Miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu
Revista revistelor
Articol publicat în ediția Viața Românească 5-6 / 2015
ROMÂNIA LITERARĂ 24
Din 12 iunie 2015. Bujor Nedelcovici, interviu: Responsabilitatea intelectualului? Glumiți! Ce poziție ar putea să aibă un scriitor? Protestul, complicitatea, ambiguitatea, compromisul… În special spiritul tranzacțional, disimularea, gluma, ironia, sarcasmul, deriziunea… frivolitatea. Nimic nu e grav ?i nimic nu e tragic. Râsul, batjocura, bă?călia… ca imn național. E întrebat de Mirabela Neagu: Afirmați: „După rugăciune, îmi spuneam: Dacă pot să mă sinucid, sunt definitiv liber. Acasă aveam într-un dulap, lângă pat, puțină cianură, ascunsă într-un pantof”. Cum se împacă gândul sinuciderii cu un semn cre?tinesc? Îi răspunde Bujor Nedelcovici: M-au internat la Spitalul 9. Acolo am trăit printre nebuni cea mai spectaculoasă ?i halucinantă perioadă din viața mea… Când m-am întors acasă eram absolut singur ?i voiam să-mi determin singur destinul. Înainte de a stinge veioza priveam sertarul unde era cianura. Definitiv ?i absolut liber ?i dacă… ?i dacă nu am încercat să mă otrăvesc poate se datora energiei vitale proprii, dar ?i grației pe care o primeam în fiecare seară de la Providență. „Omerta Breban” – Mircea Mihăie? îi cere lui N. Breban demisia din Academie: După ce i-a amenințat cu moartea (împu?carea) pe Gabriel Liiceanu ?i H.-R. Patapievici, N. Breban a taxat ie?irea sa descreierată drept o „metaforă”. Nu, cetățene Breban, nu e nicio metaforă: e pură ?i simplă instigare la omor făcută de un ins cu identitate reală. În alte pagini: Simona Vasilache – „Literatura, între valoare ?i succes”, Adrian Popescu – „Epistolar echinoxist”. Apoi: Răzvan Voncu, Cosmin Ciotlo?, Al. Baumgarten, Sorin Lavric, Daniel Cristea Enache, Mircea Anghelescu, Adrian G. Romilă, Mircea A. Diaconu, Alex ?tefănescu, N. Scurtu, Petre Tănăsoaica, Angelo Mitchievici.
OBSERVATOR CULTURAL 775
Din 5 iunie 2015. Ediția on-line Actualitate, Bogdan Crețu – „Nu trageți în Nicolae Breban!”, articolul începe cu: După furia confuză, dar explicabilă a anilor ’90, intelighenția română nu a mai fost atît de divizată politic pe cît este din 2012 încoace. Marile patimi de aici pornesc şi tot aici se sfîrşesc, adeziunile, grupurile de interese sînt prioritar politice. De cînd nu mai au pîrghiile administrației culturii în mînă, unii intelectuali, a căror carieră depinde mult de imaginea pe care şi-o croiesc în spațiul public, apelează la o strategie verificată: pozează în victime. E avantajos să te repliezi în ipostaza de victimă atunci cînd gruparea politică pe care ai susținut-o a sucombat în propria-i ticăloşie, aşa cum făcuse şi cea dinainte, detestată pe bună dreptate; este, nu ignor, şi un reflex defensiv, cînd ura (cu rădăcini tot politice) se generalizează şi cuvintele devin orduri şi împroaşcă fără ezitare. Articolul lui Bogdan Crețu se încheie cu: Conflictul este unul politic, nu unul literar. Abia de aici începe drama. Culturală, de data aceasta, nu politică... Aici e problema propriu-zisă: în vreme ce politica nu mai oferă soluții, în vreme ce hoția şi marasmul, confuzia ideologică s-au generalizat, mediul academic şi cultural traversează şocul unor înfruntări drastice în numele unor principii care nu mai au nici o legătură cu realitatea politică. Pentru că politica românească nu mai e de mult proiecția unor idealuri. Şi nici măcar cîmpul de înfruntare a unor ideologii: acestea au devenit dispute intelectuale, de cabinet, de aulă, pe cînd puterea se distribuie de mult într-un cerc închis şi se drapează folosindu-se de aceste scandaluri publice, care iau fața jocurilor de culise. Semnează în acest număr: Carmen Mu?at, Ovidiu ?imonca, Bogdan Ghiu, Bedros Horasangian, Ovidiu Pecican, Ioan Gro?an, Liviu Ornea, ?erban Foarță. Paul Cernat – „Rezistența prin nuanțare”.
