revista revistelor

Din 24 ianuarie. Directorul N. Manolescu: Cultura implică un filtru, o selecție, o triere în materia brută şi cvasianonimă în care se îneacă orice fel de comunicare virtuală. Fără discriminare, propagarea informației pe internet creează spațiul ideal pentru o pseudocultură de masă… Internetul a precipitat difuzarea culturii menite consumului integral şi fără urmări, specific epocii actuale. Şi a reîntors cultura la anonimat, neistoricitate şi absență a spiritului critic. Interviu cu Ion Vianu, care continuă, după ce primeşte sfatul celebrului lui tată, Tudor Vianu, că ar trebui să înceapă studiul filozofiei cu Fr. Nietsche (”Nietzsche te învață să nu ai prejudecăți”), cu: A trebuit să înțeleg că a avea prejudecăți este viciul cel mai grav de care poate suferi un om, sau, poate, un intelectual. Eu deschisesem ochii asupra unei lumi a prejudecăților. Trăisem numai sub dictaturi, sub regimul gândirii unice. În alte pagini semnează la rubricile lor Mihai Zamfir, Al. Cistelecan, Mircea Mihăieş, Cosmin Ciotloş, Sorin Lavric. „Actualitatea” – Radu Aldulescu (”O experiență extremă”). Cronici de Marius Miheț, Raluca Dună, Andreea Răsuceanu. Mai încolo, N. Scurtu – Restituiri. Poeme de Gheorghe Grigurcu. Istorie literară: „I. Negoițescu şi Wolf Aichelburg în arhivele Securității” de Ştefan Cazimir. Arte – Petre Tănăsoaica. Meridiane – Antoaneta Ralian. Alt interviu, cu Cătălina Iliescu-Gheorghiu, traducătoarea masivei antologii de poezie românească apărută în 2013 la Madrid.

 

OBSERVATOR CULTURAL 449

Din 23 ianuarie 2014. Nota redacției: Istoricul Marius Oprea a anunțat, în seara de luni, 20 ianuarie, că demisionează din Grupul pentru Dialog Social. Marius Oprea şi-a trimis demisia către membrii GDS, anunțînd public şi care sînt motivele pentru care a luat această decizie. Marius Oprea a propus ca Traian Băsescu să-i ia locul în GDS, după încheierea mandatului prezidențial. În demisia sa din GDS, poetul şi istoricul Marius Oprea scrie, între altele: În opinia mea, din diferite motive, Grupul de Dialog Social a încercat (şi a reuşit, din nefericire pentru istoria sa) o aliniere politică, pe care nu o declară, dar care este vizibilă şi în revista 22, editată de Grupul de Dialog Social… Nu voi accepta niciodată să fac parte dintr-o structură de campanie în favoarea unui om politic sau a altuia; dacă Grupul de Dialog Social doreşte să susțină un om politic sau o formațiune politică, locul meu nu mai este în această organizație…. Nu doresc să fiu parte a unui grup de monolog politic şi să cauționez moral Grupul de Dialog Social, ca agent electoral nedeclarat. În acest număr Marius Oprea semnează şi „O scrisoare deschisă din voia altora”. În alte pagini, interviu cu Mihai Goțiu, articole de atitudine de Radu Călin Cristea, Paul Cernat, Bedros Horasangian, Horea Poenar, Dumitru Cornel Vîlcu. Cronici de Bogdan-Alexandru Stănescu, Adina Dinițoiu, Daniel Cristea Enache. Eseuri de Victor Neumann, Ovidiu Pecican, Gabriel Istrate, Michael Finkenthal.

