HAEMUS Plus, supplement oh Haemus Review

HAEMUS Plus, supplement oh Haemus Review, nr. I, 2014-2015, editat de Asociația Culturală Albaneză Haemus, ars poesis prosa theatrum esse biblios... Cu frontispiciul Felix qui potuit rerum cognoscere causas, publicația bilingvă, în albaneză şi română, fondată (1998, la Bucureşti) şi realizată de Kopi şi Ardian Kuciuk, tată şi fiu, apare în condiții grafice excepționale, cu un cuprins în care descoperim nume de la Arsenie Boca la Vasile Andru, trecând, în ordinea sumarului, prin câte unul-două-trei sau mai multe poeme de Daniel Turcea, Marian Drăghici, Valeriu Matei, Paul Vinicius, Grigore Vieru, Ion Mureşan. De parcă atâta delirică n-ar fi destul pentru cele 125 de pagini ale Haemus-ului, cititorul dă şi peste o secțiune intitulată “micro-antologii” din câte un poem de Octavian Goga, G. Bacovia, Constant Tonegaru, Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, în traducerea neobositului Kopi Kyçyku. E limpede că admirabililor noştri colegi albanezi – le spun admirabili, dar de fapt sunt eroici, având în vedere greutățile financiare cu care se confruntă – poezia le serveşte drept principal vector de comunicare al literaturii române, prin valoare, se-nțelege, şi prin disponibilitatea specifică de a se transmite rapid şi esențial. O afirmă explicit acelaşi fondator-poet-traducător-eseist Kopi Kyçyku, în incipitul unui text programatic intitulat Popoare înrudite. Despre ce înrudire poate fi vorba între români şi albanezi, cele mai încercate nații balcanice în experimentul comunist-ateist-vulgar materialist încheiat acum un sfert de secol? Fireşte, despre una spirituală, şi nu numai: „De peste un veac, în cultura albaneză există o tradiție de cunoaştere şi îndrăgire a poeziei româneşti, a literaturii şi a culturii în general. Stăruința asupra acestei cunoaşteri nu se face pe bază de superioritate a uneia şi de împărțire nedreaptă în ‘culturi mari’ şi ‘culturi mici’, ci în temeiul nevoii ancestrale de regăsire a vechilor comuniuni spirituale şi chiar estetice ale celor două popoare ale noastre. Poezia eminesciană reprezintă nu doar un punct, ci un adevărat centru (univers) de referință în aceste căutări şi regăsiri impresionante.” Dintre semnăturile “străinilor” reținem nume a căror înşiruire/calitate eufonică vorbeşte de la sine, prin grafia limbii albaneze, despre deschiderea planetară, cosmică s-ar putea zice, a paginilor revistei: Azem Shkreli, Ardian-Christian Kuciuk, Ramadan Beqiri, Ardian Vehbiu, Manolis Anagnostaqis, Edlira Mantho, Ramon Del Valle-Inclan, Andi Meçaj, Robert Walser, Artan Minarolli, Anton ?efa, Elisabeta Luli (Anxhaku), Xhevat Latifi, Hulio Kortasar, Merita Toçila, Flora Sela Kastrati, Sofron Saharov. Impresionantul eseu al lui Dumitru Gabura despre poetul vizionar Victor Teleucă merită o atenție aparte. În fine, reproduc din Regulamentul de publicare, în atenția celor interesați: “Evaluarea calității academice a materialelor trimise pentru publicare la Revista Haemus se face conform procesului double blind review, coresponența dintre evaluatori şi autori realizându-se prin intermediul e-mail-ului haemus.librarium@gamail.com”. Şi încă: “Cei care vor să sprijine apariția pe hârtie a Revistei Haemus o pot face pe http: //revistahaemus.blogspot.ro/p/donation.html”.