SCRIPTOR 5-6 / 2015
Iunie 2015. O revistă nouă, la Ia?i, condusă de Lucian Vasiliu. Interviu cu Marta Petreu: Avem o literatură bună, în acest moment cultura română scrisă e mai bogată, mai inventivă, mai inovatoare şi mai performantă ca oricînd în istoria ei… Deci, hotărît: grafomania şi structurile pe care ea se sprijină, adică 1. editurile comerciale (care publică orice – căci pe bani); 2. sistemul receptării (coruptibil ca orice sistem); şi 3. sistemul de intrare în Uniune (care este corupt la bază, căci şefii de filiale au transformat intrarea în uniune într-un mecanism de culegere de voturi şi colectare a simpatiei în favoarea propriei persoane) nu sînt cel mai mare pericol din cultura română, din literatura română… Mai grav mi se pare că: 1. la noi lumea citeşte în general puțin; 2. studenții noştri, deci o parte importantă a publicului cititor, sînt de un snobism deprimant, căci aspiră numai spre autori străini, iar ceea ce se scrie la noi, în orice domeniu, li se pare demn de dispreț înainte de a deschide cartea să o citească. Interviu cu Gh. Grigurcu: Scriitorul este condamnabil când a făcut compromisuri prin scris, prin text. Nu ne interesează dacă nu ?i-a plătit impozitele sau dacă ?i-a în?elat nevasta. Interesează numai dacă în scrisul său, fie că este vorba de opere de ficțiune, de publicistică, el ?i-a călcat con?tiința, plătind tribut unei conjuncturi nefavorabile... După Decembrie ’89, s-a format o nouă categorie de oficiali, care au slujit ?i slujesc, în continuare, conservatorismul postdecembrist, având funcții importante: politice ?i administrative. Semnează în acest număr de revistă: Ioan Moldovan, Gellu Dorian, Vasilian Dobo? (”Poemul desenat”), Gh. Schwartz, Eugen Uricaru, Emilian Galaicu Păun, C. Cuble?an, Maria Pilchin, Liviu Apetroaie, Th. Codreanu, Liviu Papuc, G. Vulturescu, Ioan Holban, Al. Zub, Simona Modreanu, Vasile Andru. „Cartea fără sfâr?it”, de Sorin Alexandrescu. Aurel Dumitra?cu – „Epistolar inedit”.
ARCA 4-5-6 / 2015
Robert ?erban, interviu: Cred că e un complex de piedici care parazitează viața culturală românească şi care o vlăguiesc. Mi-e dificil să fac un clasament al lor, dar n-ai cum să nu observi lipsa de principii, nepotismele, inexistența unor proiecte limpezi, în câțiva paşi, lipsa de solidaritate ori solidaritatea în rău, parvenitismul, linguşeala, pila, habarnismul. Mai mult, ingerința politicului în zona culturii instituționale are efecte dezastruoase, întrucât calitatea şi profesionalismul liderilor acestor instituții sunt ultimele criterii după care ei sunt numiți în funcție… Lumea literară e cea mai frumoasă dintre lumi... Sunt orgolii şi vanități aici, sunt lupte pentru glorie, sunt caractere urâte, sunt laşități, sunt principii care se termină când trebuie aplicate la tine şi la cei apropiați ție, sunt nedreptăți, sunt lovituri pe la spate. E destulă mizerie şi în lumea asta, dar frumusețea ei e mult mai mare. În alte pagini: Vasile Dan, Romulus Bucur, Gh. Mocuța, Petru M. Ha?, T.S. Khasis, Virgil Todeasă, Ion Mărgineanu, Lucian-Vasile Szabo, Iulian Negrilă, Radu Ciobanu, Gh. Schwartz, Cornel Ungureanu, Felix Nicolau, Ionel Bota, C. Dehelean, Mircea M. Pop. Plus „Tineri poeți bra?oveni”.