 

STEAUA 11-12 / 2013

Redactorul-şef Adrian Popescu, în editorial: Ce rămâne după 45 de ani de afirmare, pe multe planuri, în cultura română din Fenomenul Echinox sau despre echilibru, cum puncta expresiv Petru Poantă? Rămân multe nume de prima mână, poeți, de la Dinu Flămând la Ioan Moldovan, de la Horia Bădescu la Ion Mircea, Aurel Şorobetea, Mariana Bojan, Vasile Sav, Dan Damaschin, Ion Cristofor, Gavril Moldovan sau Vlad Moldovan, Mircea Petean, Ştefan Manasia, prozatori, de la Eugen Uricaru la Alexandru Vlad, de la Marcel Constantin Runcanu la Ion Groşan, Radu Țuculescu, Mihai Dragolea critici literari, de la regretata Olimpia Radu, Ion Simuț, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Nicolae Oprea, Gheorghe Perian, Sanda Cordoş, Ioana Bot, la eseişti ca Mircea Muthu, Vasile Muscă, Emil Hurezeanu, Ion Maxim Danciu, Liviu Malița, Ion Buduca, Ruxandra Cesereanu, Alex. Goldiş, Victor Cubleşan etc., traducători, Ştefan Damian, Ioan Peianov-Radin,Vincențiu Iluțiu, istorici, Ioan Aurel Pop, Mihai Bărbulescu, Ovidiu Ghitta, Ovidiu Pecican - vezi dicționarele şi monografiile dedicate revistei, antologiile… Despre Echinox scriu şi Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Virgil Mihaiu. Eseuri şi cronici: Ion Pop, Alex. Goldiş, Florin Balotescu, Ştefan Baghiu, Ion Cristofor, Victor Cubleşan, Ştefan Damian, Angelo Mitchievici, Felix Nicolau, Florin Mihăilescu, Cristina Vidruțiu, Ovidiu Pecican, Sonia Wincentowicz, Marius Conkan, Alex Ciorogar, Titu Popescu. Poeme Octavian Soviany şi Leo Butnaru. Proză M. Duțescu şi Adrian Buzdugan. 

 

ANTARES 187-188-189

Apărută la Galați în decembrie 2013, în al 15-lea an de apariție, director Corneliu Antoniu. Pe prima pagină, Viorel Coman atrage atenția asupra unei cărți a filozofului Vasile Băncilă apărută postum (ediție îngrijită de Dora Mezdrea): O carte ca „Spațiul Bărăganului”, scrisă în şase decenii, trei de libertate şi trei de recluziune, în miezul unui secol sever mai ales pentru cei care au avut orgoliul nemăsurat de a-l gândi şi influența... Scrisă în mare tăcere, chiar în taină, publicată după două decenii de la stingerea autorului, la Editura Istros a Muzeului Brăilei, cartea nu a avut parte de o receptare firească... Publicată târziu, „Spațiul Bărăganului” are destinul cărților apărute la netimp, destule în cultura noastră, de la D. Cantemir şi I. Budai Deleanu încoace… Într-o scrisoare, Vasile Băncilă îi spune lui Blaga: „Gândesc ca la vară să dau, în măsura posibilităților, un fel de replică la Spațiul mioritic, dar o replică afirmativă, scriind despre un alt spațiu românesc”. În alte pagini, eseuri, cronici, recenzii: Viorel Ştefănescu, Ionel Necula, Octavian Mihalcea, adi-george secară (scris cu litere mici), Liviu G. Stan, Elena Mitrofan, Violeta Ionescu, Zanfir Ilie, Victor Martin. Poeme: Valentin Talpalaru, Diana Corcan, Stela Iorga, Alexandru Cazacu, Daniela Toma.

 

