Revista revistelor

Din 7 noiembrie 2014. N. Manolescu, în „Istoria ca experiență personală”: Nu sunt deloc sigur că noi, toți, posedăm în egală măsură simțul istoriei. Cu alte cuvinte, că dăm totdeauna evenimentelor personale un sens istoric. Mă tem că, mai degrabă, nu includem particularul vieții de zi cu zi a fiecăruia într-un general care ne prive?te pe toți… Nostalgia unora după comunism arată că unele mărunte avantaje materiale contează adesea mai mult decât oroarea de principiu a unui sistem care ne privează de libertate ?i ne face sclavii unei doctrine unice mincinoase… Finalul editorialului e plin de poezie: Când a murit Stalin, aveam 13 ani… – las cititorul să-i descopere întregului editorial valoarea. Pe aceea?i pagină, M. Zamfir cu „Bătrânețea victorioasă”. Semnează, la rubricile lor Mircea Mihăie?, Cosmin Ciotlo?, Sorin Lavric, Petre Tănăsoaica. Daniel Cristea-Enache – „Portret de poet” (Cezar Ivănescu), Mircea Anghelescu – „Cultura ca diversiune”. La mijloc, pe patru pagini, Ioana Diaconescu cu „Lotul Rugul Aprins. Preoți ?i martiri. Sofian Boghiu” la „Istoria recentă”: „Lotul Rugul Aprins” fusese instituit în timpul represiunii comuniste din fatidicul an 1958. Alcătuirea ?i trimiterea în temnițe a unor „loturi” de intelectuali ?i clerici de către regimul represiv fusese o metodă de exterminare a celor mai alese personalități din România… Scopul principal era o lecție: lovitura de grație dată reprezentanților regimului „burghezo-mo?ieresc” ?i înlocuirea lor cu „omul nou”, format la ?coala noii direcții a României... În „Lotul Rugul Aprins” preponderent a rămas numărul preoților, socotiți tot mai periculo?i pentru viitorul României comuniste: ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor – Alexandru Teodorescu, preot Alexandru Făgețeanu, arhimandrit Benedict Ghiu?, arhimandrit Roman Braga, arhimandrit Sofian Boghiu, arhimandrit Felix Dubneac, preot Arsenie Papacioc, precum ?i preotul profesor Dumitru Stăniloaie… Sofian Boghiu a fost condamnat la 16 ani de temniță „pentru uneltire contra ordinei sociale prin activitate mistico-du?mănoasă”… Sofian Boghiu a pictat douăzeci ?i cinci de biserici din țară… iar în afara granițelor a pictat integral trei biserici. Semnează în alte pagini Irina Petra?, Ioan Holban, Ion Buza?i, N. Scurtu, Gabriel Co?oveanu, Liana Tugearu, Mugura? Constantinescu, Adriana Liciu.

 