HYPERION 4-5-6 / 2015
Leo Butnaru îi răspunde lui Gellu Dorian că poeții basarabeni nu sunt inclu?i în antologiile române?ti ?i e intrigat de, îl citez: Lucida indiferență cu care trec membrii juriilor USR peste cărțile propuse de autori de la Chişinău sau Bălți, să zicem. Este a mirării (aici te rog să fii foarte atent şi... obiectiv, poate chiar solidar...) că în topul poeților propuşi la Premiul Național Eminescu nu a fost admis niciun pruto-nistrean care, sunt sigur, nu ar fi fost mai puțin valoros decât alți nominalizați deja. Ce ar fi la mijloc? Comoditatea, nepăsarea, aroganța sau ignoranța? (Sau... – he, he, – lipsa de... patriotism pan-românesc?...) Greu de spus, însă cazul recidivează de la antologie la antologie; de la o decizie la alta a Juriului USR, din care lipsesc poeți autentici din Estul Moldovei Istorice, alias României. Andra Rotaru propune trei interviuri: cu Linda Maria Baros, Felix Nicolau ?i Marius Surleac. Semnează poeme Marian Drăghici, Liviu Georgescu, Angela Furtună, Radu Cange, Maria ?leahtițchi, Andrei Zanca, Petruț Pârvescu. Proză de Dan Per?a, Andrei Pogorilovschi, Vasile Iftime, Stelorian Moro?anu. Teatru: Flavius Lucăcel. „Jurnalul unei asceze”: Gh. Simon. Cronică literară: Lucian Alecsa (prezent în revistă ?i cu proză), Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Victor Tei?anu, Andrei Alecsa, Geo Vasile, Al. Cistelecan, C. Coroiu, Simona Grazia Dima. „Relecturi” – Radu Voinescu. „La Eminescu”: Valentin Co?ereanu, Lucia Olaru Nenati, Th. Damian, Ionel Savitescu, Ch. W. Schenk. „Pa?ii din drumul unei traduceri” de Liviu Franga. Eseuri: Ala Sainenco, N. Enciu, D. Ignat, Natalia Hariton, Camelia Suruianu, Daniel Corbu, Gellu Dorian, D. Mateescu.
ANTARES. AXIS LIBRI 6
Iunie 2015. „Revistă semestrială de teorie, istorie ?i critică literară”, apare la Galați, supranumită „A” (directori Corneliu Antoniu ?i Zanfir Ilie). „La Galați se lucrează acum la un proiect de mai mare amploare ?i de mai directă relevanță – ?i anume o istorie a literaturii gălățene, ceea ce poate conferi zonei un act de identitate cu adevărat culturală, pe care puține provincii literare îl au” (Zanfir Ilie). Scrie Petri?or Militaru: „Desigur că nu mai este nici cititorul atât de naiv încât să creadă tot ce spune criticul, desigur că unii dintre noi cunosc ?i jocurile de culise, dar, până una-alta, scripta manent” (Petri?or Militaru). Semnează în acest număr: Isabel Vintilă (cu titlul „Automuțirea în lirica lui Gellu Naum ca practică a inițierii”!) ?i Al. Ovidiu Vintilă, A.G. Secară, Th. Codreanu, V. Cilincă, Florin Agafiței, Daniel Corbu, N. Gr. Mără?anu, Radu Theodoru, Dan Plăe?u.
