Să privim mai de aproape!
în memoria lui Jerome Rothenberg
Pe alee atelierele de dinainte de război
se preschimbă în tatuajul
tinereții eterne
(foarte aproape pe pielea dezgolită
o fâșie îngustă
deasupra șalelor
fetei cocoțate
pe un scaun de bar)
tinerețe citită chiar pe pielea
ofilită ca și zidurile atelierelor
de pe planurile de urbanizare prioritară
& și ce va trăi e de pe acum dispărut
de mirare e doar vacarmul
câtorva copilandri negri rătăciți
printre adulți indiferenți
în acest cartier căruia nu-i pasă
de fantomele sale hămesite
doar cât să le-mpingă spre cimitirul din Montmartre
pentru a le încredința în mare grabă
ultimului sector de tineri avangardiști
O singură supradoză
O singură supradoză de nerăbdare e suficientă
pentru a bruia sintaxa miracolului
deodată nu se mai vede mâna nimănui
însingurați din nou prin pierderea
părții celeilalte
plutim cu ceilalți
între sănătate și boală
între grotesc și cenușă
Curs de biologie pentru poeți
lui Louise Bourgeois
sânul matern multiplu al unui număr impar
de la gât la genunchi cu genunchii la gură
dedesubt frumoasa sa față indiană
separată printr-un ocean de pământurile natale
cu sâni grei pe tărâmuri cucerite
și de plastic roz câteodată
cu portocale cusute pe o rochie subțire
un clopot umplut cu aer comprimat
o descriere care nu prevestește nimic
scrâșnete ale unei rupturi premeditate
o întoarcere dintre cele mai improbabile
afișată în văzul tuturor
pentru a amâna mai ușor scadența
țara tatălui adusă la absurd
printr-o voință mai feroce ca a lui
Alfabet rătăcitor
lui Yves di Manno
la momentul stabilit imaginea atât așteptată
nimic mai bun pentru a-i învăța
pe copii să citească
ezra pound mă ține de mână
micuțul său pumn strâns în mâna mea dreaptă
alte umbre defilează
și în timp ce scriu bernard noel
în față la « chez les filles » vorbește într-o engleză rapidă
ezra micuțul ezra învață să citească
imaginea aproape vie a lui Ahasverus
pe celuloid îl încântă
alfabetul care stigmatizează evreul etern drag inimii sale
se reduce la cinci litere
din imaginarul provincial francez
al sfârșitului secolului nouăsprezece
de la A(hasverus) la U(zură)
și în timp ce scriu dublul virginiei woolf
îmi reproduce gesturile abbaye de Leffe șuncă
din Auvergne scrisul la cafenea
nu știu de ce diapozitivele se blochează
la litera A
dacă vrem să continuăm trebuie demontat mecanismul
să ne întoarcem și mai mult înapoi
să debarasăm prima literă din alfabetul latin
de toată povara rătăcirii acumulată
în mare grabă
sub nasul lui Ahasverus
După sfârșitul cărții
departe de titlu
departe de simplul cuvânt de la sfârșit
un infinit care maimuțărește cartea
„Un om liber” la Collioure
barul-ambarcațiune în lemn de abanos
cafeneaua eleganței
veteranilor și a efebilor
ce au supraviețuit unui alt timp dar
reciclați în prezent unde pictorii negustori
beau în compania unor alți pictori mai înstăriți
mușchiuloși rași în cap adevărați
notabili și a unor foste modele glorii apuse
înainte ca altcineva sau chiar eu
să fi descoperit corabia de tablă
cu pânze
un monument de oțel înălțat pe nisip
ceea ce a început ca un război religios
se termină de obicei ca o partidă de table
în care descoperi că ești gata pentru o nouă partidă
desemnat dinainte de croiala hainelor tale
pe urmă pornești pe drumul cutiilor de sardine
ca să vezi colina sau să vizitezi castelul
expoziția anunțată o sală goală zidurile
văruite din nou în așteptarea ștergerii
a tot ce a fost de văzut înaintea narațiunii
De dimineață se strecoară în patul meu
De dimineață se strecoară în patul meu un pahar mare de lapte sau o bucată de zid, asta depinde de zile, în orice caz trebuie mereu să mă reînec sau să mă izbesc, dar să nu vă închipuiți cumva că pot alege între aceste două feluri de trezire. Doar o fracțiune de secundă, între clipa în care deschid ochii și cea în care văd paharul de apă sau bucata de zid care-mi sunt băgate sub nas, mă gândesc că pot încă scăpa de destinul meu. Trudă inutilă, pentru că înainte de a putea decide dacă voi continua sau nu să dorm, laptele sau piatra, asta depinde de zile, îmi oferă deliciile lor de neocolit, până la o reîntoarcere a somnului cu capul său plin de cuvinte găunoase, repetate până la saturație.
În urechea mea dreaptă
În urechea mea dreaptă lucrările de terasament
reîncep
cum de încerc să dorm
(lovituri de ciocan în hale imense de uzină)
vecina de sus îmi cere să supraveghez
furnicile cerului
s-a sfârșit fără ca nimeni să fie nevoit să utilizeze subjonctivul
trebuie să fii suficient de departe de centru pentru ca acesta
să poată exista
nebunii se tem să viseze
Seminariștii din gara Firenze
Buongiorno Signor Giacomelli, și mulțumesc!
ajunși prea devreme la Firenze am reușit
să savurăm orașul pustiu la micul dejun
fără să fi fost atunci mai siguri de noi decât azi
în timp ce scriu în lumina acestui început de iulie toscan înecat
înainte chiar de a se fi născut
sub avalanșa de oseminte siberiene
revenite la suprafață
în aceeași lună
ca o obsesie ce te împiedică să trăiești
Visiting Cannes
fobia de clowni ne aduce la țărmul mării
și dresorul de șoareci mă strigă Robin Hood
André Masson se ascunde și se dezvăluie la Malmaison
doar cât să ne avertizeze împotriva
tentației politicii
soarele strălucește cu putere
deasupra fețelor falsificatorilor de bancnote
doar munții nu închid orizontul
marea încearcă să ne oprească
cu greve neanunțate pe rețeaua TER