Despre SheRlock Iaru şi conspirațiile incitatoare

„Cine ce a făcut, cine a ținut, cine a rupt, cine a fost vinovat, cine n-a fost vinovat?

Asta nu o putem hotărî noi. Dar dumneavoastră?”

Florin Iaru – Mistere ?i conspirații, 5 aprilie 2014

 

 

Puțini sunt con?tienți că enigmele sau măcar contradicțiile nerezolvate vor na?te legende urbane explicate cel mai simplu printr-o conspirație. Necesitatea unei soluții este un somn indus, iar nivelul cultural poate să te facă să cauți în continuare sau să iei drept bună o banalitate lini?titoare. Iată de ce o emisiune, cum e cea moderată de scriitorul Florin Iaru, Mistere ?i conspirații, de la TVR2 în fiecare sâmbătă la ora 17, este una incitantă ?i, cred eu, necesară în spațiul cultural românesc. Nu ?tiu care este ratingul, nici nu mă interesează de fapt, iar prietenia mea cu Florin nu este un criteriu, pentru mine cel puțin, de a-mi rupe o oră pentru a urmări diversele teme propuse, unele de care habar nu aveam, altele pe care le rumeg de mult timp. Importantă este doar apariția unei astfel de teme de discuție. Însă?i motto-ul pe care l-am dat sugerează că emisiunea nu rezolvă misterele propuse, ci îndeamnă, pe baza unor materiale ?i amănunte revelatorii, la o meditație asupra resorturilor umane care împing desfă?urarea lucrurilor către o destinație deja cunoscută, iar nu la rezolvarea lor prin simplele aplicări ale teoriei conspirației.

Subiectele propuse sunt din cele mai diverse. Enumăr: a fost Maria Tănase agent secret, moartea lui Constantin Tănase, Octavian Goga cu prieteniile lui paradoxale, interzicerea filmului Reconstituirea, misterul prieteniei dintre Mihail Sebastian ?i Nae Ionescu,  moartea lui Nicolae Labi?, călugărirea doamnei Zoe Dumitrescu Bu?ulenga, moartea lui Marin Preda ?i fuga lui Petru Dumitriu. Pentru cei care vor să vadă emisiunile de care am pomenit, precum ?i altele ce vor urma, le dau o adresă unde vor putea să le urmărească pe calculatorul personal: http://www.tvrplus.ro/emisiune-mistere-si-conspiratii-7038.

Primul punct tare al emisiunii este componența formulei. Sunt patru invitați ale?i din medii diferite, critici, scriitori, muzicieni, istorici, profesori, dar care sunt de vârste diferite, unii contemporani cu evenimentele luate în discuție, alții care au doar legătură prin lucrările lor cu subiectul, iar unii participanți direcți. Diversitatea creează un bun mediu de discuție, uneori de controversă chiar, de?i există un risc major, acela al întreruperilor intempestive sau ale bătăilor de câmpi. E adevărat că nu prea sunt dese ie?irile din decor, oricum nu sunt violente, ci doar deranjante, mai ales atunci când toți vor să-?i dea cu părerea într-un cadru limitat de timp, unde n-are rost să te superi pe moderator că nu ai avut aceea?i cantitate de vorba ca un alt coleg de platou ?i trebuie să respecți cît de cît firul moderat al discuției ?i indicațiile celui care o conduce. Desigur ar fi mult mai simplu să nu ai decît un singur invitat, dar nu vei mai avea aceea?i diversitate  în opinii ?i în faptele expuse. Lista este deja mare, dar voi spune cîteva nume pentru a ne da seama de amplitudinea proiectului. Paul Cornea, Radu Gabrea, Dinu Adam, Maia Morgenstern, Daniel Cristea-Enache, Ileana Mălăncioiu, Ion Bogdan Lefter, Gabriela Creția, Manuela Cernat ?i Aurel Storin. Evident că au fost mai mulți, faceți singuri socoteala, dar eu acum, la scrierea acestui articol de ei îmi aduc aminte. Uneori, la început de emisiune, m-am întrebat ce caută unul sau altul dintre cei chemați acolo, dar se dovede?te că alegerea e făcută excelent ?i invitații î?i dovedesc utilitatea. Am renunțat de altfel să mă mai întreb inutilități ?i doar a?tept cuminte să văd unde vor interveni ?i care va fi aportul lor. Rareori am fost dezamăgit. 

