Miscellanea
Florin Toma
CULTURA ROMÂNĂ ÎN LUME
Articol publicat în ediția Viața Românească 12 / 2015
Lisabona: Scarlat Lambrino, un mare arheolog român în Portugalia. ICR a organizat vineri, 30 octombrie, la Muzeul Național de Arheologie din Lisabona, un eveniment dedicat lui Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei române şi portugheze. Cu această ocazie, a fost inaugurată expoziția fotodocumentară Histria în diverse etape de cercetare, prezentată de către Irina Nastasi, muzeograf la Muzeul Național de Istorie Națională şi Arheologie din Constanța. De asemenea, au fost susținute prelegeri de către specialişti români şi portughezi, pe tema cercetărilor arheologice conduse de Scarlat Lambrino. Evenimentul s-a încheiat cu un concert de muzică clasică, în interpretarea sopranei Alexandra Bernardo şi a pianistului Bernardo Marques, cu piese din Brediceanu, Enescu, Donizetti şi Bellini. Aşa cum remarca Mihai Sorin Rădulescu, într-un articol din România Literară (nr 1/ 2009), „a observa că învățatul român a îmbinat hărnicia cu erudiția ține de domeniul evidenței. Anii portughezi i-au fost benefici din punct de vedere profesional şi, spre deosebire de mulți alți compatrioți – care adesea însă nu au recunoscut şi nu recunosc acest fapt – exilul nu a fost echivalent cu declasarea şi cu ratarea”. Această „ospitalitate ştiințifică” portugheză, manifestată ca deschidere naturală către ceilalți, dar şi ca expresie a unei tenace curiozități în raport de particularitățile culturale ale altor popoare, l-a vizat nu doar pe Scarlat Lambrino, ci şi, în decursul timpului, pe Victor Buescu, N.I. Herescu sau Mircea Eliade. ICR Lisabona a izbutit, în cei 9 ani de activitate, să țină seamă de generozitatea acestei oferte şi să realizeze numeroase parteneriate pe tărâm ştiințific. Printre colaboratorii săi importanți din capitala lusitană stă, la loc de cinste, Muzeul Național de Arheologie, cu care, acum, ICRL s-a aflat la a cincea acțiune comună, probabil cea mai semnificativă prin amploare şi reverberații culturale. Comemorarea lui Scarlat Lambrino, organizată împreună cu MNA într-un evantai de evenimente, doreşte nu doar să evoce o strălucită figură a cercetării arheologice româneşti şi portugheze, ci şi să deschidă şirul unor evenimente ce vor avea drept protagonişti personalități care s-au ilustrat la nivel de excelență în cultura ambelor țări. Scarlat Lambrino s-a format la Sorbona ca istoric şi epigrafist unde şi-a luat doctoratul în anul 1927. S-a aflat printre membrii Şcolii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses, a avut o activitate rodnică de aproape 20 de ani desfăşurată la Universitatea din Bucureşti. A fost şef de săpături pe şantierul arheologic de la Histria şi director al Muzeului Național de Arheologie, după care, a fost numit director al Accademia di Romania din Roma. În 1947, autoritățile comuniste de la Bucureşti au închis Accademia di Romania. La solicitarea Universității din Lisabona, profesorul Scarlat Lambrino, a plecat la catedra de epigrafie de acolo, unde şi-a continuat şi încheiat cariera. Scarlat Lambrino a jucat un important rol în cunoaşterea istoriei antice a Portugaliei. Dovadă în acest sens stau cele 28 de scrieri ale sale, păstrate în Biblioteca Națională a Portugaliei de la Lisabona. Printre altele, a colaborat la principalele reviste de specialitate portugheze: Arqueólogo Português, Revista da Faculdade de Letras de Lisboa, Bulletin des Études Portugaises. Programul prelegerilor a fost următorul: Intelectuali români în Portugalia în a doua jumătate a secolului XX – António Carvalho, directorul Muzeului Național de Arheologie din Lisabona; O amintire de familie: Scarlat Lambrino – Helena Carvalhão Buescu, Prof. dr. la Facultatea de Litere a Universității din Lisabona; Pe urmele lui Scarlat Lambrino: Histria, un punct de referință în Arheologia Românescă – Irina Nastasi, muzeograf la Muzeul Național de Istorie Națională şi Arheologie din Constanța şi Scarlat Lambrino şi evoluția Epigrafiei Latine în Portugalia – Amílcar Guerra, Prof. dr. la UNIARQ şi la Facultatea de Litere a Universității din Lisabona. De asemenea, a fost deschisă expoziția fotodocumentară Histria în diverse etape de cercetare, printr-o vizită video ghidată de către muzeograful Irina Nastasi şi care va rămâne în Salão Nobre al MNArq din Lisabona până la sfârşitul anului 2015.
