Cronica filmului
Călin Stănculescu
Penultimul cincinal ceauşist...
Articol publicat în ediția Viața Românească 1-2/2012
…începe cu ecranizarea romanului Cădere liberă de Grigore Zanc, universitar clujean, ajuns în anii postdecembrişti demnitar pesedist. Regia va fi asumată de David Reu. Dramaturgul Iosif Naghiu îşi încearcă pana în evocarea biografică a pictorului Ştefan Luchian, film regizat de Nicolae Mărgineanu, cu Ion Caramitru în rolul titular. Tot în 1981 scenarista Vasilica Istrate adaptează pentru marele ecran romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu sub titlul Saltimbancii, film regizat de Elisabeta Bostan.
Filmul Maria – Mirabela de Ion Popescu-Gopo are rădăcini în basmul lui Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului. Cele două fete vor reveni pe marile ecrane în 1989 când vor ajunge cu peripețiile lor în Tranzistoria, film cu vagi tri-miteri SF, dar cu îmbinarea ingenioasă a jocului actorilor cu desenele animate. O comedie semnată de Geo Saizescu, Grăbeşte-te încet, îşi are izvorul epic în piesa lui Ion Băieşu, Alibi. Romanul lui Mircea Micu, Patima, este ecranizat de Mircea Veroiu. Romanul Orgolii de Augustin Buzura este ecranizat de Manole Marcus, care semnează şi scenariul filmului jucat de Victor Rebengiuc şi Cristina Deleanu, în rolurile principale.
O alăturare ciudată de proze semnate de Gheorghe Brăescu şi Alexandru Sahia este transformată în film de Alexa Visarion. Regizorul semnează scenariul filmului Inghițitorul de săbii, inspirat de prozele Moartea înghițitorului de săbii şi Revoltă în port de Alexandru Sahia şi Vine doamna şi domnul gheneral de Gheorghe Brăescu. In 1982, acțiunea din Saltimbancii este continuată în filmul Un saltimbanc la Polul Nord, regia Elisabeta Bostan. Romanul Pădurea nebună de Zaharia Stancu este adaptat pentru marele ecran de Ion Cantacuzino, Virgil Puicea şi Nicolae Corjos, ultimul semnând şi regia filmului omonim. Drama lui Ion Luca Caragiale, Năpasta, este transpusă pe ecran de Alexa Visarion. Romanul lui Bujor Nedelcovici, Faleze de nisip, este ecranizat de Dan Pița, dar filmul este cenzurat şi, după două zile de proiecții, retras din circuitul comercial. Reluat după 1989, filmul nu face o impresie deosebită, asemănările cu Reconstituirea nefiind în favoarea lui Dan Pița, creditat cu o disidență mai mult simbolică.
Stere Gulea ecranizează nuvela Ochi de urs de Mihail Sadoveanu iar Mircea Drăgan abordează romanul Ioanei Postelnicu, Plecarea Vlaşinilor, urmat în 1983 de Întoarcerea Vlaşinilor. Scenariile celor două filme istorice sunt semnate de regizor şi de autoarea romanelor. Nuvela Jandarmul de Ion Agârbiceanu devine pe ecrane Întoarcerea din iad, regia şi scenariul Nicolae Mărgineanu. Dialogurile filmului sunt semnate de Petre Sălcudeanu.
