Cert este că Ştefan Hostiuc ştie să vadă liniile de forţă ale unei biografii poetice, ale unei cărţi, ale unui autor”. Cuvinte elogioase avea, încă din 2002, și Mihai Cimpoi: „Ştefan Hostiuc rămâne un bucovinean cu un pronunţat spiritus loci, în ciuda «schimbării de paradigmă» pe care caută s-o impună, în ciuda rupturii cu «paşoptismul» cernăuţenilor, care de fapt sunt şi ei demult alţii…” De asemenea, Alex Ștefănescu a apreciat, în 2005, printr-o cronică în revista România literară, spiritul viu și alert care se pronunță cu precizie asupra literaturii confraților supuși acelorași vicisitudini ale istoriei: „Ştefan Hostiuc, specialist în literatură la curent cu ultimele achiziţii metodologice ale criticii, descrie şi evaluează precis, operativ creaţia unor scriitori români reprezentativi din nordul Bucovinei: Vasile Leviţchi, Ilie Motrescu, Grigore C. Bostan, Mircea Lutic, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâţeanu, Simion Gociu, Nicolae Spătaru, Arcadie Opaiţ ş.a. Totodată, el schiţează destinul tragic al scrisului românesc din acest teritoriu pierdut de România în mod absurd în împrejurările celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Opera poetică de Ilie T. Zegrea, col. Scriitori români din Cernăuți, seria Literatură artistică, Editura Druk Art, Cernăuți, 2024, 304 p.
Antologia poetului Ilie Tudor Zegrea (1949-2022) a fost îngrijită de Ștefan Hustiuc, care consideră ca fiind emblematică în această operă poetică „o încercare de a împăca, prin magia cuvântului artistic, dodecafonia cu armonia, antibucolicul cu bucolicul, apocalipticul cu edenicul. Liric incurabil, Zegrea rămâne cuceritor prin firescul rostirii poetice, prin capacitatea pe care o au numai poeţii înnăscuţi de a potrivi cuvintele în vers, urmându-le chemarea şi forţa de atracţie. Remarcabilă e muzica pe care acestea o creează îmbinându-se poetic nu după voia celui care scrie, ci după voia zeului care-i dictează ce să scrie: «Fulguie pleoapele-n ninsoarea cea tristă/ Prin văgăunile stelei foşnind». Secretul prizei la cititor a unei asemenea eufonii constă tocmai în faptul că nu e creată artizanal, ci vine de la sine, ca revărsare directă a harului, ca expresie a inspiraţiei care guvernează gândirea poetică şi-i dă formă verbală. (…) Orfic dintru început, Ilie T. Zegrea rămâne orfic până în ultima clipă”.
*
Cele trei volume au apărut în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ca și Mesager bucovinean. Revistă de cultură pentru bucovinenii de pretutindeni, care în nr. 1 (81)/ 2024 are ca temă: Comunitatea românească din Ucraina – opt decenii de rezistență sub dublă identitate. Pe coperta I a revistei: „Români bucovineni la Crucifixul ridicat pe locul unde, în noaptea dinspre 7 spre 8 ianuarie 1940, au fost mitraliați și înmormântați în gropi comune sute de conaționali care, nemaisuportând teroarea «eliberatorilor» și riscându-și viața, au hotărât să treacă, pe gheața Prutului, frontiera în România”. Pe coperta a IV-a a revistei: „Badea Ionică Semeniuc, nonagenar din comuna Voloca, nordul Bucovinei. (…) Cernăuţi, 15 iunie 2024, după depunerea de flori la bustul lui Mihai Eminescu din curtea Casei Memoriale «Aron Pumnul»”.