SCRISUL ROMÂNESC 11 / 2014

„De la cenzura impusă la autocenzură”, colocviu. Gabriel Co?oveanu: „Dacă lăsăm la o parte melancolica cenzură transcendentă, observăm că persecuțiile şi manipularea nu-şi află sensul în afara noțiunii de cenzură, apanaj milenar al Puterii. În dicționare, găsim şi alte vecinătăți lămuritoare pentru punerea problemei: propagandă, samizdat (plus varianta  tamizdat, adică publicarea unei opere în ruseşte, în Vest, pentru a circula apoi, secret, în Uniunea Sovietică – cazul lui Doctor Jivago), literatură angajată, operă cu teză, tabu, dezinformare, alienare, falsă conştiință (termen forjat de Engels) şi chiar lege”. Augustin Buzura: O parte apreciabilă din laşii şi turnătorii de ieri şi de azi, care au fost asimilați de „partea bună“, intelectuală, a societății noastre, au devenit un fel de polițişti de circulație în lumea ideilor, altfel puține, fixe şi foarte uşor de asimilat. Aceştia inspiră mai multă frică decât cenzorii de odinioară...  Cât despre cenzura ceauşistă, privind în urmă, două certitudini mi se impun: una, că fiecare scriitor a avut experiența lui particulară cu ea, şi a doua, că, în realitate, au existat atâtea cenzuri câți cenzori s-au aflat pe diverse state de plată. Iar acestora li se adăugau amatorii, turnătorii ascunşi sub diverse pseudonime sau voluntarii neplătiți, care, după cum mi-a fost dat să aflu chiar şi din Dosarul meu de Securitate, puneau foarte mult suflet pentru a atrage atenția Securității asupra pericolului pe care l-ar reprezenta textele mele. Am avut 56 de turnători, buni prieteni şi colegi sârguincioşi... D.R. Popa: Când constatăm ce s-a întâmplat în România după 1989, la toate nivelele de expresie, de la cuvânt la imagine şi la audio-vizual este imposibil să nu ne gândim la necesitatea unei forme oarecare de cenzură. Proliferarea violenței de limbaj, a pornografiei, a calomniei şi insultei grosolane, a agramatismului şi prostului gust denotă în mod cert şi o lipsă de autocenzură, dar mai ales una a bunului simț elementar. Pe aceea?i temă, eseuri de D.R. Popescu, Monica Spiridon, Ovidiu Ghidirmic, C.M. Popa, Adrian Cioroianu, Ioan Lascu, Marian Victor Buciu, Gh. Păun, Cornel Ungureanu, M. Duțescu, M. Ene, Florentina Anghel, Dan Ionescu, Lia Faur, Adrian Sângeorzan, Radu Polizu, Carmen Firan, ?erban Centea, C. Zărnescu, Gabriela Rusu Păsărin, Al. Oprescu, Ilie Rad, Oana Băluică, Alexandra Georgescu, Ion Parhon, Geo Constantinescu, Dodo Niță, M. Pospai, Rodica Grigore, Maria Tronea, Sorana Georgescu-Gorjan.

 

ACOLADA 10 / 2014

Gh. Grigurcu, directorul revistei: Tema revizuirilor rămîne una dintre cele mai relevante, dar şi mai spinoase ale literelor noastre. Întrucît obiectul său îl constituie aproape o jumătate de veac a unei producții literare desfăşurate sub presiunea cîrmuirii comuniste, ceea ce face ca, pe lîngă necesara reexaminare a cotei estetice, să se impună şi una de ordinul discernerii neghinei politice, mai mult ori mai puțin prezentă, uneori în cantitate copleşitoare. Şi, cu toate acestea, revizuirile au parte nu o dată de o abordare stranie. Analoagă, s-ar zice, unui curs de apă cu porțiuni subterane. Pe cînd unii socotesc că ele s-ar fi săvîrşit deja, grăbiți a trece mai departe, alții, încurajați şi de comportamentul celor dintîi, stăruie în „slava stătătoare” a judecăților vechi. Dar, între comoda superficialitate şi stînjenitorul conservatorism, are loc o mişcare neîntreruptă, naturală, a recompunerii valorilor, a stabilirii unui tablou echitabil al lor… Apoi, interviuri cu pre?edintele Filialei Critică, Eseistică ?i Istorie literară Bucure?ti, Radu Voinescu (încheiat abrupt: De la un timp, critica de la noi a devenit mai competitivă decât poezia şi romanul) ?i cu Răzvan Petrescu (Dat fiind faptul că nu-mi trebuie vreun serviciu ca să am din ce trăi şi, prin urmare, scriu tot timpul, neîncetat, mai ales noaptea, m-am dedicat în întregime literaturii de mai bine de două decenii, tocmai în ziua în care-am împlinit 35 de ani, în septembrie. Era ceață. Viața mea personală s-a împlinit prin viața de scriitor şi, în special, viceversa). În alte pagini: Radu Ulmeanu, Barbu Cioculescu, Alex ?tefănescu, Lucian Scurtu, Pavel ?u?ară, C.D. Zeletin, Paul Aretzu, C. Mateescu, ?erban Foarță, C. Trandafir, C. Călin, Lucia Negoiță, N. Catanoy, Claudia Moscovici, Magda Ursache, Dan Culcer, Tudorel Urian, D. Aug. Doman, Doina Popa, Luca Pițu, Isabela Vasiliu-Scraba, I. Caragea, Angela Furtună, Florica Bud, Lucian Perța, Miron Kiropol. „Mihai Sadoveanu, un scriitor reeducat?”de Adrian Dinu Rachieru, „Maria Banuş şi obsesia plafonului social-politic” de ?tefan Ion Ghilimescu.

