MECEFF LA CEA DE-A TREIA EDIȚIE, UN NOU SUCCES AL REGIZORULUI RADU GABREA

Articol publicat în ediția Viața Românească 7-8 /2013

La sfâr?it de iunie, timp de cinci zile, Media?ul a devenit capitala filmului din Europa Centrală. Inițiatorul acestui festival internațional, regizorul Radu Gabrea, a gândit manifestarea pe mai multe planuri, competiția filmelor din Centrul Europei fiind dublată de operele cinematografice din țara invitată (la această ediție a fost Germania), de filme recente române?ti, expoziții, simpozioane, selecția pre?edintelui Festivalului sau filme restaurate de Centrul Național pentru Film Evreiesc, proiectate într-un spațiu neconvențional, la Sinagoga din Media?. Peste 60 de titluri au atras atenția publicului din Media? ?i, dacă ploaia nu ar fi sabotat Piața Primăriei, probabil numărul spectatorilor ar fi atins un record.În competiție s-au aflat filme din Polonia (țară care a câ?tigat Marele Premiu la primele două ediții), Ungaria, Austria, Cehia, Slovenia, Slovacia ?i România. Criteriul participării în competiție, stabilit încă de la prima ediție, este câ?tigarea premiului național în anul precedent. Cum filmul european este o pasăre rară pe toate ecranele din România, voi aminti, în primul rând, competitorii.

Respirând, regia Karl Markovics, Austria, are în prim plan figura unui tânăr condamnat pentru omor involuntar, care alege să presteze muncă la o firmă de pompe funebre. Contactul cu suferința ?i moartea, relațiile cu colegii de serviciu, căutarea mamei care l-a abandonat vor fi teste decisive pentru viitoarea existență a lui Roman Kogler, excelent interpretat de Thomas Schubert, un actor foarte promițător.

Patru sori, regia Bohdan Slama, Cehia, este o dramă de familie, eroul Jara fiind confruntat cu problemele fiului adolescent, consumator de droguri, dar ?i cu ?omajul endemic determinat de criză, care prilejuie?te iremediabil deteriorarea relațiilor umane.

În beznă, regia Agnieszka Holland, Polonia, porne?te de la o istorie reală a unui muncitor de la canalizare din ora?ul Lvov, Leopold Socha, hoț în orele libere, care salvează un grup de evrei ascuns în subteranele ora?ului. Conceput ca o replică la filmul Canal de Andrzej Wajda, filmul regizoarei poloneze portretizează credibil transformarea psihologică a personajului central, care ?i-a riscat 14 luni viața, zilnic, pentru a permite supraviețuirea unor conaționali vânați de nazi?ti.

Fabricat la As, regia Iveta Grofova, Cehia, este monografia unei tinere care evadează din universul proletar, pentru a-?i găsi fericirea lângă un german bogat, care caută doar efemeridele existenței.

Examenul, regia Peter Bergendy, Ungaria, este evocarea testării loialității ofițerilor de securitate din Ungaria lui Kadar, anul 1957, în care personajele trăiesc permanent într-un climat de suspiciune, trădare ?i periculoasă disimulare a propriilor opțiuni.

?iganii din Shanghai, regia Marko Nabersnik, Slovenia, este biografia familiei de țigani Mirga, urmărită din perspectiva a patru generații. Mica ?iganiadă slovenă este construită ca o epopee marcată de întâmplări comice sau dramatice, inventarea unui sat de romi în timpul căderii Iugoslaviei fiind argumentul determinant al idilelor sau momentelor muzicale cu care este presărată pelicula.

Despre oameni ?i melci, regia Tudor Giurgiu, România este povestea fantezistă a salvării fabricii de ma?ini ARO din Câmpulung Muscel, unitate cumpărată de o companie franceză pentru a fi metamorfozată în crescătorie de melci. Campion al box-office-ului în România, filmul lui Giurgiu s-a bucurat ?i de participarea unei excelente echipe de interpreți, în frunte cu Dorel Vi?an, aici directorul fabricii falimentare.

