revista revistelor

Din 22 martie. N. Manolescu, în editorialul „Statutul modificat al Uniunii Scriitorilor”: „Simplificat în limite rezonabile, el (Statutul Uniunii Scriitorilor) este mai adaptat unei realități, mult schimbată ea însăşi, şi nu în bine, pe durata mandatului 2009-2013 al conducerii actuale”. La „Poemul săptămânii” – Gabriel Chifu, „Dumnezeul poeților” (la pagina de poezie, Carolina Ilica). La „Avanpremieră editorială”, fragment dintr-o povestire a lui Varujan Vosganian. Interviu cu arhitectul Peter Derer, „Pentru un Bucureşti european”: „Este limpede că fondul moştenit valoros nu se va înmulți, din contra. Un cutremur…”. În aşteptarea marelui cutremur, ştiți, sediul USR de la Casa Monteoru (clădire de patrimoniu, donată în 1949 şi pusă în brațe moştenitorilor prin justiție în 2013) s-a mutat. Semnează eseuri şi cronici Mihai Zamfir, Alex Goldiş, Răzvan Voncu, Adrian G. Romilă, Raluca Dună, Gabriela Gheorghişor, Sorin Lavric, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloş.

 

DACIA LITERARĂ 3-4 / 2013

Apare pe coperta 1 cu fotografia bustului lui Nicolae Gane (1838-1916; prozator, deputat „junimist”, primar, academician), „amplasat în parcul Primăriei Iaşi” (de reținut, revista Dacia literară are sediul în Casa memoriala N. Gane, pe strada… Nicolae Gane). A devenit între timp celebru furtul bustului lui Nicolae Gane din Parcul Copou (probabil hoților care i-au vândut bustul la fier vechi li s-a părut excesiv faptul că Nicolae Gane avea bust în două parcuri din Iaşi). La „Arhiva lirică”, Magda Isanos (să ne amintim, a murit la 28 de ani!): „Vreau, suflete, să mă dezbar de tine / şi să trăiesc ca pomii de pe vale, / cu flori în locul gândurilor tale, / o viață fără rău şi fără bine”… În alte pagini, „Chestionar cu accente ludice” (formulat de Lucian Vasiliu; o întrebare e legată de scriitorii „autodidacți”) la care răspund Paul Aretzu („Pentru artă nu îți trebuie studii, pentru ştiință, da… Se poate ca autodidactul să fie mai profund decât licențiatul”), Mircea A. Diaconu („Fireşte, e un truism să spun că nu şcoala face scriitori… Dar să nu susținem diletantismul, amatorismul, lipsa de cunoştință şi de asumare. Sunt arte unde e nevoie şi de multă ştiință, şi de tehnică, şi de meşteşug”), N. Prelipceanu („Eu însumi sunt autodidact în altceva decât în ce am învățat prin şcoli şi universitate”), Eugen Simion (Într-o operă toate se unesc şi se confundă. Talentul este imaginația bine „lucrată”, pusă la treabă. Nu-mi plac scriitorii prea talentați (mai ales în proză!), aceia care scriu frumos; îmi plac scriitorii care-şi disciplinează talentul, cei care „se chinuiesc”, ca I.L. Caragiale, Creangă, Rebreanu, Preda). Semnează în acest număr şi Alexandru Zub, Stelian Dumistrăchel, Ioan Holban, Vlad Zbârciog (Chişinău), Dionisie Vitcu, Svetlana Paleologu-Matta (Elveția), Ionel Necula, Daniel Corbu, N. Scurtu, Carmelia Leonte, Vasile Iancu, Emanuela Ilie.

