Miscellanea
Florin Toma

ART SAFARI – o izbândă în contra inerției.

Articol publicat în ediția Viața Românească 5-6 /2014

 Abordând, în fine, modelul eeuropean al târgurilor de artă deschise în cetăți – la modă în Occident încă de pe vremea când la Bucuresci stăpân era ighemonikonul zăbavei şi al kiefului coborâte dinspre Fanar – Primăria Capitalei a organizat, timp de patru zile, primul pavilion de artă, în Piața George Enescu. Intitulat destul de bizar – dar nu e treaba noastră să ne agățăm de orice fantezie de la Primărie! – deci, intitulat ART SAFARI, târgul a atras la deschidere, pe 21 mai, de Sfinții Constantin şi Elena, peste 3.000 de vizitatori. Cei mai importanți artişti români ai momentului şi ai istoriei s-au reunit, astfel, pentru prima dată, în Bucureştiul contemporan. Timp de 4 zile, publicul a avut ocazia unică de a admira peste 1.000 de opere de artă de patrimoniu şi contemporană, într-un spațiu nonconformist, dar şi de a asista la cele mai actuale dezbateri din culisele pieței internaționale de artă. De la pavilion, nu au lipsit nici lansările de carte şi albume prezentate de Cosmin Năsui, Pavel Şuşară, Ioana Ciocan, nici dezbateri interactive despre piața de artă cu personalități din România, Olanda, Turcia, Polonia, Austria şi Ungaria, nici sesiuni de Q&A cu artişti, nici intervenții artistice sau sesiuni de muzică contemporană. De la Cabaret Voltaire din Elveția, la Grupurile 111 şi Sigma din Timişoara, de la Grigorescu, Aman, Andreescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Petraşcu, Ressu, la Chiuariu,  Flondor, Rădvan, Rață, Tolici, Mladin, Slimovschi, de la Reglementările pieței de artă, la Educația artistică din sistemul universitar, ART SAFARI Pavilionul de Artă Bucureşti a oferit vizitatorilor ocazia de a observa diversitatea de valori artistice şi de a percepe identitatea culturală națională. A fost, poate, o ocazie unică de a admira numeroase opere de artă de o calitate excepțională, adăpostite de centre muzeale din oraşe mai mari sau mai mici, localități de baştină sau unde au creat mari artişti plastici sau crează cei contemporani consacrați. Muzeul din Craiova prezintă excepționale lucrări ale lui Țuculescu, din toate perioadele în care acesta a pictat, Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, oraşul natal al lui Tonitza, a prezentat, în afară de superbe picturi ale acestuia, numeroase şi valoroase picturi ale maeştrilor moldoveni, printre care se pot enumera Gh. Petraşcu (Tecuci), Pallady (Iaşi) şi Ştefan Dimitrescu (Huşi), Muzeul din Constanța a expus excelente peisaje marine sau Balcic, Muzeul din Târgu Mureş prezintă numeroase lucrări ale lui Tonitza, Petraşcu etc., precum şi lucrări de artă contemporană. „ART SAFARI este un semn că piața de artă din România începe să intre într-o altă etapă, aceea a unei maturizări a sistemului artistic românesc şi a integrării acestuia într-un circuit European şi, de ce nu, global”, consideră Diana Dochia, proprietarul Anaid Gallery şi co-director, secțiunea Artă Contemporană. Una peste alta, însă prima ediție a ART SAFARI Pavilionul de Artă Bucureşti, deşi cu destule inconveniente de organizare, poate fi, totuşi, considerat un succes împotriva prejudecății că muzeul trebuie să rămână bastionul inexpugnabil al păstrării artei.