REFLEX 172-177
Iunie 2015. A împlinit 15 ani de la apariție (la Re?ița, redactor-?ef Octavian Doclin). Număr plin de aniversări. Mircea Martin – 75, scrie Adrian Dinu Rachieru: Mircea Martin e con?tient de propria-i valoare ?i vocație. Dar modestia, bunul simț etc. cenzurează exploziile emfatice. Am zice chiar, pe urmele lui Cornel Ungureanu, că Mircea Martin contrazice spiritul locului, condiția de bănățean. Desigur, î?i „propune enorm”, aspiră să fie „cel mai mare” (literatura e o competiție, totu?i), fără infatuare, lepădându-se de povara orgoliilor inflamate, dilatate, exhibate, otrăvind existența. „Obsesia adecvării”, grija identificării, repetăm, pledează pentru o viețuire frumoasă, ele vorbesc despre bucuria ?i noblețea „subordonării”. Puțini critici trăiesc la această temperatură, subordonându-se fără a se vasaliza. Alte aniversări: „Eminescu – 165”, „Blaga – 120”, „Anul literar Sorin Titel (1935-1985)”, „Radu Ciobanu – 80”, „Titus Cri?ciu – 75”, „Titus Suciu – 75”, „Marcu Mihail Deleanu – 75”, „Vasile Petrică – 75”, „Gh. Jurma – 70”, „Lucian Alexiu – 65” (cu poeme), „Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu – 65”. Poeme de Cassian Maria Spiridon – 65, Emilian Marcu.
CAIETE SILVANE 125
Iunie 2015. Györfi-Deák György, „Rusalcele lui Mo? Crăciun” (reporterul e mirat că tinere din Moldova joacă, la un festival internațional, „Călu?arul”): ?tiți, la noi în sat se nasc mai mult fete, se bagă o bălăucă în vorbă. Lelea Todorica zice că de la rachiul de cire?e pădurețe ni se trage… - Dar de unde ați învățat dansul? - Io, se mândre?te directorul, am ?tiut pa?ii, că m-a luat Ceau?escu la armată ?i m-a trimis în Insula Mare a Brăilei, în împărăția cucuruzului, unde am nimerit laolaltă cu oltenii, băieți buni, cât timp nu vorbe?ti ungure?te cu ei. De la ei l-am învățat ?i l-am adus acasă, la noi, să nu se piardă obiceiul. În sumar: Viorel Mure?an, ?tefan Baghiu, Mircea Popa, Marcel Lucaciu, Carmen Ardelean, Daniel Hoblea, Viorel ?i Doina Ira Tăutan, Daniel Săuca, Ioan F. Pop.
ALGORITM LITERAR 12
Iunie 2015. Cornel Ungureanu: Nu-i puțin să legiferezi intrarea în literatură a unui loc. A unui spațiu cu o istorie care poate fi a tuturor, dar este doar a acelor oameni. E locul, topografia care ne dă identitate. În sumar: Ioan Barb, Gh. Mocuța, Silviu Guga, Radu Ciobanu, Al. Săndulescu, Felix Nicolau, Emil Cătălin Neghină, George V. Precup, N. Szekely, Leo Butnaru, Drago? Varga, Liviu Ofileanu, Geo Galetaru, Ladislau Daradici, C. Stancu, Ioan Vasiu. Revista apare la Călan.
OLTART 11
Iunie 2015. Paul Aretzu, interviu (luat de Simona Dumitrache): 25 de ani de abjecție politică, demagogie, căpătuială, clientelism, la?itate, manipulare, disoluție… Societatea în care trăim este una tipic caragealiană, o caricatură deci, în care lipsa de moralitate, prostia, politicianismul, dezinformarea, nesimțirea, minciuna, oamenii săraci ?i oamenii foarte săraci, corupții, virtuo?ii formează un talme?-balme?. Cred că este punctul cel mai coborât la care se poate ajunge. În alte pagini: „Virgil Mazilescu” de C. Voinescu (redactorul ?ef al acestei reviste, care apare la Slatina).
NORD LITERAR 144
Apărută iunie 2015. Directorul executiv Săluc Horvat – 80, interviu: În privința situației actuale, când publicațiile cu caracter cultural se întâlnesc peste tot, chiar ?i în localitățile cu o tradiție revuistică modestă, cu certitudine se poate vorbi de un climat favorabil dezvoltării creației literare originale. Pericolul poate veni din modul în care se promovează valorile autentice. Nu întotdeauna ce e mult e ?i valoare. În alte pagini: Gh. Glodeanu, Ovidiu Pecican, Gh. Pârja, Daniela Sitar-Tăut, Florica Bud, Augustin Cozmuța, Delia Muntean, N. Goja. Al. Uiuiu – „Prozo-poeme”.