 

TRIBUNA 253

Din 16-31 martie 2013. Noul redactor-şef, Mircea Arman, despre C. Noica, fost deținut politic: „Noica, datorită prestigiului său uriaş, a modului de a pune problema în fața organelor diriguitoare (cu toate piedicile, şicanele, perchezițiile secrete ale Securității, întârzierea publicării cărților etc.) a reuşit să creeze o breşă, o oază de libertate spirituală în marea de dogmă marxist-leninistă a acelor ani… Am văzut în zilele acestea acuzații de colaboraționism aduse gânditorului de la Păltiniş… Cine poate judeca un om supus unor represiuni barbare, unor chinuri fizice şi, nu în cele din urmă, psihice, cum au fost cele la care au fost supuşi marii intelectuali români în închisorile stalinisto-dejiste?”. În cuprinsul revistei: „Ion Negoițescu – inedit” (un eseu, „Tablou de adevăruri”, redat de Dan Damaschin), proză de Paul Goma („Bătrânul şi fata” – roman-jurnal; va fi serializat), interviu cu Dorin Tudoran, realizat de Alexandru Petria. Spune Dorin Tudoran: „Despre disidență nu vă pot povesti. Nu e de povestit. Este o experiență nepovestibilă, absurdă, netransferabilă prin narațiune… În România, disidența a fost o asumare tragică, individuală, a unei poziții față de o realitate, colectivă, ajunsă la limita grotescului”. Vasile Gogea scrie despre „Sfinxul” de la Bădăcin (Iuliu Maniu, deținut politic din 1947, mort în 1953 la Sighet, aruncat într-o groapă din cimitirul din afara oraşului, cadavrul său nu a mai fost găsit; Iuliu Maniu, ministru secretar de stat în guvernul Sănătescu în 1944, s-a opus instalării guvernului Groza şi a declarat la procesul său de condamnare pe viață pentru „înaltă trădare” că guvernul român n-a ratificat acordurile de la Ialta şi Potsdam, de predare a României, practic, URSS-ului, de către marele Occident): „Atât de mult îl ura regimul de la Moscova, şi atât de mult se temea de Iuliu Maniu regimul marionetă de la Bucureşti, încât şi moartea martirică i-au ținut-o secretă până în anul 1957, 20 iulie, când i se eliberează Actul de moarte”.

 

CULTURA 10 / 2013

Din 21 martie. Texte critice ample de Ion Simuț (la monografia lui Claudiu Turcuş despre Norman Manea), Alex Goldiş (la N. Manolescu, Teme), G. Neagoe (la Dorin-Liviu Bîtfoi, „Aşa s-a născut omul nou: în România anilor ’50”), Ion Pop („Despre poezia Doinei Uricariu”). Semnează în acest număr şi Al. Cistelecan, D.R. Popa, I. Oprişan, Rodica Grigore, Andrei Ionescu, C. Stănescu. Se continuă publicarea în foileton a lucrării „Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportați în URSS” semnată de Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion ?iu.

 

BUCUREŞTIUL LITERAR ŞI ARTISTIC 3 / 2013

Citesc interviul cu George Şovu, cu supratitlul „Seniorii literaturii noastre” şi iau seama că-l confund cu Coman Şova, directorul revistei. George Şovu, născut în 1931, e prozator şi scenarist (cunoscut cu seria filmelor „Liceenii”): „Eu m-am simțit totdeauna profesor”, declară. „Am plecat de la Agerpres (după şase ani; a ajuns aici după absolvirea facultății de filologie la Iaşi ca şef de promoție, cu diplomă de merit), fiindcă nu eram membru de partid”… Opinii, lecturi, consemnări: Florentin Popescu (redactor-şef), Liviu Grăsoiu, Ion Roşioru, Marian Barbu, Titus Vîjeu, Dan Anghelescu şi… Ion Dodu Bălan, Aureliu Goci. Plus... Nicolae Dan Fruntelată (dispărut din peisajul literar; îl citez, de curiozitate, din „Jurnal bătrân”: Mediocre şi mediocri, contemporani cu noi, îşi etalează bogăția, suficiența şi aroganța în fața unui popor siderat de sărăcie, de neputință şi, o spun fără nici un fel de rezervă, de laşitate; pomeneşte şi de „turnători de linia a doua la Securitate”, deveniți „parveniți ordinari”, care-şi cheltuiesc „euroii în marile insule de plăceri ale lumii”). 

