Miscellanea
Marian Drăghici
Proza 21
Articol publicat în ediția Viața Românească 4/2016
Proza 21, revistă literară ?i de arte vizuale. Cu acest titlu/subtitlu, Clubul de Proză al filialei USR Bucure?ti a lansat o nouă publicație, la sfâr?it de martie. Că asta e o perioadă proprice lansărilor de reviste literare, o dovede?te, între altele, însă?i Viața Românească, lansată acum 110 ani, la Ia?i, tot în luna mărți?orului.
Pre?edintele filialei, Aurel Maria Baros, director fondator, scrie în editorial, ce ?i cum vede el & echipa sa (Marius Miheț, Emil Lungeanu, redactori asociați) Proza 21 la început de drum: “Domeniu al creației in progress. Domeniu al autoplastiei, în cadrul căruia proza românească de astăzi să-?i traseze mai ferm înaintarea iar autorii, propriul portret. Domeniu critic în egală măsură. Domeniu-nexus, în definitiv. Pentru că anulează distanțele spațiale, de limbă, de abordare naratologică sau stilistică ?i, mai departe încă, distanțele dintre scriitură ?i alte forme de exprimare artistică.”
Sună foarte ambițios, să recunoa?tem – “anulează distanțele spațiale, de limbă”. Adică, ar întreba un firoscos, va scăpa proza românească de mereu invocatul handicap al limbii marginale? Cum a?a? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: prin valoarea excepțională a textelor publicate. Păi, asta nu s-a făcut ?i până acum?!
AMB ne dumire?te sec, fără fițe: ”Extremul contemporan se desfă?oară, ?tim, multiform. ?i îl dorim, de-a lungul numerelor revistei, panoramic. Începem cu prozatorii din Bucure?ti, Cluj, Constanța. Bump mapping-ul ne interesează în mod deosebit. Vizăm de asemenea spațiul creativ global în optica scriitorilor români din Australia, Canada, Elveția. Explorăm dinamica nodală a traducerii. Promovarea literaturii române în străinătate/ a literaturii străine în română este una dintre liniile noastre de forță.”
Mai promițător nici că se poate! Adică da, acela?i AMB conchide:
“Deschidem, interstițial, perspectiva, prezentând autori ‘mutanți’ de astăzi sau care, în secolul al XX-lea deja, stricau jocurile locului comun. Solicităm argumentări ?i incizii critice precise. ?i, în sfâr?it, dăm cuvântul prozei emergente.”
În cuprinsul numărului 1 – de citit cap-coadă, parol ! - semnează Alexandru Ecovoiu, Constantin Arcu, Ioan Gro?an, Ion Lazu, Nicolae Stan, Răzvan Petrescu, ?tefan Dumitriu. Sub rubrica “Prozatori de astăzi. Mutanții”, Aurel Maria Baros ne surprinde cu prima parte a unui studiu dedicat lui Mario Bellatin, scriitor de limbă spaniolă care, fiindcă “îi vine să râdă de realismul magic”, caută “o altă modalitate de a spune lucrurile”. La secțiunea Bamp-mapping scriu Dora Pavel, Liviu Lungu, Radu ?uculescu. Gheorghe Iova e prezent la Autoplastie cu, se-nțelege, Gheorghe Iova. AMB revine, cu un comentariu la Costache Olăreanu, sub rubrica Cei care strică jocurile. Altă rubrică, Spațiul global, e secțiunea externilor Anamaria Beligan (Australia), Constantin Stoiciu (Canada), Marius Daniel Popescu (Elveția). Traduceri din Varujan Vosganian ?i Volodimir Danylenko întâlnim la secțiunea Transdinamic. Un atractiv documentar semnează Robert Ianovici Pânzaru cu titlul Cotele scriitorilor favoriți. Un Nobel feminin. Sub sigla GPS se produc, cu cronici literare, Marius Miheț ?i Andreea Răsuceanu, iar Marina Popescu reprezintă, mai încolo, proza tânără. Finalul vizual aparține artistului plastic Manfred Szilagyi.
De pus în orice bibliotecă, format carte, 197 pagini, ținută foto/tipo/grafică cumpătat-austeră, cu deschideri textual-vizuale atent operate, în gust exersat la surse europene, Proza 21 este o apariție pe cât de surprinzătoare, pe atât de – foarte important ! – necesară în peisajul literelor de azi. Scurt spus, o oglindă clară a nivelului inter/continental atins, prin ce are mai valoros, epica noastră de azi.