Din 12 iunie 2015. Bujor Nedelcovici, interviu: Responsabilitatea intelectualului? Glumiți! Ce poziție ar putea să aibă un scriitor? Protestul, complicitatea, ambiguitatea, compromisul… În special spiritul tranzacțional, disimularea, gluma, ironia, sarcasmul, deriziunea… frivolitatea. Nimic nu e grav ?i nimic nu e tragic. Râsul, batjocura, bă?călia… ca imn național. E întrebat de Mirabela Neagu: Afirmați: „După rugăciune, îmi spuneam: Dacă pot să mă sinucid, sunt definitiv liber. Acasă aveam într-un dulap, lângă pat, puțină cianură, ascunsă într-un pantof”. Cum se împacă gândul sinuciderii cu un semn cre?tinesc? Îi răspunde Bujor Nedelcovici: M-au internat la Spitalul 9. Acolo am trăit printre nebuni cea mai spectaculoasă ?i halucinantă perioadă din viața mea… Când m-am întors acasă eram absolut singur ?i voiam să-mi determin singur destinul. Înainte de a stinge veioza priveam sertarul unde era cianura. Definitiv ?i absolut liber ?i dacă… ?i dacă nu am încercat să mă otrăvesc poate se datora energiei vitale proprii, dar ?i grației pe care o primeam în fiecare seară de la Providență. „Omerta Breban” – Mircea Mihăie? îi cere lui N. Breban demisia din Academie: După ce i-a amenințat cu moartea (împu?carea) pe Gabriel Liiceanu ?i H.-R. Patapievici, N. Breban a taxat ie?irea sa descreierată drept o „metaforă”. Nu, cetățene Breban, nu e nicio metaforă: e pură ?i simplă instigare la omor făcută de un ins cu identitate reală. În alte pagini: Simona Vasilache – „Literatura, între valoare ?i succes”, Adrian Popescu – „Epistolar echinoxist”. Apoi: Răzvan Voncu, Cosmin Ciotlo?, Al. Baumgarten, Sorin Lavric, Daniel Cristea Enache, Mircea Anghelescu, Adrian G. Romilă, Mircea A. Diaconu, Alex ?tefănescu, N. Scurtu, Petre Tănăsoaica, Angelo Mitchievici.
OBSERVATOR CULTURAL 775
Din 5 iunie 2015. Ediția on-line Actualitate, Bogdan Crețu – „Nu trageți în Nicolae Breban!”, articolul începe cu: După furia confuză, dar explicabilă a anilor ’90, intelighenția română nu a mai fost atît de divizată politic pe cît este din 2012 încoace. Marile patimi de aici pornesc şi tot aici se sfîrşesc, adeziunile, grupurile de interese sînt prioritar politice. De cînd nu mai au pîrghiile administrației culturii în mînă, unii intelectuali, a căror carieră depinde mult de imaginea pe care şi-o croiesc în spațiul public, apelează la o strategie verificată: pozează în victime. E avantajos să te repliezi în ipostaza de victimă atunci cînd gruparea politică pe care ai susținut-o a sucombat în propria-i ticăloşie, aşa cum făcuse şi cea dinainte, detestată pe bună dreptate; este, nu ignor, şi un reflex defensiv, cînd ura (cu rădăcini tot politice) se generalizează şi cuvintele devin orduri şi împroaşcă fără ezitare. Articolul lui Bogdan Crețu se încheie cu: Conflictul este unul politic, nu unul literar. Abia de aici începe drama. Culturală, de data aceasta, nu politică... Aici e problema propriu-zisă: în vreme ce politica nu mai oferă soluții, în vreme ce hoția şi marasmul, confuzia ideologică s-au generalizat, mediul academic şi cultural traversează şocul unor înfruntări drastice în numele unor principii care nu mai au nici o legătură cu realitatea politică. Pentru că politica românească nu mai e de mult proiecția unor idealuri. Şi nici măcar cîmpul de înfruntare a unor ideologii: acestea au devenit dispute intelectuale, de cabinet, de aulă, pe cînd puterea se distribuie de mult într-un cerc închis şi se drapează folosindu-se de aceste scandaluri publice, care iau fața jocurilor de culise. Semnează în acest număr: Carmen Mu?at, Ovidiu ?imonca, Bogdan Ghiu, Bedros Horasangian, Ovidiu Pecican, Ioan Gro?an, Liviu Ornea, ?erban Foarță. Paul Cernat – „Rezistența prin nuanțare”.