 

CONVORBIRI LITERARE 2 / 2013 

Reactorul-şef Cassian Maria Spiridon scrie în continuare despre „Eminescu şi opiniile sale economice” şi mărturiseşte: „Cu greu am găsit opinii şi / sau teorii economice depăşite sau în parte desuete în raport cu starea economică şi politică a zilei de azi”. Un citat la întâmplare din Eminescu, scurt: „Pentru cel care observă substituția zilnică a elementelor române prin elemente străine, care vede cum totul ne scapă din mână, şi că avocații şi politicienii noştri sunt cu desăvârşire prinşi de curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există”. Interviu cu Mihai Zamfir, luat de Gh. Simon la… Mănăstirea Agapia, în august 2012. Aflăm că Mihai Zamfir a scris o istorie… stilistică a literaturii române, „o istorie foarte selectivă”, „obiectivă”, „până la urmă o ficțiune”. Spune Mihai Zamfir: „Poezia… este cea mai înaltă formă de exprimare literară… Orice mare literatură, europeană şi mediteraneană a început prin / în versuri… Pentru mine, literatura română a început, poate, mai târziu decât se crede, adică a început atunci când am avut şi noi primul mare poet: pe Dosoftei… Am avut şi avem o poezie extraordinară. Cu alte cuvinte, mesajul literaturii române rămâne în primul rând un mesaj poetic”. În alte pagini, eseuri (istorie literară) de Virgil Nemoianu, Basarab Nicolescu, N. Stroescu Stînişoară, Cornel Ungureanu, Alexandru Zub, Antonio Patraş, Şerban Axinte, Dorin Mironescu, C. Coroiu, C. Parascan, Liviu Papuc, Mircea Platon, Petru Ursache. Cronici de Ioan Holban, Cristian Livescu, C. Dram, Dan Mănucă, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon, Emanuela Ilie, Adrian Romilă, Mircea Dinutz, Gh. Mocuța, C. Trandafir, Gellu Dorian, N. Crețu. Supliment poezie: Rodian Drăgoi. Caius Traian Dragomir – „România 2013”, apropo de citatul din Eminescu (de mai sus): „Sărăcia nu are şi nu a avut niciodată decât o singură cauză: faptul de a avea un stăpân sau stăpâni. Cine nu crede acest lucru să cerceteze sursa bogăției Elveției sau Suediei. Anul 2013 trebuie să fie acela în care să dovedim că am intrat în NATO şi în UE pentru a putea să refuzăm astfel faptul de a avea stăpâni”.  

 

MOZAICUL 2 / 2013

„Mişcarea ideilor” e dedicată lui Victor Brauner (la 110 ani de la naştere) – „de la picto-poezie” la „hieroglifizarea” sentimentelor, conform Marinei Vanci-Perahim. Mai semnează eseuri despre Victor Brauner (şi despre avangardă, indirect): Florin Colonaş, Isabel Vintilă, Cristina Oprea, Luiza Mitu (şi Emil Nicolae, atotcitat), Gabriel Nedelea, Petrişor Militaru. Declara Brauner: „Sunt propriul meu scafandru… Eu trec direct, zilnic, de la viața exterioară şi superficială a aparențelor spre adâncul misterios şi necunoscut al vieții interioare”. Scrie Isabel Vintilă: „Suprarealiştii au fost preocupați mereu de anumite experiențe având caracter ritualic realizate în spațiul conştientului  pentru a favoriza descoperirea în profunzime a inconştientului”. Se tot face caz şi de ochiul stâng pierdut de Brauner în 1938. În alte pagini, cronici la zi de Ion Buzera, Maria Dinu, Mihai Ghițulescu.

 

CAFENEAUA LITERARĂ 2 / 2013

Continuă ancheta „Poezia postmodernă” (cu opt întrebări puse de directorul revistei, Virgil Diaconu). Răspund acum: Ioan Vieru (Postmodernismul, aşa cum îl discutăm noi, nostalgici, nu mai este demult. Izolarea, dictatura, lipsa diversității, absența lecturilor la zi, au produs o agregare a unor complexe de tot felul, inclusiv că adevăratul postmodernism vine din România, reeditând, într-un fel, suprarealismul. O nouă literatură se naşte oricum şi fără directivele acestor celule de criză) şi Paulina Popa (Pentru moment putem vorbi cu siguranță despre postmodernism ca despre ceva cu o indeterminare, atâta vreme cât „familia de cuvinte”: fragment, hibrid, relativ, joc, parodie, ironie… încă mai este „la mare căutare”). Eseuri şi cronici de Gh. Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Paul Aretzu, Radu Voinescu, Ştefan Ion Ghilimescu, Mioara Bahna. La suplimentul de poezie, N. Silade. 