Marele operator Iosif Demian trece la regie şi semnează adaptarea romanului polițist Lovind o pasăre de pradă de Petre Sălcudeanu, cu un cuplu de detectivi credibili jucat de George Negoescu – Bunicul şi Dorel Vişan – Panaitescu. Piesa lui Paul Everac, A cincea lebădă, este ecranizată de Mircea Mureşan, cu titlul O lebădă iarna. Dinu Săraru cosemnează alături de Gheorghe Vitanidis adaptarea romanului Dragostea şi Revoluția. Constantin Vaeni adaptează pentru marele ecran romanul lui Marin Preda, Intrusul, sub titlul Imposibila iubire. Ioan Cărmăzan semnează regia filmului Lişca, scenariul fiind asumat de autorul nuvelei omonime, Fănuş Neagu. Horia Pătraşcu şi Iulian Mihu semnează adaptarea piesei Surorile Boga de Horia Lovinescu, ultimul semnând regia filmului Surorile. Cartea documentară de nonficțiune Reabilitarea unui haiduc – Pantelimon de Mihai Stoian este ecranizată de Dan Pița, care semnează alături de scriitor scenariul filmului Dreptate în lanțuri .
Nuvela Omul din vis de Cezar Petrescu este adaptată de Mircea Daneliuc în filmul Glissando, care a suferit şi el multe modificări pentru a accede pe marile ecrane. Nuvela lui Gala Galaction, Moara lui Călifar, este scenarizată de Valeriu Drăguşanu, Radu Aneste Petrescu şi Petru Maier Bianu, versiunea filmică prilejuind debutul regizorului Şerban Marinescu în 1984.
Constantin Chiriță semnează scenariul filmului Cireşarii, adaptare după romanul său omonim. Regia este semnată de Adrian Petringenaru. Dumitru Solomon adaptează piesa lui Camil Petrescu, Mitică Popescu, versiunea filmică fiind regizată de Manole Marcus. Tot în 1984, regizorul Mircea Veroiu semnează filmul Adela, adaptarea romanului lui Garabet Ibrăileanu fiind asumată de cineast. Ion Popescu-Gopo adaptează pentru marele ecran basmele lui Ion Creangă, Punguța cu doi bani şi Fata babei şi fata moşneagului, sub titlul Rămăşagul, în care jocul actorilor este combinat cu animația. Regizorul Sergiu Nicolaescu regizează Ciuleandra, film al cărui scenariu este semnat de Anuşavan Salamanian. Filmul Aripi de zăpadă de Adrian Petringenaru continuă aventurile Cireşarilor. Scenariul este semnat de Constantin Chiriță şi regizor. Ultima ecranizare importantă a anului 1985 este filmul Întunecare de Alexandru Tatos, scenariul adaptat după romanul omonim de Cezar Petrescu fiind semnat de scriitorul Petre Sălcudeanu.
Filmul Maria – Mirabela de Ion Popescu-Gopo are rădăcini în basmul lui Ion Creangă, Fata babei şi fata moşneagului. Cele două fete vor reveni pe marile ecrane în 1989 când vor ajunge cu peripețiile lor în Tranzistoria, film cu vagi tri-miteri SF, dar cu îmbinarea ingenioasă a jocului actorilor cu desenele animate. O comedie semnată de Geo Saizescu, Grăbeşte-te încet, îşi are izvorul epic în piesa lui Ion Băieşu, Alibi. Romanul lui Mircea Micu, Patima, este ecranizat de Mircea Veroiu. Romanul Orgolii de Augustin Buzura este ecranizat de Manole Marcus, care semnează şi scenariul filmului jucat de Victor Rebengiuc şi Cristina Deleanu, în rolurile principale.
O alăturare ciudată de proze semnate de Gheorghe Brăescu şi Alexandru Sahia este transformată în film de Alexa Visarion. Regizorul semnează scenariul filmului Inghițitorul de săbii, inspirat de prozele Moartea înghițitorului de săbii şi Revoltă în port de Alexandru Sahia şi Vine doamna şi domnul gheneral de Gheorghe Brăescu. In 1982, acțiunea din Saltimbancii este continuată în filmul Un saltimbanc la Polul Nord, regia Elisabeta Bostan. Romanul Pădurea nebună de Zaharia Stancu este adaptat pentru marele ecran de Ion Cantacuzino, Virgil Puicea şi Nicolae Corjos, ultimul semnând şi regia filmului omonim. Drama lui Ion Luca Caragiale, Năpasta, este transpusă pe ecran de Alexa Visarion. Romanul lui Bujor Nedelcovici, Faleze de nisip, este ecranizat de Dan Pița, dar filmul este cenzurat şi, după două zile de proiecții, retras din circuitul comercial. Reluat după 1989, filmul nu face o impresie deosebită, asemănările cu Reconstituirea nefiind în favoarea lui Dan Pița, creditat cu o disidență mai mult simbolică.
