Urmuz – într-o nouă prezentare.

 Din ianuarie 2014, Biblioteca municipală „Dr. C. I. Istrati” din Câmpina editează lunar, în elegante veşminte grafice, revista Urmuz, „vitrină de artă nouă, fondată de Geo Bogza la 1 ianuarie 1928” - seria a doua. Liliana Ene, directorul, şi Florin Dochia, redactorul-şef, integrează astfel o nouă ediție a publicației anterioare, în tradiția revuistică a oraşului Câmpina. Prima serie din Urmuz, „scrisă în întregime de George Bogza şi Al. Tudor-Miu” (fostul director al Liceului Energetic din Câmpina), „poet modernist de înaltă tensiune”, cum îl caracteriza Geo Bogza - a apărut din ianuarie până în iulie 1928, în cinci numere. Ultimele trei cuprindeau şi suplimentele redactate de Geo Bogza. Actualul Urmuz este editat cu sprijinul financiar oferit de Primăria (primar Horia Laurențiu Tiseanu) şi Consiliul Local Câmpina. Revista constituie un element distinct dintr-o campanie amplă, prin care se urmăreşte diseminarea culturii scrise în şcolile oraşului Câmpina. Din acelaşi motiv, editorii au adăugat pe coperta revistei subtitlul „publicație de pedagogie a lecturii, îngrijită de Florin Dochia.” Urmuz-ul câmpinean se detaşează de alte periodice similare prin structură, grafică, paginație şi superioară intelectualitate. Subordonată acțiunii de „pedagogie a lecturii”, revista este axată pe câteva direcții tematice, programatic enunțate de Florin Dochia, în articolul de fond al primului număr. Cea dintâi este orientată spre informații „de şi despre poezie”. De ce poezia? Deoarece - argumentează metaforic editorul – „lumea a fost creată cândva şi este creată, în continuare, prin Cuvânt.” În consecință, în fiecare număr sunt incluse grupaje de poeme, semnate de Ioan Vintilă Fintiş, Elena Dinu, Silvia Bitere, Ani Bradea, Hanna Bota, Cristina Cârniceanu, Cezara Răducu, Maria Dobrescu, Ştefan Ciobanu, Amelia Stănescu ş.a. Semnalez şi poemele tinerilor Marina Popescu, Smaranda-Luiza Podaru, Andreea Voicu, Irina-Roxana Georgescu, Miruna Ştefana Belea, - toți premiați la recentul Concurs de Literatură „Geo Bogza”, 2014. Florin Dochia, Christian Crăciun, Mioara Bahna comentează cu pasiune şi profesionalism volume de poezie, în pertinente cronici literare. Excelentă este ideea directorului şi a redactorului-şef - singulară în revuistica de astăzi - de a prezenta, în traducere, fragmente edificatoare din interviurile marilor poeți europeni şi americani. Din mărturisirile lor, au fost selectate îndeosebi secvențe despre munca asupra textului literar. Opiniile teoretice, însoțite de traducerea selectivă a poemelor considerate semnificative, alcătuiesc o superioară şcoală de poezie pentru tinerii care bat la porțile Parnasului. Liliana Ene traduce Sfaturi pentru tinerii scriitori de Charles Baudelaire, confesiunile exprimate de Arthur Rimbaud, Stephane Mallarmé, Carl Sandburg, W. B. Yeats, Ezra Pound, Sylvia Plath. Florin Dochia transpune în limba româna interviul Vanessei Place, versuri semnate de Paul Valéry, T. S. Eliot, Lawrence Ferlinghetti. Paula Romanescu meditează la creația lui Omar Khayyam, Raluca Danciu-Cârstea traduce interviul acordat de T. S. Eliot lui Donald Hall. Al doilea domeniu tematic îl constituie artele vizuale. Asemenea Gândirii editate de Nichifor Crainic, Urmuz reproduce pe copertă, în două pagini compacte şi, diseminate în interiorul celorlalte, tablouri din creația plastică a artiştilor contemporani: Alice Neculea, Valter Paraschivescu, Lidia Nicolae, Dan Platon, Victor Munteanu. Piesele sunt prezentate de Florin Dochia, Christian Crăciun, Constantin Cubleşan. Virgil Diaconu analizează Urletul lui Allen Ginsberg şi recreează destinul poetului român Isidore Isou, creatorul letrismului. Incursiunile efectuate de Gherasim Rusu Togan în lumea mitologiei: Descântec pentru dezlegarea fântânii, Încântecul şi descântecul de dragoste, Omul cu dor dezvăluie aspecte inedite sau insuficient cunoscute ale creației orale autohtone. În spațiul revuistic de azi, a doua serie din Urmuz, realizată la Câmpina, se singularizează printr-o atrăgătoare structură atipică. Profesionalismul editorilor Liliana Ene şi Florin Dochia s-a concretizat într-un pasionant curs superior de poezie şi artă plastică. Articolele teoretice, cronica volumelor de poezie, selecția poemelor, teoretizarea poeziei de către poeții înşişi, lectura şi meditația asupra textelor traduse se transformă într-un individualizat laborator experimental pentru cunoaşterea - cum se exprima G. Călinescu – „lucrurilor poetice” de către tânărul care îşi presimte înzestrarea creativă.