Miscellanea
Ion Buzaşi

Ziua ?colii Ardelene.

Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2014

 Recent, Camera Deputaților a votat o lege prin care ziua de 11 Octombrie a fost declarată „Ziua ?colii Ardelene”. Această inițiativă legislativă a aparținut deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, care într-o declarație făcută presei a ținut să sublinieze că „am făcut acest demers printr-un efort comun cu Episcopia  Greco-Catolică de Oradea (P:S: Episcop Virgil Bercea n.n.), deoarece consider că țara noastră are nevoie astăzi, mai mult decât oricând, să-?i reconfirme valorile naționale în con?tiința publică”. Fire?te, alegerea Zilei de 11 Octombrie ca zi dedicată pe plan național ?colii Ardelene, nu a fost întâmplătoare: se ?tie că în această zi, în anul 1754, Episcopul Petru Pavel Aron a deschis la Blaj primele ?coli sistematice române?ti. Noua lege vine să aducă o reparație ignorării -  voite sau nu – în ultima vreme,  mi?cării iluministe cunoscută la noi ca „?coala Ardeleană”, care a avut un rol atât de important în lupta de emancipare socială ?i națională a românilor  din Transilvania, a formării statului unitar român, ?i, în ultimă instanță, a României moderne. Se impun câteva distincții ?i delimitări conceptuale: ?colile Blajului nu sunt ?coala Ardeleană, dar confuzia regretabilă ?i frecventă în ultimii ani chiar în reviste de cultură, nu ne miră, pentru că în liceu nu se mai studiază ?coala Ardeleană, moment hotărâtor în evoluția noastră istorică ?i culturală. ?colile Blajului sunt instituții de învățământ deschise prin râvna vrednicului ierarh Episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, la 11 octombrie 1754, în vreme ce ?coala Ardeleană este o mi?care culturală sau un curent cultural. Cu acest înțeles este menționat cuvântul „?coală” în Dicționarul universal al limbii române, la sensurile secundare menționându-se „grup de adepți ai unui filozof, om de ?tiință, artist etc. sau al unei idei, teorii, doctrine; (p. ext.) ansamblu de idei, principii (filozofice, ?tiințifice, artistice) care sunt adoptate de un număr oarecare de oameni”. E adevărat că acest curent cultural a fost generat în bună parte de ?colile Blajului,  pe care l-am putea defini succint, ca o mi?care națională, culturală ?i ideologică, cu caracter iluminist, dar având ?i o dimensiune religioasă, care a acționat pentru emanciparea românilor din Transilvania, între anii 1780-1830. De?i ?coala Ardeleană este mai cuprinzătoare decât Blajul (ideile acestei mi?cări se vor regăsi ?i în opera unor cărturari din alte ora?e transilvane sau din Principate), e adevărat că „nucleul de foc” al acesteia a fost Blajul, a?a cum scrie în memorabile cuvinte Nicolae Iorga: „Aici e pământul sfânt al Blajului… unde au scris[…] înainte- mergători care au fost blândul călugăr Samuil Micu, asprul muncitor fanatic Gheorghe ?incai ?i cumintele alcătuitor de teorii Petru Maior”. Ei sunt principalii reprezentanți ai ?colii Ardelene, dacă adăugăm ?i pe Ioan Budai-Deleanu, autorul acelui unicat în literatura română, epopeea eroi-comică ?iganiada. Într-un fel, toată istoria ?colilor Blajului stă sub semnul metaforic al ?colii Ardelene. Pentru că înainte de ?coala Ardeleană propriu-zisă, din perioada 1780-1830, cu reprezentanții pomeniți (Samuil Micu, Gheorghe ?incai, Petru Maior ?i Ioan Budai-Deleanu) putem vorbi de precursorii ?colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein, Petru Pavel Aron, Grigore Maior, Gherontie Cotorea ?.a.), generația pa?optistă constituind într-o admirabilă continuitate de idei ?i idealuri, a doua generație a ?colii Ardelene (Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu, George Bariț, Andrei Mure?anu, August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Al. Papiu Ilarian ?.a.). Ideile cardinale ale ?colii Ardelene: originea romană, unitatea de neam a românilor, latinitatea limbii române, continuitatea elementului roman în Dacia, preoția ?i dăscălia, într-o armonioasă simbioză, pentru slujirea neamului, educația clădită pe stânca tare a credinței („Din ?colile Blajului au ie?it caractere puternice căci erau clădite pe stânca tare a credinței”– spunea P. S. Iuliu Hossu – în 1937, la aniversarea bicentenară a Blajului) – se prelungesc până la desființarea temporară a acestor ?coli, odată cu instaurarea comunismului. În acest sens s-a putut vorbi despre istoricul ?i geograful ?tefan Manciulea, profesor la ?colile Blajului, care ne-a fost o vreme contemporan, „ca un ultim reprezentant al ?colii Ardelene”. ?coala Ardeleană este spiritul Blajului sau, cum spunea Mircea Eliade, „pecetea Blajului” asupra literaturii ?i culturii române moderne: „Făclia aprinsă la Blaj, acum 200 de ani ( textul e scris în 1957, când se aniversau două secole de la înființarea ?colilor Blajului n.n.) n-a mai putut fi stinsă de atunci, - ?i nici nu se va stinge vreodată. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mâinile vrednicului său urma?, Petru Pavel Aron, el a încredințat-o, sutelor ?i miilor de tineri ardeleni care au învățat de atunci în ?coalele Blajului. Odată trezită con?tiința latinității noastre, nimeni ?i nimic n-a mai putut-o nimici; de generații ea face parte din însă?i con?tiința noastră de români. Limba, literatura ?i cultura românească poartă pecetea făurită de Blaj – cu câte lacrimi, cu cât sânge ?i cu cât geniu,  o ?tie numai istoricul care ?i-a închinat viața cercetând această epocă eroică.”