 

 

LUCEAFĂRUL 10 / 2014

Radu Aldulescu î?i începe rubrica lui cu: În ultimii douăzeci de ani am schimbat douăzeci de domicilii-locații, fără să mai pun la socoteală locurile în care am zăbovit, cu sau fără treabă, o săptămînă, o lună sau trei-patru luni. Treptat, cu trudă şi strădanie, în preajma vîrstei de 60 de ani am reuşit să ajung să locuiesc în biroul unei foste redacții. Un privilegiu, la o adică, pentru cineva care n-a lucrat în viața lui într-un birou şi cu atît mai puțin în biroul unei redacții. Dacă nu cumva un blestem sau o răzbunare a sorții... Pentru cine nu ?tie, se referă la un fost birou al redacției Viața Românească din Str. N. Golescu Nr. 15 (unde e ?i sediul filialelor USR din Bucure?ti), transformat în locuință prin bunăvoința Uniunii Scriitorilor. Prozatorul premiat anul trecut cu 10.000 de euro de o enigmatică asociație intitulată „Casa de cultură” î?i încheie tableta cu: Dincolo de aceste constatări teoretice, care-s praf şi pulbere în definitiv, omul este dator să încerce să salveze ce a mai rămas din sufletul său, fie şi schimbînd domicilii-locații, în nădejdea că va găsi un loc de rugăciune şi pocăință. În alte pagini, cronici ?i eseuri: Dan Cristea, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Ana Dobre, Felix Nicolau, N. Coande, Ioan Holban, Cornel Ungureanu, A. G. Romilă, Simona Drăgan, Laura Botu?an, Alina Naiu, Adrian Costache, Geo Vasile, N. Neagu, Carmen Bulzan, Andrea Hede?. Plus titularii: Costin Tuchilă, Gelu Negrea, Iolanda Malamen, Călin Stănculescu. Apoi, „Lumea ca literatură” de Ioan Gro?an ?i „O reuniune literară la 1989” de Răzvan Voncu. La ancheta revistei (Genurile „minore” vs. mainstream): Cristian Tama?. Cu poezie: D. Velea, Moni Stănilă, Raluca Dumitran.

 

ORIZONT 10 / 2014

La ancheta „Ce adversar v-ați dori într-o competiție scriitoricească?”, răspunde Mircea Pora: Nu am o structură concurențială ?i, în condiții de „care pe care”, mă pierd...  ?i, totu?i, cum a? vrea să fie posibilii mei competitori în scris? Indivizi mai puțin siguri pe ei, defel convin?i că două, trei plachete de versuri sau un roman cvasiilizibil, publicat, ar fi ?i garanția că, gata, suntem scriitori. Autori fără gesturi de paradă în nicio împrejurare, fără acel zâmbet disprețuitor la adresa celor care nu se ocupă cu scrisul. Răspunde ?i Gh. Schwartz: Nu cred în „competițiile” scriitorice?ti, fiindcă nu cred că scrisul se rezumă la un concurs… Nici măcar la un concurs cu sinele... Eu sunt convins că niciun scriitor care se respectă nu se a?ează la masa de scris cu gândul de a mai întrece – în ce clasament? – un alt scriitor. Continuă „Continentul gri. Cultura în subteranele Securității” de Daniel Vighi ?i Viorel Marineasa (ei semnează ?i la rubricile lor, alături de Paul Eugen Banciu). Interviu (?i „Fragmentariu”) cu Ilie Stepan (Pro Musica). Cronici ?i eseuri, texte de frontieră semnate de Cornel Ungureanu, Călin Andrei Mihăilescu, Marcel Tolcea, Al. Budac, Grațiela Benga, Al. Oravițan, Al. Ruja, Otilia Hede?an, Veronica Balaj, Ada D. Cruceru, Lucian Ionică, Cristian Pătră?coniu, Vladimir Tismăneanu, Ioan T. Morar, Pia Brînzeu, Marian Odangiu, Radu Ciobanu, Cristina Băniceru, Radu Pavel Gheo, Tudor Crețu, Adriana Cârcu, Claudiu T. Arie?an, Daniela ?indrilean, Dana Chetrinescu, Ciprian Vălcan, Cristina Chevere?an, Lucian Alexiu, Adina Baya. „Jurnal din anii crizei” – Robert ?erban. „Aproape de Eliade”, interviu cu Wendy Doniger. Poem de Adrian Bodnaru.