Tel Aviv: Evreii din Timişoara – istorie şi cultură. ICR Tel Aviv a organizat, miercuri, 4 noiembrie, la sala Rappaport a Complexului Cinematecii din Haifa un eveniment special dedicat istoriei şi culturii evreieşti din Timişoara. Programul evenimentului a cuprins, într-o primă sesiune, după cuvântul de deschidere din partea Dita Gara, Consiliul Executiv AMIR (Organizația Unitară a Evreilor din România), E.S. Andreea Păstârnac, ambasador al României în Israel şi Micha Harish, preşedinte AMIR, o dezbatere pe tema Evreii din Timişoara, istorie şi cultură (moderator: Dr. Raphael Vago, Universitatea din Tel Aviv), urmată de comunicările: Evreii din Banatul Timişoarei în perioada interbelică (prof.univ.dr. Victor Neumann, director al Centrului de Studii Avansate în Istorie al Universității din Timişoara şi al Muzeului de Artă din Timişoara) şi Viața evreilor timişoreni povestită de ei înşişi (conf.dr. Smaranda Vultur, de la Facultatea de Litere, istorie şi teologie / Departamentul de Studii Româneşti – Universitatea din Timişoara. Apoi, după momentul muzical pregătit de ladislau Rooth, în a doua sesiune, prelegerea însoțită de suport audio-video, Liceele Evreieşti (1919-1948) în perspectivă istorică şi memorialistică (dr. Getta Neumann, redactor al revistei online BJT Timişoara). Victor Neumann este istoric şi profesor universitar, titular al cursurilor de Istoria modernă a Europei şi Istoria modernă a României la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de Istorie din cadrul Universității de Vest din Timişoara. Coordonator (din 2008) al programului Şcoala Doctorală de Istorie Conceptuală “Reinhart Koselleck” din cadrul Facultății de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara, realizată în cooperare cu profesorul Armin Heinen, Institutul de Istorie, Universitatea din Aachen. Este director al Centrului de Studii Avansate în Istorie al Universității din Timişoara (din 2011) şi al Muzeului de Artă Timişoara (din 2013). A susținut conferințe şi comunicări ştiințifice în prestigioase instituții universitare şi academice din lume: Paris, Bruxelles, Berlin, Oxford, Jena, Amsterdam, Wasenaar, Roma, Viena, Moscova, Budapesta, Belgrad, Sofia, Luneville. Smaranda Vultur este doctor în filologie, specialistă în istorie orală, antropologie culturală (antropologia memoriei), eseistă, critic literar. Predă la Universitatea de Vest din Timişoara din 1997 unde este conferențiar la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de Studii Româneşti. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998 şi a PEN Clubului din 2003. Conduce din 1997 Grupul de Istorie Orală şi Antropologie Culturală de la Fundația „A Treia Europă” din Timişoara. Este director al Centrului Interdisciplinar de Studii Regionale de la Universitatea de Vest din Timişoara unde se află în prezent arhiva de istorie orală şi editează împreună cu R. Reisz şi Vasile Docea revista „Colloquium politicum”. A participat la numeroase proiecte de cercetare internaționale şi a fost profesor invitat la EHESS Paris şi Universitatea Paris VIII, a predat limba şi literatura română la Universitatea Paris IV (1992 – 1995) Sorbona şi Universitatea din Pisa (2003 – 2005). Getta Neumann-Herzfeld a absolvit studii de filologie la Universitatea din Timişoara şi a avut o activitate de doi ani la Biblioteca Academiei. Emigrează în Germania, unde îşi continuă studiile la Technische Hochschule Aachen. Din 2006 redactează o revistă online www.bjt2006.org pentru evreii timişoreni şi toți cei interesați de prezentul şi trecutul comunității evreilor din Timişoara. Revista devine o platformă pe care membrii comunității dispersate în Israel şi în lumea întreagă se întâlnesc şi prezintă informații, amintiri, creații artistice, ş.a. Materialul adunat prin contribuțiile online, prin întâlnirile de la Haifa, în 2011, de la Timişoara, în 2013, şi, mai cu seamă, interviurile cu foşti şi actuali membri ai comunității au constituit baza volumului de povestiri de viață Destine evreieşti la Timişoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi, publicat la Editura Hasefer, Bucureşti, 2014.