SCRIPTOR 5-6 / 2015
Iunie 2015. O revistă nouă, la Ia?i, condusă de Lucian Vasiliu. Interviu cu Marta Petreu: Avem o literatură bună, în acest moment cultura română scrisă e mai bogată, mai inventivă, mai inovatoare şi mai performantă ca oricînd în istoria ei… Deci, hotărît: grafomania şi structurile pe care ea se sprijină, adică 1. editurile comerciale (care publică orice – căci pe bani); 2. sistemul receptării (coruptibil ca orice sistem); şi 3. sistemul de intrare în Uniune (care este corupt la bază, căci şefii de filiale au transformat intrarea în uniune într-un mecanism de culegere de voturi şi colectare a simpatiei în favoarea propriei persoane) nu sînt cel mai mare pericol din cultura română, din literatura română… Mai grav mi se pare că: 1. la noi lumea citeşte în general puțin; 2. studenții noştri, deci o parte importantă a publicului cititor, sînt de un snobism deprimant, căci aspiră numai spre autori străini, iar ceea ce se scrie la noi, în orice domeniu, li se pare demn de dispreț înainte de a deschide cartea să o citească. Interviu cu Gh. Grigurcu: Scriitorul este condamnabil când a făcut compromisuri prin scris, prin text. Nu ne interesează dacă nu ?i-a plătit impozitele sau dacă ?i-a în?elat nevasta. Interesează numai dacă în scrisul său, fie că este vorba de opere de ficțiune, de publicistică, el ?i-a călcat con?tiința, plătind tribut unei conjuncturi nefavorabile... După Decembrie ’89, s-a format o nouă categorie de oficiali, care au slujit ?i slujesc, în continuare, conservatorismul postdecembrist, având funcții importante: politice ?i administrative. Semnează în acest număr de revistă: Ioan Moldovan, Gellu Dorian, Vasilian Dobo? (”Poemul desenat”), Gh. Schwartz, Eugen Uricaru, Emilian Galaicu Păun, C. Cuble?an, Maria Pilchin, Liviu Apetroaie, Th. Codreanu, Liviu Papuc, G. Vulturescu, Ioan Holban, Al. Zub, Simona Modreanu, Vasile Andru. „Cartea fără sfâr?it”, de Sorin Alexandrescu. Aurel Dumitra?cu – „Epistolar inedit”.
ARCA 4-5-6 / 2015
Robert ?erban, interviu: Cred că e un complex de piedici care parazitează viața culturală românească şi care o vlăguiesc. Mi-e dificil să fac un clasament al lor, dar n-ai cum să nu observi lipsa de principii, nepotismele, inexistența unor proiecte limpezi, în câțiva paşi, lipsa de solidaritate ori solidaritatea în rău, parvenitismul, linguşeala, pila, habarnismul. Mai mult, ingerința politicului în zona culturii instituționale are efecte dezastruoase, întrucât calitatea şi profesionalismul liderilor acestor instituții sunt ultimele criterii după care ei sunt numiți în funcție… Lumea literară e cea mai frumoasă dintre lumi... Sunt orgolii şi vanități aici, sunt lupte pentru glorie, sunt caractere urâte, sunt laşități, sunt principii care se termină când trebuie aplicate la tine şi la cei apropiați ție, sunt nedreptăți, sunt lovituri pe la spate. E destulă mizerie şi în lumea asta, dar frumusețea ei e mult mai mare. În alte pagini: Vasile Dan, Romulus Bucur, Gh. Mocuța, Petru M. Ha?, T.S. Khasis, Virgil Todeasă, Ion Mărgineanu, Lucian-Vasile Szabo, Iulian Negrilă, Radu Ciobanu, Gh. Schwartz, Cornel Ungureanu, Felix Nicolau, Ionel Bota, C. Dehelean, Mircea M. Pop. Plus „Tineri poeți bra?oveni”.