În fine, dacă tot a avut inițiativa lansării în martie, nu-mi rămâne decât să-i urez Prozei 21 o existență la fel de durabil fertilă precum a Vieții Române?ti! În ce mă prive?te, a?tept cu interes numărul 2.
Pre?edintele filialei, Aurel Maria Baros, director fondator, scrie în editorial, ce ?i cum vede el & echipa sa (Marius Miheț, Emil Lungeanu, redactori asociați) Proza 21 la început de drum: “Domeniu al creației in progress. Domeniu al autoplastiei, în cadrul căruia proza românească de astăzi să-?i traseze mai ferm înaintarea iar autorii, propriul portret. Domeniu critic în egală măsură. Domeniu-nexus, în definitiv. Pentru că anulează distanțele spațiale, de limbă, de abordare naratologică sau stilistică ?i, mai departe încă, distanțele dintre scriitură ?i alte forme de exprimare artistică.”
Sună foarte ambițios, să recunoa?tem – “anulează distanțele spațiale, de limbă”. Adică, ar întreba un firoscos, va scăpa proza românească de mereu invocatul handicap al limbii marginale? Cum a?a? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: prin valoarea excepțională a textelor publicate. Păi, asta nu s-a făcut ?i până acum?!
AMB ne dumire?te sec, fără fițe: ”Extremul contemporan se desfă?oară, ?tim, multiform. ?i îl dorim, de-a lungul numerelor revistei, panoramic. Începem cu prozatorii din Bucure?ti, Cluj, Constanța. Bump mapping-ul ne interesează în mod deosebit. Vizăm de asemenea spațiul creativ global în optica scriitorilor români din Australia, Canada, Elveția. Explorăm dinamica nodală a traducerii. Promovarea literaturii române în străinătate/ a literaturii străine în română este una dintre liniile noastre de forță.”
Mai promițător nici că se poate! Adică da, acela?i AMB conchide:
“Deschidem, interstițial, perspectiva, prezentând autori ‘mutanți’ de astăzi sau care, în secolul al XX-lea deja, stricau jocurile locului comun. Solicităm argumentări ?i incizii critice precise. ?i, în sfâr?it, dăm cuvântul prozei emergente.”
În cuprinsul numărului 1 – de citit cap-coadă, parol ! - semnează Alexandru Ecovoiu, Constantin Arcu, Ioan Gro?an, Ion Lazu, Nicolae Stan, Răzvan Petrescu, ?tefan Dumitriu. Sub rubrica “Prozatori de astăzi. Mutanții”, Aurel Maria Baros ne surprinde cu prima parte a unui studiu dedicat lui Mario Bellatin, scriitor de limbă spaniolă care, fiindcă “îi vine să râdă de realismul magic”, caută “o altă modalitate de a spune lucrurile”. La secțiunea Bamp-mapping scriu Dora Pavel, Liviu Lungu, Radu ?uculescu. Gheorghe Iova e prezent la Autoplastie cu, se-nțelege, Gheorghe Iova. AMB revine, cu un comentariu la Costache Olăreanu, sub rubrica Cei care strică jocurile. Altă rubrică, Spațiul global, e secțiunea externilor Anamaria Beligan (Australia), Constantin Stoiciu (Canada), Marius Daniel Popescu (Elveția). Traduceri din Varujan Vosganian ?i Volodimir Danylenko întâlnim la secțiunea Transdinamic. Un atractiv documentar semnează Robert Ianovici Pânzaru cu titlul Cotele scriitorilor favoriți. Un Nobel feminin. Sub sigla GPS se produc, cu cronici literare, Marius Miheț ?i Andreea Răsuceanu, iar Marina Popescu reprezintă, mai încolo, proza tânără. Finalul vizual aparține artistului plastic Manfred Szilagyi.
De pus în orice bibliotecă, format carte, 197 pagini, ținută foto/tipo/grafică cumpătat-austeră, cu deschideri textual-vizuale atent operate, în gust exersat la surse europene, Proza 21 este o apariție pe cât de surprinzătoare, pe atât de – foarte important ! – necesară în peisajul literelor de azi. Scurt spus, o oglindă clară a nivelului inter/continental atins, prin ce are mai valoros, epica noastră de azi.
În fine, dacă tot a avut inițiativa lansării în martie, nu-mi rămâne decât să-i urez Prozei 21 o existență la fel de durabil fertilă precum a Vieții Române?ti! În ce mă prive?te, a?tept cu interes numărul 2.