Miscellanea
Florin Toma

PROLOG – în Grecia şi la Curtea-Veche.

Articol publicat în ediția Viața Românească 11-12 /2013

 Începem cu o axiomă extrem de tristă. Aşadar, se ştie că, în România, mişcările culturale, şcolile din pictură, cercurile literare sau alte grupuri de creație n-au făcut niciodată purici mulți. Fumuri, ambâțuri, chestii, bâzdâcuri, mărunțişuri, bagatele, ifose, uneori chiar pasiuni, femei (ehe-heei!). Tocmai de aceea, sunt trecute cu greu la rubrica „Acces” în registrul de predare-primire al Istoriei. Mai degrabă, la cea de expulzări sau omisiuni! Unele, nu numai că nu apucă să-şi trăiască măcar copilăria sau adolescența, dar se drestramă chiar înainte de a se compune. Pe altele, le-a respins numaidecât sistemul – protectiv ca-ntotdeauna! – prin avort spontan sau provocat. Folosind anticorpi serioşi, pe măsură! Astfel că, doar foarte puține au fost cele care au rămas scrise citeț în registrul mai sus amintit. Creația românească a fost cu precădere egocentristă, ambițioasă, egoistă (şi egolatră, fireşte!) şi de foarte, foarte puține ori sedusă de pulsiuni colectiviste. Fiecare artist s-a crezut un geniu şi s-a considerat lejer capabil în stare să revoluționeze lumea – doar el singur – prin creația sa. Câtorva le-a reuşit (nu-i mai enumerăm, că intră pe-o mână!). Celor mai mulți însă, între noi fie vorba, nu prea le-a ieşit pasiența. Mai degrabă, deloc!... Iată, totuşi, o excepție! Grupul PROLOG a fost înființat, în 1985, de către pictorii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paştina, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu. Aceştia au fost la momentul inițial. După aceea, la scurte sau mai lungi perioade după început, conform geometriei variabile a oricărei asocieri, s-au alăturat şi alți artişti contemporani, printre care: Ioana Bătrânu, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Vasile Varga, Florin Niculiu, Matei Lăzărescu, Gheorghe Berindei, Dan Mohanu, Ion Nicodim, Ruxandra Grigorescu sau Andrei Rosetti. Actualmente, celor cinci inițiatori, li s-a adăugat Ion Grigorescu. Grupul a debutat expozițional la Căminul Artei, repet: în 1985, cu „Floarea de măr” – un manifest-subterfugiu, un fel de protest meditativ-subversiv, având în centrul de studiu chiar floarea de măr, a cărei simbolistică bogată (de la puritate, grație şi prospețime, până la sacrul regenerativ, dar la fel de intangibil, al fondului spiritual), din fericire, n-a atras atenția comisarilor cenzurii comuniste (duşi cu gândul, probabil, la pomicultură!). Important este că grupul a continuat să se manifeste artistic aşa cum şi-a propus, şi-a văzut mai departe de treabă, în felul lui, imaginea sa în lumea artei ajungând să fie cea a unui cerc elitist, însă de o discretă aristocrație. Aşadar, acum, grupul – realmente, unul dintre cele mai valoroase şi longevive din viața artistică a României – se află la o nouă expoziție, intitulată PROLOG. Însemnări din Grecia, la Galeria Curtea-Veche (cea care, prin strădaniile proprietarului şi curatorului Marius Nicolescu, „ocroteşte”, cu competență, generozitate şi pasiune, arta contemporană!). În formula nouă a celor şase supraviețuitori – Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paştina, Cristian Paraschiv, Mihai Sârbulescu şi Ion Grigorescu – sunt expuse lucrări realizate între 2009 şi 2013, în tabăra de pictură PROLOG în Grecia şi inspirate, mai ales, de splendoarea peisajului şi profundele semnificații spirituale revelate în timpul şederii la Muntele Athos. În concluzie, deliciile vizitatorului avizat fiind asigurate prin rândurile de mai sus, chiar dacă la modul succint, noi nu putem decât să-i mai informăm că, slavă Domnului, expoziția este deschisă până în martie.