HYPERION 4-5-6 / 2015
Leo Butnaru îi răspunde lui Gellu Dorian că poeții basarabeni nu sunt inclu?i în antologiile române?ti ?i e intrigat de, îl citez: Lucida indiferență cu care trec membrii juriilor USR peste cărțile propuse de autori de la Chişinău sau Bălți, să zicem. Este a mirării (aici te rog să fii foarte atent şi... obiectiv, poate chiar solidar...) că în topul poeților propuşi la Premiul Național Eminescu nu a fost admis niciun pruto-nistrean care, sunt sigur, nu ar fi fost mai puțin valoros decât alți nominalizați deja. Ce ar fi la mijloc? Comoditatea, nepăsarea, aroganța sau ignoranța? (Sau... – he, he, – lipsa de... patriotism pan-românesc?...) Greu de spus, însă cazul recidivează de la antologie la antologie; de la o decizie la alta a Juriului USR, din care lipsesc poeți autentici din Estul Moldovei Istorice, alias României. Andra Rotaru propune trei interviuri: cu Linda Maria Baros, Felix Nicolau ?i Marius Surleac. Semnează poeme Marian Drăghici, Liviu Georgescu, Angela Furtună, Radu Cange, Maria ?leahtițchi, Andrei Zanca, Petruț Pârvescu. Proză de Dan Per?a, Andrei Pogorilovschi, Vasile Iftime, Stelorian Moro?anu. Teatru: Flavius Lucăcel. „Jurnalul unei asceze”: Gh. Simon. Cronică literară: Lucian Alecsa (prezent în revistă ?i cu proză), Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Victor Tei?anu, Andrei Alecsa, Geo Vasile, Al. Cistelecan, C. Coroiu, Simona Grazia Dima. „Relecturi” – Radu Voinescu. „La Eminescu”: Valentin Co?ereanu, Lucia Olaru Nenati, Th. Damian, Ionel Savitescu, Ch. W. Schenk. „Pa?ii din drumul unei traduceri” de Liviu Franga. Eseuri: Ala Sainenco, N. Enciu, D. Ignat, Natalia Hariton, Camelia Suruianu, Daniel Corbu, Gellu Dorian, D. Mateescu.
ANTARES. AXIS LIBRI 6
Iunie 2015. „Revistă semestrială de teorie, istorie ?i critică literară”, apare la Galați, supranumită „A” (directori Corneliu Antoniu ?i Zanfir Ilie). „La Galați se lucrează acum la un proiect de mai mare amploare ?i de mai directă relevanță – ?i anume o istorie a literaturii gălățene, ceea ce poate conferi zonei un act de identitate cu adevărat culturală, pe care puține provincii literare îl au” (Zanfir Ilie). Scrie Petri?or Militaru: „Desigur că nu mai este nici cititorul atât de naiv încât să creadă tot ce spune criticul, desigur că unii dintre noi cunosc ?i jocurile de culise, dar, până una-alta, scripta manent” (Petri?or Militaru). Semnează în acest număr: Isabel Vintilă (cu titlul „Automuțirea în lirica lui Gellu Naum ca practică a inițierii”!) ?i Al. Ovidiu Vintilă, A.G. Secară, Th. Codreanu, V. Cilincă, Florin Agafiței, Daniel Corbu, N. Gr. Mără?anu, Radu Theodoru, Dan Plăe?u.