ACOLADA 12 / 2013

Gheorghe Grigurcu: Să remarcăm că marea majoritate a autorilor care ocupă scena în anii ‘50 sînt azi uitați ori reduşi la un interes minim, aidoma unor simptome epocale: Dumitru Corbea, Marcel Breslaşu, Traian Şelmaru, Veronica Porumbacu, Mihai Novicov, Petre Iosif, Aurel Baranga, Ion Mihăileanu, Mihail Davidoglu, George Macovescu, Ion Vitner, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Nestor Ignat, Horia Liman. La care se adaugă alții, cu şanse de supraviețuire şi de notorietate prelungită peste perioada în care au dominat cu sprijin oficial, precum Mihai Beniuc, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Maria Banuş, Ov. S. Crohmălniceanu, care n-au ezitat a se înrola în frontul propagandei comuniste celei mai sonore. Intervențiile unor atari nume, în cursul Conferinței USR în chestiune (din iulie 1955; a fost secretă) ori în presă, n-au decît rolul de-a configura o mentalitate extraestetică, de un tendenționism strident, care în prezent n-ar putea decît stupefia. E un spectacol al falsității compacte, un coşmar pe care istoria îl înregistrează în rîndul curiozităților sale. Urmăreau asemenea literați cu adevărat un țel al creației ori doar unul social-pecuniar, de prezență într-o carieră ce părea privilegiată? Credeau oare în declarațiile lor penibile ori practicau, la rece, un simulacru? În cuprins, Radu Ulmeanu (”De cine e condusă România”), Gh. Grigurcu („Unirea sau altceva?”), N. Prelipceanu (”Cartea morților”; citez: Cu acest titlu, Fundația Academia Civică a scos un tom impresionant, coordonat de Romulus Rusan… Lista morților în anchete, în închisori, în colonii de muncă, în deportări). Poeme de Dan Damaschin şi Daniela Toma. Apoi, semnăturile obişnuite ale revistei: Barbu Cioculescu, N. Coande, C. Mateescu, C. Trandafir, C. Călin, Magda Ursache, Alex Ştefănescu, Simona Vasilache, Pavel Şuşară, Luca Pițu, Angela Furtună, Tudorel Urian, Isabela Vasiliu-Scraba, Florica Bud, N. Florescu, Adrian Dinu Rachieru, Viorel Rogoz, N. Catanoy.

 

CONTA 13 / 2013

Ioan Es. Pop: Singurul meu duşman sunt eu. De ce în primul rând eu? Am fost crescut într-o cultură a vinovăției, motiv pentru care orice greşeală personală a generat o lungă interiorizare a vinovăției legate de ea. Interviul, realizat de Adrian Alui Gheorghe, e urmat de poeme ale lui Ioan Es. Pop (cu câte un poem deschid revista Ion Mureşan şi Matei Vişniec). În următoarele pagini (revista e format carte cu 300 de pagini, tip almanah): „După douăzeci de ani. Cronica unei vizite memorabile. Două legende la Piatra Neamț: Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca” (vizită avută loc în primăvara anului 1993). Monica Lovinescu: E o sintagmă care circulă: dictatura carlistă, dictatura legionară, dictatura antonesciană, dictatura comunistă… Nu înțeleg. Sînt, totuşi, intelectuali care scriu aceste lucruri şi nu stabilesc diferența care este una de substanță. Dictatura carlistă era o biată operetă, dictatura legionară a durat şase, şapte luni - asta nu înseamnă că era bună sau că e bună! - dictatura antonesciană era una de război, era un timp de război care cerea un regim de forță. Asta nu înseamnă că spun că erau epoci bune. Apoi am intrat într-un fenomen totalitar care a durat o jumătate de veac, care a golit țara încă de la început, a distrus societatea civilă care are cîteva caracteristici temeinice… Scuze, e o platitudine ce vă spun acum, toată lumea o ştie, dar fenomenul totalitar este o atomizare a societății, este schizofrenizarea corpului social, este chiar distrugerea societății civile, este duplicitatea ca sistem de guvernămînt şi este distrugerea elitelor şi arestarea inocenților. Virgil Ierunca: Această despărțire sentimentală - sau dacă vreți politic nemărturisită de a omologa, de a despărți net omul de operă mi s-a părut întotdeauna o metodă cel puțin dubioasă... E vorba de Arghezi, de Călinescu şi de Sadoveanu – pentru a căror operă am toată stima… Cînd aceste trei mari voci ale intelectualității şi spiritualității româneşti s-au pus în slujba unui regim totalitar, adică, mai precis, au acceptat jocul ocupării României de către Armata Roşie şi instaurării comunismului, sub o etichetă frivolă, de democrație populară, ei au făcut, după părerea mea, ceea ce se cheamă simplu, cu o sintagmă deja banalizată, trădarea intelectualilor. În următoarele pagini: poeme de Ioan Moldovan, Cassian Maria Spiridon, Ion Tudor Iovian, Daniel Corbu, N. Coande, N. Silade. Dialoguri cu Magda Ursache, Adam Pusloji?, Gellu Dorian, Daniel Corbu, Vasile Tărâțeanu. Proză de Ioan Florin Stanciu, eseuri şi cronici de Dumitru Aug. Doman, Adrian Alui Gheorghe, Radu Cange, Adrian G. Romila, Emil Nicolae, Dan D. Iacob, C. Tomşa, Florin Colonaş, Viorel Ştefănescu.

