Miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu
Revista revistelor
Articol publicat în ediția Viata Românească 6/2016
ROMÂNIA LITERARĂ 20 / 2016
Din 13 mai. Editorial de Nicolae Manolescu, „Ce i se poate reproşa fostului ministru al Culturii” (Vlad Alexandrescu): În loc să rezolve unele situații dificile, e drept, moştenite, le-a agravat, creând crize… Cauza stă într-un management incompetent, mai exact, tendențios ideologic şi lipsit de simțul realității… Susținerea din partea GDS, a revistei 22 (între altele, prin intervenția perfect stupidă a lui Dan Perjovschi!) sau a unor juni valsând în jurul altor publicații culturale, cărora fostul ministru le-a oferit sinecuri, era interesată, nu principială… I se poate reproşa lui Vlad Alexandrescu de a se fi făcut vinovat de susținerea oficială a segregației dintre tineri şi bătrâni… Generația vârstnică a fost pusă la zid ca o povară morală şi instituțională. Brontozauri, dinozauri, iată cum sunt considerați „bătrânii”, de către tineri care nu s-au remarcat de obicei decât printr-un neasemuit tupeu. Proveniți din stradă! De-a dreptul… Nu puțini au preluat această flagrantă discriminare ca pe o necesară reformă… La „Istorie literară” — „Cazul romanului Groapa: Este sau nu este… plagiat? Eugen Barbu vs. Stoian Gh. Tudor”, semnat de Theodor Rogin, din care citez: În cazul Groapa nu se poate vorbi propriu-zis de plagiat, ci de „preluări” şi „adaptări” — lexicale, onomastice şi contextuale în sens larg… La „Actualitate”, Daniel Cristea-Enache — „Evenimente USR: Colocviile de la Arad şi Alba Iulia” (Greul a căzut pe moderatorul ambelor colocvii, Nicolae Manolescu…). În sumar: Ion Pop, Ion Horea, Mariana Filimon (poezie), Florin George Predescu şi Adrian G. Romila (proză), Gellu Dorian, Mircea Mihăieş, N. Scurtu, Răzvan Voncu, Irina Petraş, Alex Ştefănescu, Mihai Zamfir, Sorin Lavric, Gabriela Gheorghişor, Tudor Cristea, Simona Vasilache, Radu Cernătescu (comentarii critice, eseu), Virgil Mihaiu, Petre Tănăsoaica (arte).
DISCOBOLUL 217-218-219
Apărut în mai 2016. Întrebare interviu pusă de „poeta Maria Diana Popescu”: Eu simt un mare dezgust pentru lumea literară de azi, pentru viclenia, mizeria şi tot show-ul. Mă puteți contrazice, domnule Ioan Evu. Şi visez, în termeni realişti, fără să-mi fac iluzii, la un val de scriitori care să adopte o poziție radicală față de ceea ce se întâmplă în societatea literară a prezentului… Îi răspunde Ioan Evu: Întrebarea dumneavoastră e de fapt un enunț la care subscriu… S-a bătut multă monedă pe ideea de unitate între scriitorii „revoluționari de meserie” sau simpli „reformişti”, atât în societatea predecembristă, cât şi în cea actuală… Original e şi grupajul ”Un poet — Dumitru Zdrenghea” (profesor medic), în care semnează Adrian Popescu, Horia Bădescu, Irina Petraş, Vasile Igna, Aurel Sasu. Altfel, în sumar, cronici de Ion Pop, N. Oprea, Marius Miheț, Monica Grosu, Ştefan Baghiu, Andreea Pop. Poeme de Călin Vlasie, Leo Butnaru, Rodica Braga, Hristina Doroftei, Alina Naiu. Proză de Melania Bancea, Ştefan Dinică, Gh. Jurcă, Paul Tumanian. ,„Teme la alegere”: Iulian Boldea, Mircea Popa, Titu Popescu. „Seminarii”: Al. Cistelecan (G. Bacovia — „Lacustră”). „Piața cărților” de Mircea Stâncel. Sau Cornel Nistea — „Vizita scriitorilor albaiulieni în Italia”.