REFLEX 172-177
Iunie 2015. A împlinit 15 ani de la apariție (la Re?ița, redactor-?ef Octavian Doclin). Număr plin de aniversări. Mircea Martin – 75, scrie Adrian Dinu Rachieru: Mircea Martin e con?tient de propria-i valoare ?i vocație. Dar modestia, bunul simț etc. cenzurează exploziile emfatice. Am zice chiar, pe urmele lui Cornel Ungureanu, că Mircea Martin contrazice spiritul locului, condiția de bănățean. Desigur, î?i „propune enorm”, aspiră să fie „cel mai mare” (literatura e o competiție, totu?i), fără infatuare, lepădându-se de povara orgoliilor inflamate, dilatate, exhibate, otrăvind existența. „Obsesia adecvării”, grija identificării, repetăm, pledează pentru o viețuire frumoasă, ele vorbesc despre bucuria ?i noblețea „subordonării”. Puțini critici trăiesc la această temperatură, subordonându-se fără a se vasaliza. Alte aniversări: „Eminescu – 165”, „Blaga – 120”, „Anul literar Sorin Titel (1935-1985)”, „Radu Ciobanu – 80”, „Titus Cri?ciu – 75”, „Titus Suciu – 75”, „Marcu Mihail Deleanu – 75”, „Vasile Petrică – 75”, „Gh. Jurma – 70”, „Lucian Alexiu – 65” (cu poeme), „Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu – 65”. Poeme de Cassian Maria Spiridon – 65, Emilian Marcu.
CAIETE SILVANE 125
Iunie 2015. Györfi-Deák György, „Rusalcele lui Mo? Crăciun” (reporterul e mirat că tinere din Moldova joacă, la un festival internațional, „Călu?arul”): ?tiți, la noi în sat se nasc mai mult fete, se bagă o bălăucă în vorbă. Lelea Todorica zice că de la rachiul de cire?e pădurețe ni se trage… - Dar de unde ați învățat dansul? - Io, se mândre?te directorul, am ?tiut pa?ii, că m-a luat Ceau?escu la armată ?i m-a trimis în Insula Mare a Brăilei, în împărăția cucuruzului, unde am nimerit laolaltă cu oltenii, băieți buni, cât timp nu vorbe?ti ungure?te cu ei. De la ei l-am învățat ?i l-am adus acasă, la noi, să nu se piardă obiceiul. În sumar: Viorel Mure?an, ?tefan Baghiu, Mircea Popa, Marcel Lucaciu, Carmen Ardelean, Daniel Hoblea, Viorel ?i Doina Ira Tăutan, Daniel Săuca, Ioan F. Pop.
ALGORITM LITERAR 12
Iunie 2015. Cornel Ungureanu: Nu-i puțin să legiferezi intrarea în literatură a unui loc. A unui spațiu cu o istorie care poate fi a tuturor, dar este doar a acelor oameni. E locul, topografia care ne dă identitate. În sumar: Ioan Barb, Gh. Mocuța, Silviu Guga, Radu Ciobanu, Al. Săndulescu, Felix Nicolau, Emil Cătălin Neghină, George V. Precup, N. Szekely, Leo Butnaru, Drago? Varga, Liviu Ofileanu, Geo Galetaru, Ladislau Daradici, C. Stancu, Ioan Vasiu. Revista apare la Călan.
OLTART 11
Iunie 2015. Paul Aretzu, interviu (luat de Simona Dumitrache): 25 de ani de abjecție politică, demagogie, căpătuială, clientelism, la?itate, manipulare, disoluție… Societatea în care trăim este una tipic caragealiană, o caricatură deci, în care lipsa de moralitate, prostia, politicianismul, dezinformarea, nesimțirea, minciuna, oamenii săraci ?i oamenii foarte săraci, corupții, virtuo?ii formează un talme?-balme?. Cred că este punctul cel mai coborât la care se poate ajunge. În alte pagini: „Virgil Mazilescu” de C. Voinescu (redactorul ?ef al acestei reviste, care apare la Slatina).
NORD LITERAR 144
Apărută iunie 2015. Directorul executiv Săluc Horvat – 80, interviu: În privința situației actuale, când publicațiile cu caracter cultural se întâlnesc peste tot, chiar ?i în localitățile cu o tradiție revuistică modestă, cu certitudine se poate vorbi de un climat favorabil dezvoltării creației literare originale. Pericolul poate veni din modul în care se promovează valorile autentice. Nu întotdeauna ce e mult e ?i valoare. În alte pagini: Gh. Glodeanu, Ovidiu Pecican, Gh. Pârja, Daniela Sitar-Tăut, Florica Bud, Augustin Cozmuța, Delia Muntean, N. Goja. Al. Uiuiu – „Prozo-poeme”.