 

ANTARES 196-197-198

Apărută în octombrie 2014. Editorial, e bine să se rețină peste ani : La nivelul manifestărilor literare, provincia (cu consiliile ei oră?ene?ti ?i județene) deține monopolul, centrul României (Bucure?ti) nu contează în acest sens. Mă refer la manifestările literare, subliniez încă o dată – cărora Capitala, Consiliul ei General, le e gropar. Capitala (personal primarul general Sorin Oprescu, intelectual de baltă), e celebră cu desființarea sediilor Uniunii Scriitorilor (Casa Monteoru) ?i Muzeului Național al Literaturii Române (Casa Kretzulescu), Capitala țării îi du?măne?te aberant pe scriitori, nu sponsorizează reviste literare ?i nici manifestări literare (cum fac autoritățile din provincie; doar o excepție: Primăria Sectorului 2 mai sponsorizează scriitorii, la editarea revistei Luceafărul, la plimbările în străinătate ale ale?ilor filialelor bucure?tene ?i la premierile lor anuale; celelalte sectoare ale Bucure?tiului nu investesc nimic în literatura română) – la mijloc e vorba ?i de lipsă de clarviziune, de rea-credință ?i de diletantism dus la extrem. Slavă cerului, provincia dă lecții de cultură publică, are grijă să scoată pe banii primăriilor ?i consiliilor județene reviste literare… ?i să sponsorizeze anual manifestări literare, cu participarea a sute de scriitori din întreaga țară (LIS). În cuprins, la „Repere culturale”: „Gabriel Dimisianu, un brăilean vechi” de Viorel Coman-Mortu (el semnează ?i „Portretul ziaristului la tinerețe” – M. Sebastian). Pagini de poezie: de N. Sava, Virgil Diaconu, V. Tărâțeanu, N. Grigore Mără?anu, ?erban Codrin, Ioan Vi?tea, Bianca Co?tiug. Cronici ?i eseuri de Viorel ?tefănescu, Marian Barbu, Liviu G. Stan, Petre Isachi, Tudor Cicu, Radu Theodoru, A. Goci, I.T. Lazăr. Proză de Titi Damian, Costel Crângan.

 

POESIS 281 – 283

Apărută în octombrie 2014. Nora Iuga, interviu (realizat de Angela Baciu): Marile reu?ite au fost: căsătoria mea cu poetul George Almosnino ?i băiatul nostru Tiberiu Almosnino, care a devenit prim balerin la Opera Română. Nimeni nu mă poate convinge că sunt o „poetă mediocră” ?i o „impostoare”, nici măcar „marele” poet Dan Sociu… Cred în ereditate. El e prea tânăr, ar trebui să mai citească. Arta adevărată nu e doar cea ce ne seamănă! Interviu încheiat cu: Singurătatea, cred, e un lucru foarte frumos, ca moartea, fiindcă nu e materială ?i… n-o simți… În alte pagini: Poesis – 25 (semnează Irina Petra? ?i premiații Radomir Andric, N. Catanoy, Aurel Pantea; despre Daniel Corbu scriu Dan Mănucă ?i Mihai Cimpoi; spune G. Vulturescu, cel ce a înființat Poesis, „revistă” ?i „festival literar”: În 5 februarie 1990 a apărut primul număr al revistei Poesis… Ora?ul meu de pe Some? nu avea nici o revistă de cultură din perioada interbelică… Scriitori din țară veneau în ținutul „unde se agață harta în cui” doar în campanii dirijate… În „părțile sătmărene” doar „învățătorul” Nae Antonescu din Terebe?ti era considerat… „scriitor”), cronici ?i eseuri de C. Cuble?an, Gh. Mocuța, G. Vulturescu, Adrian Lesenciuc, Gh. Glodeanu, Paul Gorban, Al. Zotta, Rodica Marian, Diana Lupuleac, Ioan Nistor. Poezie: Adam Puslojici, Gh. Pârja, Florin Dochia (?i „tineri poeți”: Raul Bribete, Zina Bivol, Daniel Bărbulescu). Revista are ?i o secțiune intitulată Poesis Internațional.