CONTA 22
Număr apărut în mai 2016. Adrian Alui Gheorghe, editorial: Asistăm, de ceva vreme, la un atac susținut împotriva Uniunii Scriitorilor ca instituție, împotriva celor care o conduc, fie în calitatea lor de „administratori”, fie în calitatea lor de scriitori. Dar atacurile sînt şi împotriva celor care mai cred într-o formă instituțional-sindicală a scriitorilor din România. Planurile se confundă, automat, „administratorul” brusc nu mai are nicio brumă de talent, scriitorul-administrator devine o cîrpă de şters pe jos. Internetul preia umorile şi le transformă în steaguri. Discursul şi gestica în spațiul public sînt „talibanizate”. „Determinarea umorală” ne dă imaginea teroristului care încins cu centura de grenade se aruncă în aer cu tot cu instituția numită „uniunea scriitorilor”, cu tot cu cei care o reprezintă. Da, lumea trebuie să se termine azi şi aici! Poezii şi interviu cu Aurel Pantea: Cred cu încăpățînare că există o predestinare în toate ale noastre. Proză de Nichita Danilov şi Dumitru Aug. Doman, Doina Popa, Vasile Iftime, Codruț Radi. Poeme de Gellu Dorian, Vlad A. Gheorghiu, N. Corlat, Teodor Sandu. „Dosar Brâncuşi” (Emil Nicolae). Inedit: „Ioan Alexandru către Calinic Argeşeanul”. Document: „Dan David către N. Sava”. În sumar: Magda Ursache, Doris Mironescu, Adrian G. Romila, Aurelian Titu Dumitrescu, V. Spiridon, Gh. Izbăşescu, V. Andru.
MIŞCAREA LITERARĂ 1
Număr apărut în mai 2016. Interviu cu traducătorul Virgil Stanciu (de curiozitate): Oricât de conştiincios şi de talentat ar fi traducătorul, poezia pierde, prin traducere, câteva trepte valorice. Părerea mea. Întrebare (Adrian Grănescu): „– În cazul operelor în versuri (cu ritm şi rimă) apar probleme suplimentare…” Răspuns: Exact. Nu mi se pare corectă opțiunea de a traduce poezia în vers liber, sau chiar în proză. Dar uneori nu ai de ales. În alte pagini, din conferința lui Matei Vişniec ținută la Suceava anul acesta (acest număr de revistă e dedicat lui): Închipuiți-vă că trupul meu e împărțit în două: în partea stîngă e jurnalistul Matei Vişniec şi-n partea dreaptă, dramaturgul Matei Vişniec… Treptat, jurnalistul... aproape că se otrăveşte. Informația devine toxică… Din fericire, cealaltă jumătate din mine, scriitorul, dramaturgul este o ființă extraordinară, contradictorie, dar, în acelaşi timp, capabilă de poezie, de dragoste, de ambiții, de vise, de jertfă, de generozitate. În sumar: Olimpiu Nuşfelean, Andrei Moldovan, Zorin Diaconescu, Icu Crăciun, N. Vrăsmaş, Ion Filipciuc, Gh. Simon, Simona-Grazia Dima, Mircea Popa, Adrian Lesenciuc, Florin Şindrilaru, Gh. Glodeanu, Cornel Cotuțiu, Rodica Mureşan, Iacob Naroş, Vasile Dâncu, Iuliu Rațiu.
