Miscellanea
I. Z.

Primul manual de istorie a comunismului din România

Articol publicat în ediția Viața Românească 10 / 2008

•  Societatea civilă românească reuşeşte să editeze şi să lanseze primul manual de istorie a comunismului, pentru licee, abia la 19 ani de la căderea dictaturii ceauşiste. Evenimentul a avut loc în 10 septembrie 2008, în incinta grădinii Green Hours de pe Calea Victoriei (GDS), în prezența Luciei Hossu Longin – realizatoarea serialului tv “Memorialul durerii”, Victor Rebengiuc, Jaap L. Werner – ambasadorul Olandei în România, dr. Holger Dix – directorul Fundației Konrad Adenauer, Cristian Adomniței – ministrul liberal al Educației şi Cercetării, fostul preşedinte Emil Constantinescu, istoricii Dorin Dobrincu, Stejărel Olaru şi Raluca Grosescu, jurnalistul Liviu Mihaiu, pe parcursul lansării implicându-se în comentarii Sorin Ilieşiu – vicepreşedinte al Alianței Civice, regizorul tv Cornel Mihalache, Mircea Duzineanu – preşedintele Asociației victimelor represiunii staliniste, ş.a. Aşa cum a precizat istoricul Raluca Grosescu, moderatoarea evenimentului, şef al Serviciului Documente din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), sub girul căruia apare manualul, inițiativa editării acestuia a venit din partea profesorilor Sorin Andreescu şi Mihai Stamatescu, care au propus două programe diferite, în baza cărora IICCR a făcut demersuri pe lângă Ministerul Educației şi Cercetării (MEC), programa unică a manualului fiind aprobată doar în 6 luni, în timp ce programa pentru Istoria Holocaustului a avut nevoie de 2 ani pentru a fi adoptată. Din păcate, manualul este opțional (în timp ce comunismul în România n-a fost opțional!), se adresează elevilor de liceu din clasele a XI-a şi a XII-a şi va intra în studiu abia din anul şcolar 2009-2010, după o perioadă în care va fi supus dezbaterii publice şi modificărilor.
Manualul se numeşte O istorie a comunismului din România (titlu care sugerează posibilitarea editării şi a altor istorii alternative ale comunismului românesc!), are ca autori o echipă formată din doi cercetători ai IICCR – Raluca Grosescu şi Andrei Muraru, doi istorici din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste – Dorin Dobrincu şi Liviu Pleşa, şi doi profesori de istorie – Mihai Stamatescu şi Sorin Andreescu, inițiatorii programei de studiu. Apărut cu sprijinul financiar al Ambasadelor Olandei şi Germaniei (deşi se tratează istoria comunismului din România!), cu colaborarea Centrului Educația 2000 şi TVR, volumul este prefațat de istoricul Marius Oprea, preşedintele IICCR, şi include un DVD cu emisiuni propagandistice ale TVR din anul 1988, fiind editat în excelente condiții grafice de editura Polirom, la prețul de 22 lei.
Materialul manualului, despre care s-a precizat că este “o istorie a comunismului, nu a represiunii comuniste”, e structurat tematic, nu din punct de vedere cronologic, incluzând capitole cum ar fi “Comunismul în România interbelică”, “Preluarea puterii (1944-1947), “Distrugerea societății civile şi represiunea politică”, “Monopolul ideologic”, “Viața cotidiană”, “Rezistență şi disidență în timpul regimului comunist”, “Anul 1989” etc, are compartimente dedicate economiei, politicii, instituțiilor statului, dar nu şi culturii şi vieții religioase (decât cu totul tangențial), deşi în aceste zone dezastrul comunist a fost total, cum reiese din cărțile de bine documentate ale criticului şi istoricului literar Eugen Negrici (şi nu numai). Tratarea didactică a temelor este ilustrată cu atractive materiale iconografice de epocă, dar şi cu fragmente din scrierile unor autori, români şi străini, care au abordat tema comunismului în anii de după 1989: Vladimir Tismăneanu, Dennis Deletant, Adrian Cioroianu, Mircea Ciobanu, Dinu C. Giurescu, Ana Selejan, Stelian Tănase, Rodica Chelaru, Lavinia Betea, Lucian Boia, H.R-Patapievici, Cicerone Ionițoiu, Cristian Vasile, Constantin Ticu Dumitrescu, Dorin Tudoran, Radu Ioanid, Doina Cornea, Paul Goma, Monica Lovinescu, Ruxandra Cesereanu, Liviu Antonesei, Alina Mungiu, Mircea Mihăieş, Tudor Călin Zarojanu şi mulți alții. (Z.I.)