 

RAMURI 1-2 / 2013 

Gabriel Dimisianu, „Din Jurnal (2010)” – notează pe 12 mai: „Ieri şi alaltăieri m-am văzut cu N. M. (evident, Nicolae Manolescu). Este într-o febricitare perpetuă. La drept vorbind, nu doar febricitare, ci şi stăpânire. Drumuri nenumărate Paris-Bucureşti. Venit aici, pleacă la Oradea, apoi la Cluj, la Sibiu. La Bucureşti, probleme cu Uniunea, probleme cu revista, problemele lui, alte probleme. La U. S., aud, visteria e când plină, când goală. Cazinoul, când productiv, când, ca acum, în lichidare, după cum am înțeles. Cum face față N. atâtor lucruri, cum? E secretul lui”. Pe aceeaşi pagină (dar întinse pe alte două pagini), Gh. Grigurcu, în „Pagini de jurnal”: Despre poezie se poate spune ceea ce spunea Sfântul Augustin despre timp: „Ştiu ce este doar atunci când nu sunt întrebat ce este”. Şi: „Să fie memoria o formă de justiție şi uitarea una de absolvire? Dar în câmpul literelor uitarea nu e întotdeauna operantă, chiar dacă ar îndreptăți-o valoarea literară scăzută sau nulă. Proletcultiştii noştri bunăoară au acum imaginea unor damnați, aidoma acelor omuleți ce apar în gura căscată a Leviathanului, în frescele unor vechi biserici. Neantul nu-i primeşte. Ei continuă a ne bântui asemenea unor strigoi cu atât mai terifianți cu cât unele istorii literare le mai fac loc cu un exces de atenție”. Rubrici de interes: Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Nichita Danilov, Cassian Maria Spiridon, Florea Miu. La „Cărți şi autori” semnează Paul Aretzu (redactor-şef ), Gabriel Coşoveanu (director), Gabriela Gheorghişor, Daniela Firescu, Ioan Lascu, Horia Dulvac, Ştefan Vlăduțescu. În cuprins : Andrei Zanca, G. Vulturescu, Mircea Stâncel, Felix Sima, Gh. Schwartz.    

 

ARGEŞ 2 / 2013

Amuzantă pățania adevărată a lui Adrian Alui Gheorghe cu o publicație online (mai degrabă politică decât culturală) intitulată lapunct.ro, unde a colaborat şi brusc a fost cenzurat de „un consiliu editorial” şi exclus, motiv să facă un apel: Dragi confrați scriitori, să fiți atenți ce scrieți, „un consiliu editorial” vă monitorizează şi vă dă peste degete cu rigla. Lucian Vasiliu (prezent cu biobibliografia sa, cu poeme şi cu o cronică semnată de Mircea Bârsilă la cărțile lui), în interviul luat de Dumitru Aug. Doman: „Junimea” muzeografică în formulă nouă a fost tot un vis („al inteligenței libere”, zicea Maiorescu despre cea din secolul al XIX-lea). Mărturisesc, era şi pe atunci (1977-1989) caracudă, parcă mai bine... crescută, totuşi, decât astăzi. Ne „băteam” pentru erudiție, pentru respectul față de tradiții şi limba maternă, cultivam mentalitatea europeană. Sancționam impostura, duplicitatea, amatorismul... Nu aveam conştiința unei generații... Arta este joc, hârjoneală, tăvăleală, copilărire, inventivitate, dezinvoltură, gratuitate... Avem o limbă poetică bogată, hrănitoare, suplă! Texte de N. Oprea, Ioan Lascu, N. Coande, Marin Ioniță, Leo Butnaru, Ioana Dinulescu, Aurel Sibiceanu, Magda Grigore, Mariana Şenilă-Vasiliu. Poeme: Horia Bădescu – 70.