 

MOZAICUL 11-12 / 2013

Redactorul-şef C.M. Popa scrie în „Avantext” despre inadecvarea criticului în fața operei literare, o temă sensibilă, evitată pe cât posibil la noi. C.M. Popa atrage atenția asupra cărții recente a lui N. Oprea, „Synopsis”, din care a preluat exemplul pățaniei lui Vasile Voiculescu şi a criticilor lui, total inadecvați, în frunte cu Al. Piru şi Al. George, care i-au demistificat pur şi simplu opera. Al. Piru ilustrând inadecvarea prin „nepotrivirea crasă cu subiectul, cu interpretarea creatoare”, iar Al. George pentru „lipsa de scrupule” cu care îşi revarsă veninul asupra „povestirilor” lui Vasile Voiculescu, considerat „un bizar al literaturii noastre”. La „Mişcarea ideilor” (revista Mozaicul promovează avangarda istorică, îndeosebi suprarealismul) – Centenar Gherasim Luca (semnează Petre Răileanu, Michael Finkenthal, Emil Nicolae, Florin Colonaş, Ştefan Ciobanu, André Velter). În alte pagini, cronici şi eseuri de Ionel Buşe, Petrişor Militaru, Luiza Mitu, Daniela Micu, Cristina Licuță, Mihai Ghițulescu, Maria Dinu, Adrian Michiduță. Poeme de Aurelian Zisu, Toma Grigorie.

 

PRO SAECULUM 91-92 / 2013

A apărut în ianuarie 2014, o revistă de 226 de pagini, formatul revistei Steaua. Un interviu cu Mircea Popa: Ne-ar trebui o nouă revoluție, dar de care nația nu mai e capabilă. N-am fost în stare să acceptăm punctul 8 din Proclamația de la Timişoara, să mai curățim viața publică de atâtea otrepe. Iliescu le-a conservat, căci ele i-au asigurat puterea, Constantinescu s-a dat bătut, iar Băsescu a ridicat mârlănia la rang de lege. Ce vrem mai mult? Neputința elitei intelectuale… s-a conjugat cu starea de lehamite a nației, care s-a obişnuit să trăiască într-o Românie defectă. Alte interviuri cu Ioan Scurtu şi Ion Hangiu. E o lungă listă de semnnături în alte pagini, rețin pe sărite: D.R. Popescu, G. Bălăiță, N. Gheran, Magda Ursache, Florin Mihăilescu, Iordan Datcu, C. Coroiu, Irina Petraş, Gh. Grigurcu, Theodor Codreanu, Adrian Alui Gheorghe, Ionel Necula, N. Georgescu, C. Cubleşan, C. Trandafir, Rodica Lăzărescu, Ion Lazu, Radu Ulmeanu, Cornel Galben, Aura Christi, Maria Nițu. Poezie de Şerban Codrin, Viorica Răduță, Paul Spirescu, Radu Cârneci, Vlad Zbârciog, Teofil Răchițeanu, teatru de Emil Lungeanu, sau proză de Ion Roşioru, I.D. Denciu, Doina Popa…