A altă parte pozitivă a formulei este plasarea unor filmulețe, de tip docu-drama, sau cu fragmente de imagini ale vremii. Parțial, a? fi preferat să fie doar imagini de arhivă, pentru că nu toate prestațiile actorilor sau ale prezentatoarei sunt bune, iar regia uneori suferă de grabă sau neglijență. Personal, nu agreez folosirea unghiurilor diferite de filmare, dintre care unele, ce nu spun nimic, fac mai mult rău decît bine respectivului film. Să dau un exemplu. În episodul cu moartea lui Marin Preda, prezentatoarea vorbe?te, iar regia alternează portretul cu filmarea dintr-un plan lateral depărtat cu mersul evident lent, special ca să fie filmat din față. Sentimentul, al meu cel puțin, este cumva unul de fals. Nu m-ar fi deranjat să fi fost filmare doar din față, portret cu prezentatoarea vorbind. După capul meu, a ne arăta cu degetul că există cineva care regizează este o inflație de prezență, inutilă până la coadă. Altfel, decorul platoului ?i cadrele din timpul discuției sunt excelente, fără excese ?i de un bun gust real. Cum nu cred niciodată în lucrurile excesiv arătate ?i mă întreb despre folosul oricărui amănunt, lipsa de autocenzură mi se pare o proțăpire demnă de fapte mai bune decît îndreptarea de?tului gros către sine. Să nu uit. Faptul că în timpul emisiunii se dau burtiere cu numele celui care vorbe?te este un fapt pozitiv. Mulți îi ?tiu pe preopinenți, dar nu este sigur, ?i apariția lor este un lucru îmbucurător o astfel de atenție la adresa telespectatorilor.

Punctul cel mai tare al emisiunii este evident informația. Multe din lucrurile documentate sau aduse în prin plan de către invitați sunt pentru mine, cel puțin, noi, chiar foarte importante, întâi pentru că nimeni, dacă nu te interesează neapărat subiectul, nu caută, iar apoi pentru că, de?i ne dăm atoate?tiutori, suntem învățați să colportăm mai repede zvonuri ?i legende, decît să ne informăm înainte de a scoate ceva pe gură. O să dau un alt exemplu. Unul dintre personajele sumbre ale regimului Ceau?escu a fost, după mine, Adrian Păunescu, dar n-am ?tiut niciodată că a fost promotorul susținerii filmului Reconstituirea a lui Lucian Pintilie. Evident că este o bilă albă pentru poetul ajuns textier, care însă nu-l scute?te de oprobriu pentru faptele incalificabile ce-i aparțin, dar care poate fi un alt subiect de discuție în această emisiune, cumva atins în episodul cu Petru Dumitriu, despre traiectoria ciudată a unui om talentat ?i cult. ?i informațiile mici, cum a fost cea cu cortina de hermină la un spectacol al lui Constantin Tănase, sunt utile pentru că dau un context fără de care afirmațiile sunt uneori atârnate de cuiul lui Pepelea.

Ideea de la care pleacă moderatorul emisiunii, Florin Iaru, e salutară. Mă refer la aceea în care prezentarea a cît mai multor fapte lasă privitorul să judece. Tipul acesta de propunere este folositor celor care vor să afle, vor să î?i schimbe părerile preconcepute ?i vor să tragă concluzii după ce au fost informați, este modelul specific unei emisiuni de impact. O sentință prin care s-ar pune punct discuției ?i care ar induce că participații la emisiune sunt o instanță – pe cînd scopul este trezirea curiozității ?i unei critici a evenimentelor prezentate – sunt amănunte ce ar limita drastic impactul cerut de un astfel de act.

Pe scurt, este o emisiune la care îmi place să mă uit, chiar dacă nu o văd uneori decît pe Internet la adresa dată mai sus ?i pe care v-o recomand ?i vouă, cu toate minusurile semnalate de mine, pentru că, dacă n-a? fi cârcota?, ce rost ar mai avea laudele. Părerea mea…