EX PONTO 46
Număr apărut în mai 2016. Angelo Mitchievici, editorial: Există ceva pe care aceşti cei mai mulți dintre scriitorii mai vârstnici îl au în comun, credința lor că literatura le va supraviețui, că va spune despre ei ceea ce ei înşişi nu au reuşit să spună, că i-au încredințat o parte sau în întregime eul lor profund care rămâne scris, întipărit pentru milenii. Această „credință” mă emoționează prin felul în care sfidează tot ceea ce o contrazice în jur, şi trebuie să spun că mai totul o contrazice… Şi continuă mai încolo: Ce se întâmplă cu noi? Am intrat în vertijul mediatic al lumii noastre, în bruiajul ei imens, în cacofonia care coboară totul în confuzie, în tornadele de prostie nestăvilită… Cărțile şi revistele abia supraviețuiesc în acest climat. În sumar: Daniela Varvara, Ioan Florin Stanciu, Octavian Mihalcea, G. Vidican, Gabriela Vlad, C. Costache, Tania Nicolescu, Anamaria Ciubotaru, N. Scurtu, Clarisa Trandafirescu, Virgil Diaconu, Gabriel Rusu, Ioan Adam, Ana Dobre, Şerban Codrin, Titi Damian, Ion Roşioru, Emil Niculescu. La Memorialistică — Marian Dopcea, „Aprilie, luna florilor de mai. Carte despre Ion Negoițescu şi alți prieteni de demult. La Universitate”.
JURNALUL LITERAR 1-12
Ianuarie - iunie 2016. Ana Blandiana (conferință, „Istoria, ca viitor”): Căci suferința este un patrimoniu, un patrimoniu care, în toate epocile, a fost în stare să genereze cultură. Şi dacă, aşa cum spunea Lovinescu, cultura este finalitatea tuturor societăților, şansa noastră, a noastră şi a Europei, este să ne apărăm cultura, pentru ca să ne salvăm prin ea. Rezistența prin cultură, eficientă ieri în absența libertății, este încă mai necesară azi, în overdoza de libertate, cînd nu mai este doar un mijloc de a salva poeții, ci chiar scopul în sine al salvării civilizației… În sumar: „Convorbiri peste timp: Nicolae Stroescu-Stînişoară şi Horia Bernea” (dialog din 20 iunie 1996). La „Procesul comunismului”, Ştefan Ion Ghilimescu – „Scriitorii şi omagiile de partid”. În sumar: Bujor Nedelcovici, Lidia Stăniloae, Gh. Grigurcu, Georgeta Drăghici, Titu Popescu, Sanda Stolojan, Ionel Savitescu, Ionel Popa, Dana Dad, Emil Rațiu, Ciprian Dad, Zeno Millea, Al. Herlea, D.H. Ionescu.
Din 13 mai. Editorial de Nicolae Manolescu, „Ce i se poate reproşa fostului ministru al Culturii” (Vlad Alexandrescu): În loc să rezolve unele situații dificile, e drept, moştenite, le-a agravat, creând crize… Cauza stă într-un management incompetent, mai exact, tendențios ideologic şi lipsit de simțul realității… Susținerea din partea GDS, a revistei 22 (între altele, prin intervenția perfect stupidă a lui Dan Perjovschi!) sau a unor juni valsând în jurul altor publicații culturale, cărora fostul ministru le-a oferit sinecuri, era interesată, nu principială… I se poate reproşa lui Vlad Alexandrescu de a se fi făcut vinovat de susținerea oficială a segregației dintre tineri şi bătrâni… Generația vârstnică a fost pusă la zid ca o povară morală şi instituțională. Brontozauri, dinozauri, iată cum sunt considerați „bătrânii”, de către tineri care nu s-au remarcat de obicei decât printr-un neasemuit tupeu. Proveniți din stradă! De-a dreptul… Nu puțini au preluat această flagrantă discriminare ca pe o necesară reformă… La „Istorie literară” — „Cazul romanului Groapa: Este sau nu este… plagiat? Eugen Barbu vs. Stoian Gh. Tudor”, semnat de Theodor Rogin, din care citez: În cazul Groapa nu se poate vorbi propriu-zis de plagiat, ci de „preluări” şi „adaptări” — lexicale, onomastice şi contextuale în sens larg… La „Actualitate”, Daniel Cristea-Enache — „Evenimente USR: Colocviile de la Arad şi Alba Iulia” (Greul a căzut pe moderatorul ambelor colocvii, Nicolae Manolescu…). În sumar: Ion Pop, Ion Horea, Mariana Filimon (poezie), Florin George Predescu şi Adrian G. Romila (proză), Gellu Dorian, Mircea Mihăieş, N. Scurtu, Răzvan Voncu, Irina Petraş, Alex Ştefănescu, Mihai Zamfir, Sorin Lavric, Gabriela Gheorghişor, Tudor Cristea, Simona Vasilache, Radu Cernătescu (comentarii critice, eseu), Virgil Mihaiu, Petre Tănăsoaica (arte).
