MAI AVEM NEVOIE DE EDIȚII CRITICE?

Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2014

Viața Românească – a cărei preocupare constantă privind promovarea valorilor culturii şi literaturii române este binecunoscută – deschide o dezbatere, sperăm fertilă, sub forma anchetei literare. Pe o temă un pic uitată, puțin vetustă, însă în mod sigur omisă, scoasă fraudulos, cu o perseverență inexplicabilă, din „dosarele” la zi ale literaturii noastre. Mai ales, în contextul acestor vremuri înverşunat de pragmatice şi de aservite efemerului şi grabnicei dezorânduiri, când subiectele şi dezbaterile culturale glisează încet-încet, spre limita dintre banal şi conspirativ.

Aşadar, EDIȚILE CRITICE.

Se mai publică ediții critice? Ce se poate spune despre soarta acestora? Unde se duc, când se duc, edițiile critice? Cât de necesare mai sunt ele cititorului grăbit, de tabletă, al sec. XXI? Cum se numeşte cel care încă mai iubeşte edițiile critice: savant, obsedat cultural, colecționar sau desuet?

S-a stins oare tradiția edițiilor critice de autor, realizate de nume legendare de cărturari, cercetători şi profesori ai istoriei literare? De ce nu mai apar îngrijitori de ediții, precum Dumitru Vatamaniuc, Teodor Vârgolici, Niculae Gheran, Gabriela Omăt, Dumitru Murăraşu, Zigu Ornea, Ion Bălu, Nicolae Florescu (scuze celor care lipsesc din listă!), fără să-i omitem însă pe „clasicii” Maiorescu, Zarifopol, Perpessicius, Rosetti, Cioculescu sau Papacostea? A dispărut pasiunea restituirii (sau ea nu mai este valabilă decât la imobile)? S-a dat „erase” idealului cercetării minuțioase şi al scotocirii bibliotecilor, în căutarea unor manuscrise necunoscute ale marilor autori ai literaturii române? S-au epuizat rezervele de răbdare şi acribie pentru a publica în întregime opera lor? Ori suficiența, dezinteresul şi superficialitatea – atât de periculos pregnante în această perioadă – lovesc din nou în cultura română?

Acestea sunt frământările noastre – reunite, esențial şi lapidar, într-o singură întrebare – împărtăşite câtorva personalități ale istoriei şi criticii literare contemporane.