Stere Gulea ecranizează nuvela Ochi de urs de Mihail Sadoveanu iar Mircea Drăgan abordează romanul Ioanei Postelnicu, Plecarea Vlaşinilor, urmat în 1983 de Întoarcerea Vlaşinilor. Scenariile celor două filme istorice sunt semnate de regizor şi de autoarea romanelor. Nuvela Jandarmul de Ion Agârbiceanu devine pe ecrane Întoarcerea din iad, regia şi scenariul Nicolae Mărgineanu. Dialogurile filmului sunt semnate de Petre Sălcudeanu.
Marele operator Iosif Demian trece la regie şi semnează adaptarea romanului polițist Lovind o pasăre de pradă de Petre Sălcudeanu, cu un cuplu de detectivi credibili jucat de George Negoescu – Bunicul şi Dorel Vişan – Panaitescu. Piesa lui Paul Everac, A cincea lebădă, este ecranizată de Mircea Mureşan, cu titlul O lebădă iarna. Dinu Săraru cosemnează alături de Gheorghe Vitanidis adaptarea romanului Dragostea şi Revoluția. Constantin Vaeni adaptează pentru marele ecran romanul lui Marin Preda, Intrusul, sub titlul Imposibila iubire. Ioan Cărmăzan semnează regia filmului Lişca, scenariul fiind asumat de autorul nuvelei omonime, Fănuş Neagu. Horia Pătraşcu şi Iulian Mihu semnează adaptarea piesei Surorile Boga de Horia Lovinescu, ultimul semnând regia filmului Surorile. Cartea documentară de nonficțiune Reabilitarea unui haiduc – Pantelimon de Mihai Stoian este ecranizată de Dan Pița, care semnează alături de scriitor scenariul filmului Dreptate în lanțuri .
Nuvela Omul din vis de Cezar Petrescu este adaptată de Mircea Daneliuc în filmul Glissando, care a suferit şi el multe modificări pentru a accede pe marile ecrane. Nuvela lui Gala Galaction, Moara lui Călifar, este scenarizată de Valeriu Drăguşanu, Radu Aneste Petrescu şi Petru Maier Bianu, versiunea filmică prilejuind debutul regizorului Şerban Marinescu în 1984.
Constantin Chiriță semnează scenariul filmului Cireşarii, adaptare după romanul său omonim. Regia este semnată de Adrian Petringenaru. Dumitru Solomon adaptează piesa lui Camil Petrescu, Mitică Popescu, versiunea filmică fiind regizată de Manole Marcus. Tot în 1984, regizorul Mircea Veroiu semnează filmul Adela, adaptarea romanului lui Garabet Ibrăileanu fiind asumată de cineast. Ion Popescu-Gopo adaptează pentru marele ecran basmele lui Ion Creangă, Punguța cu doi bani şi Fata babei şi fata moşneagului, sub titlul Rămăşagul, în care jocul actorilor este combinat cu animația. Regizorul Sergiu Nicolaescu regizează Ciuleandra, film al cărui scenariu este semnat de Anuşavan Salamanian. Filmul Aripi de zăpadă de Adrian Petringenaru continuă aventurile Cireşarilor. Scenariul este semnat de Constantin Chiriță şi regizor. Ultima ecranizare importantă a anului 1985 este filmul Întunecare de Alexandru Tatos, scenariul adaptat după romanul omonim de Cezar Petrescu fiind semnat de scriitorul Petre Sălcudeanu.