DISCOBOLUL 217-218-219
Apărut în mai 2016. Întrebare interviu pusă de „poeta Maria Diana Popescu”: Eu simt un mare dezgust pentru lumea literară de azi, pentru viclenia, mizeria şi tot show-ul. Mă puteți contrazice, domnule Ioan Evu. Şi visez, în termeni realişti, fără să-mi fac iluzii, la un val de scriitori care să adopte o poziție radicală față de ceea ce se întâmplă în societatea literară a prezentului… Îi răspunde Ioan Evu: Întrebarea dumneavoastră e de fapt un enunț la care subscriu… S-a bătut multă monedă pe ideea de unitate între scriitorii „revoluționari de meserie” sau simpli „reformişti”, atât în societatea predecembristă, cât şi în cea actuală… Original e şi grupajul ”Un poet — Dumitru Zdrenghea” (profesor medic), în care semnează Adrian Popescu, Horia Bădescu, Irina Petraş, Vasile Igna, Aurel Sasu. Altfel, în sumar, cronici de Ion Pop, N. Oprea, Marius Miheț, Monica Grosu, Ştefan Baghiu, Andreea Pop. Poeme de Călin Vlasie, Leo Butnaru, Rodica Braga, Hristina Doroftei, Alina Naiu. Proză de Melania Bancea, Ştefan Dinică, Gh. Jurcă, Paul Tumanian. ,„Teme la alegere”: Iulian Boldea, Mircea Popa, Titu Popescu. „Seminarii”: Al. Cistelecan (G. Bacovia — „Lacustră”). „Piața cărților” de Mircea Stâncel. Sau Cornel Nistea — „Vizita scriitorilor albaiulieni în Italia”.
CONTA 22
Număr apărut în mai 2016. Adrian Alui Gheorghe, editorial: Asistăm, de ceva vreme, la un atac susținut împotriva Uniunii Scriitorilor ca instituție, împotriva celor care o conduc, fie în calitatea lor de „administratori”, fie în calitatea lor de scriitori. Dar atacurile sînt şi împotriva celor care mai cred într-o formă instituțional-sindicală a scriitorilor din România. Planurile se confundă, automat, „administratorul” brusc nu mai are nicio brumă de talent, scriitorul-administrator devine o cîrpă de şters pe jos. Internetul preia umorile şi le transformă în steaguri. Discursul şi gestica în spațiul public sînt „talibanizate”. „Determinarea umorală” ne dă imaginea teroristului care încins cu centura de grenade se aruncă în aer cu tot cu instituția numită „uniunea scriitorilor”, cu tot cu cei care o reprezintă. Da, lumea trebuie să se termine azi şi aici! Poezii şi interviu cu Aurel Pantea: Cred cu încăpățînare că există o predestinare în toate ale noastre. Proză de Nichita Danilov şi Dumitru Aug. Doman, Doina Popa, Vasile Iftime, Codruț Radi. Poeme de Gellu Dorian, Vlad A. Gheorghiu, N. Corlat, Teodor Sandu. „Dosar Brâncuşi” (Emil Nicolae). Inedit: „Ioan Alexandru către Calinic Argeşeanul”. Document: „Dan David către N. Sava”. În sumar: Magda Ursache, Doris Mironescu, Adrian G. Romila, Aurelian Titu Dumitrescu, V. Spiridon, Gh. Izbăşescu, V. Andru.