Londra: Ultimul mare suprarealist român, celebrat în capitala Marii Britanii. Institutul Cultural Român din Londra a celebrat geniul poetic al unuia dintre cei mai importanți scriitori români, Gellu Naum, la 100 de ani de la naştere, printr-un program ce a reunit proiecte de teatru, literatură şi fotografie. Pe 24 octombrie, la Leicester Square Theatre, în inima West-End-ului londonez, de acum, scena consacrată a producțiilor româneşti prezentate în spațiul britanic, a avut loc spectacolul N(AUM), cu Oana Pellea şi Cristina Casian, în regia Marianei Cămărăşan, o adaptare irezistibilă după textele celui din urmă reprezentant de seamă al suprarealismului european. Scenografia montării este semnată de Vladimir Turturică, luminile de Ştefan Vasilescu, iar sunetul de Horea Murgu. Incursiunea teatrală în opera lui Gellu Naum a fost urmată, săptămâna următoare, în 29 octombrie, de un alt eveniment: „Gellu Naum: Drumețul incendiar”, care i-a avut în prim-plan pe poeta Simona Popescu, pe poetul britanic şi unul dintre traducătorii lui Naum în limba engleză, Stephen Watts şi pe actrița Andreea Păduraru. Cu această ocazie, a fost inaugurată, în galeria ICR Londra, o expoziție de portrete fotografice ale marelui poet, realizată cu sprijinul Fundației Gellu Naum. Spectacolul N(AUM), aflat şi în selecția oficială a ediției de anul acesta a Festivalului Național de Teatru, este un itinerariu teatral în universul spectaculos, paradoxal, plin de umor şi mister al celebrului scriitor. Slujită cu aplomb şi subtilitate de interpretările Oanei Pellea şi a Cristinei Casian, montarea este, de fapt, un colaj de fragmente de poezie, proză, interviuri şi amintiri, ce reconstituie cu fidelitate imaginarul de o originalitate frapantă al unuia dintre marii creatori europeni ai secolului XX. N(AUM) este o producție UNTEATRU găzduită la Bucureşti de Teatrul Metropolis şi este realizată cu ajutorul Fundației Gellu Naum.
Tel Aviv: Evreii din Timişoara – istorie şi cultură. ICR Tel Aviv a organizat, miercuri, 4 noiembrie, la sala Rappaport a Complexului Cinematecii din Haifa un eveniment special dedicat istoriei şi culturii evreieşti din Timişoara. Programul evenimentului a cuprins, într-o primă sesiune, după cuvântul de deschidere din partea Dita Gara, Consiliul Executiv AMIR (Organizația Unitară a Evreilor din România), E.S. Andreea Păstârnac, ambasador al României în Israel şi Micha Harish, preşedinte AMIR, o dezbatere pe tema Evreii din Timişoara, istorie şi cultură (moderator: Dr. Raphael Vago, Universitatea din Tel Aviv), urmată de comunicările: Evreii din Banatul Timişoarei în perioada interbelică (prof.univ.dr. Victor Neumann, director al Centrului de Studii Avansate în Istorie al Universității din Timişoara şi al Muzeului de Artă din Timişoara) şi Viața evreilor timişoreni povestită de ei înşişi (conf.dr. Smaranda Vultur, de la Facultatea de Litere, istorie şi teologie / Departamentul de Studii Româneşti – Universitatea din Timişoara. Apoi, după momentul muzical pregătit de ladislau Rooth, în a doua sesiune, prelegerea însoțită de suport audio-video, Liceele Evreieşti (1919-1948) în perspectivă istorică şi memorialistică (dr. Getta Neumann, redactor al revistei online BJT Timişoara). Victor Neumann este istoric şi profesor universitar, titular al cursurilor de Istoria modernă a Europei şi Istoria modernă a României la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de Istorie din cadrul Universității de Vest din Timişoara. Coordonator (din 2008) al programului Şcoala Doctorală de Istorie Conceptuală “Reinhart Koselleck” din cadrul Facultății de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara, realizată în cooperare cu profesorul Armin Heinen, Institutul de Istorie, Universitatea din Aachen. Este director al Centrului de Studii Avansate în Istorie al Universității din Timişoara (din 2011) şi al Muzeului de Artă Timişoara (din 2013). A susținut conferințe şi comunicări ştiințifice în prestigioase instituții universitare şi academice din lume: Paris, Bruxelles, Berlin, Oxford, Jena, Amsterdam, Wasenaar, Roma, Viena, Moscova, Budapesta, Belgrad, Sofia, Luneville. Smaranda Vultur este doctor în filologie, specialistă în istorie orală, antropologie culturală (antropologia memoriei), eseistă, critic literar. Predă la Universitatea de Vest din Timişoara din 1997 unde este conferențiar la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de Studii Româneşti. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998 şi a PEN Clubului din 2003. Conduce din 1997 Grupul de Istorie Orală şi Antropologie Culturală de la Fundația „A Treia Europă” din Timişoara. Este director al Centrului Interdisciplinar de Studii Regionale de la Universitatea de Vest din Timişoara unde se află în prezent arhiva de istorie orală şi editează împreună cu R. Reisz şi Vasile Docea revista „Colloquium politicum”. A participat la numeroase proiecte de cercetare internaționale şi a fost profesor invitat la EHESS Paris şi Universitatea Paris VIII, a predat limba şi literatura română la Universitatea Paris IV (1992 – 1995) Sorbona şi Universitatea din Pisa (2003 – 2005). Getta Neumann-Herzfeld a absolvit studii de filologie la Universitatea din Timişoara şi a avut o activitate de doi ani la Biblioteca Academiei. Emigrează în Germania, unde îşi continuă studiile la Technische Hochschule Aachen. Din 2006 redactează o revistă online www.bjt2006.org pentru evreii timişoreni şi toți cei interesați de prezentul şi trecutul comunității evreilor din Timişoara. Revista devine o platformă pe care membrii comunității dispersate în Israel şi în lumea întreagă se întâlnesc şi prezintă informații, amintiri, creații artistice, ş.a. Materialul adunat prin contribuțiile online, prin întâlnirile de la Haifa, în 2011, de la Timişoara, în 2013, şi, mai cu seamă, interviurile cu foşti şi actuali membri ai comunității au constituit baza volumului de povestiri de viață Destine evreieşti la Timişoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi, publicat la Editura Hasefer, Bucureşti, 2014.
Londra: Ultimul mare suprarealist român, celebrat în capitala Marii Britanii. Institutul Cultural Român din Londra a celebrat geniul poetic al unuia dintre cei mai importanți scriitori români, Gellu Naum, la 100 de ani de la naştere, printr-un program ce a reunit proiecte de teatru, literatură şi fotografie. Pe 24 octombrie, la Leicester Square Theatre, în inima West-End-ului londonez, de acum, scena consacrată a producțiilor româneşti prezentate în spațiul britanic, a avut loc spectacolul N(AUM), cu Oana Pellea şi Cristina Casian, în regia Marianei Cămărăşan, o adaptare irezistibilă după textele celui din urmă reprezentant de seamă al suprarealismului european. Scenografia montării este semnată de Vladimir Turturică, luminile de Ştefan Vasilescu, iar sunetul de Horea Murgu. Incursiunea teatrală în opera lui Gellu Naum a fost urmată, săptămâna următoare, în 29 octombrie, de un alt eveniment: „Gellu Naum: Drumețul incendiar”, care i-a avut în prim-plan pe poeta Simona Popescu, pe poetul britanic şi unul dintre traducătorii lui Naum în limba engleză, Stephen Watts şi pe actrița Andreea Păduraru. Cu această ocazie, a fost inaugurată, în galeria ICR Londra, o expoziție de portrete fotografice ale marelui poet, realizată cu sprijinul Fundației Gellu Naum. Spectacolul N(AUM), aflat şi în selecția oficială a ediției de anul acesta a Festivalului Național de Teatru, este un itinerariu teatral în universul spectaculos, paradoxal, plin de umor şi mister al celebrului scriitor. Slujită cu aplomb şi subtilitate de interpretările Oanei Pellea şi a Cristinei Casian, montarea este, de fapt, un colaj de fragmente de poezie, proză, interviuri şi amintiri, ce reconstituie cu fidelitate imaginarul de o originalitate frapantă al unuia dintre marii creatori europeni ai secolului XX. N(AUM) este o producție UNTEATRU găzduită la Bucureşti de Teatrul Metropolis şi este realizată cu ajutorul Fundației Gellu Naum.