Alături de generoasa selecție de filme germane, la Media? a fost prezentă în calitate de invitat de onoare doamna Regina Ziegler, cea mai mare producătoare de film ?i televiziune din Germania (peste 400 de titluri), care a susținut o extrem de interesantă conferință despre Cinematograful german ?i televiziunea publică. Ea a explicat nu doar rațiunile succesului unui producător independent, dar ?i sistemul de construcție a bugetelor pentru filme destinate marelui ?i micului ecran, sistem bazat pe reglementări legislative clare, care nu fac loc pilelor sau relațiilor, ci doar valorilor ?i cerințelor publicului.

Regizorul Radu Gabrea, la rândul său, a susținut conferința Manifestul de la Oberhausen ?i filmul german al anilor '70, ilustrată de filme, cineastul făcând inedite paralele cu evoluția autorilor români din mileniul trei ?i cu starea actuală a filmului național.

Ca țară invitată, Germania a fost prezentă cu filme recente semnate de mari nume ca Hannah Arendt (Margarethe von Trotta), Korczak (Andrzej Wajda), Klimt (Raul Ruiz), Trei (Tom Tykwer), Acasă (Edgar Reitz), Poveste din Lisabona (Wim Wenders) etc. etc. Cu atât mai importante mi s-au părut a fi în această selecție câteva dintre excepționalele opere realizate de Radu Gabrea în Germania, precum ecranizarea nuvelei O făclie de Pa?te în Nu te teme, Iacob!, Un bărbat ca Eva, omagiul adus marelui cineast R. W. Fassbinder, Călătorie la întâmplare, ecranizarea unui roman de Klaus Modick, sau tulburătorul film în două serii Straniul obiect al iubirii, adaptare după un roman de Ludwig Fels, despre care Dario Argento afirma Genial! Mari actori germani oferind o interpretare magistrală. Lucru tot mai rar în ziua de azi. Povestea este foarte puternică. Din punct de vedere psihologic, perfectă. Plin de tensiune, umor ?i tristețe în acela?i timp, puternic deprimant în final. Dar de un frumos succes de public s-a bucurat ?i filmul Rosenemil, ecranizare după romanul lui Georg Herman, coproducție Franța, Germania, Elveția, România, semnată de Radu Gabrea în 1993.

Selecția românească a mai cuprins, în afara competiției, filmul lui Dan Chi?u ?i caii sunt verzi pe pereți, excelentă comedie despre goana după bani ?i credulitatea victimelor escrocilor contemporani, dar ?i Toată lumea din familia noastră, de Radu Jude, film marcant al unui autor total diferit prin stilistică de colegii de generație.

Premiile juriului au mers spre filmul sloven Marele Premiu (Shanghai Gipsy), două premii de regie ?i de imagine obținând filmul polonez În beznă, opera lui Tudor Giurgiu fiind răsplătită pentru interpretare (Dorel Vi?an) ?i cu Premiul publicului. Din juriu, au făcut parte Wolf Gremm, scenarist ?i regizor, multiplu laureat al unor prestigioase premii, Anca Mitran, directoarea Arhivei Naționale de Filme (sperăm că nu va fi desființată, cum umblă vorba în târg), criticul ?i istoricul de film Costel Safirman, coordonator al Cercului Cultural de la Ierusalim ?i membru în stafful Festivalului de la Ierusalim ?i James Ulmer, redactor la New York Times, autor al unor importante cărți despre film ?i vedete.

Îndemnul regizorului Radu Gabrea către marii actori economici ai regiunii se baza pe concluziile marelui economist John Kenneth Galbraith, conform căruia investiția în cultură are efecte majore ?i de durată, fiind pentru societate una dintre cele mai profitabile acțiuni, în perspectiva unei dezvoltări solide ?i persistente. Fie ca, nu numai la Media?, îndemnurile unui cineast, care nu păstore?te doar propria operă, ci realizează anual un eveniment artistic de mare rezonanță, să fie auzite ?i urmate de efecte concrete.