MIŞCAREA LITERARĂ 1
Număr apărut în mai 2016. Interviu cu traducătorul Virgil Stanciu (de curiozitate): Oricât de conştiincios şi de talentat ar fi traducătorul, poezia pierde, prin traducere, câteva trepte valorice. Părerea mea. Întrebare (Adrian Grănescu): „– În cazul operelor în versuri (cu ritm şi rimă) apar probleme suplimentare…” Răspuns: Exact. Nu mi se pare corectă opțiunea de a traduce poezia în vers liber, sau chiar în proză. Dar uneori nu ai de ales. În alte pagini, din conferința lui Matei Vişniec ținută la Suceava anul acesta (acest număr de revistă e dedicat lui): Închipuiți-vă că trupul meu e împărțit în două: în partea stîngă e jurnalistul Matei Vişniec şi-n partea dreaptă, dramaturgul Matei Vişniec… Treptat, jurnalistul... aproape că se otrăveşte. Informația devine toxică… Din fericire, cealaltă jumătate din mine, scriitorul, dramaturgul este o ființă extraordinară, contradictorie, dar, în acelaşi timp, capabilă de poezie, de dragoste, de ambiții, de vise, de jertfă, de generozitate. În sumar: Olimpiu Nuşfelean, Andrei Moldovan, Zorin Diaconescu, Icu Crăciun, N. Vrăsmaş, Ion Filipciuc, Gh. Simon, Simona-Grazia Dima, Mircea Popa, Adrian Lesenciuc, Florin Şindrilaru, Gh. Glodeanu, Cornel Cotuțiu, Rodica Mureşan, Iacob Naroş, Vasile Dâncu, Iuliu Rațiu.
EX PONTO 46
Număr apărut în mai 2016. Angelo Mitchievici, editorial: Există ceva pe care aceşti cei mai mulți dintre scriitorii mai vârstnici îl au în comun, credința lor că literatura le va supraviețui, că va spune despre ei ceea ce ei înşişi nu au reuşit să spună, că i-au încredințat o parte sau în întregime eul lor profund care rămâne scris, întipărit pentru milenii. Această „credință” mă emoționează prin felul în care sfidează tot ceea ce o contrazice în jur, şi trebuie să spun că mai totul o contrazice… Şi continuă mai încolo: Ce se întâmplă cu noi? Am intrat în vertijul mediatic al lumii noastre, în bruiajul ei imens, în cacofonia care coboară totul în confuzie, în tornadele de prostie nestăvilită… Cărțile şi revistele abia supraviețuiesc în acest climat. În sumar: Daniela Varvara, Ioan Florin Stanciu, Octavian Mihalcea, G. Vidican, Gabriela Vlad, C. Costache, Tania Nicolescu, Anamaria Ciubotaru, N. Scurtu, Clarisa Trandafirescu, Virgil Diaconu, Gabriel Rusu, Ioan Adam, Ana Dobre, Şerban Codrin, Titi Damian, Ion Roşioru, Emil Niculescu. La Memorialistică — Marian Dopcea, „Aprilie, luna florilor de mai. Carte despre Ion Negoițescu şi alți prieteni de demult. La Universitate”.
JURNALUL LITERAR 1-12
Ianuarie - iunie 2016. Ana Blandiana (conferință, „Istoria, ca viitor”): Căci suferința este un patrimoniu, un patrimoniu care, în toate epocile, a fost în stare să genereze cultură. Şi dacă, aşa cum spunea Lovinescu, cultura este finalitatea tuturor societăților, şansa noastră, a noastră şi a Europei, este să ne apărăm cultura, pentru ca să ne salvăm prin ea. Rezistența prin cultură, eficientă ieri în absența libertății, este încă mai necesară azi, în overdoza de libertate, cînd nu mai este doar un mijloc de a salva poeții, ci chiar scopul în sine al salvării civilizației… În sumar: „Convorbiri peste timp: Nicolae Stroescu-Stînişoară şi Horia Bernea” (dialog din 20 iunie 1996). La „Procesul comunismului”, Ştefan Ion Ghilimescu – „Scriitorii şi omagiile de partid”. În sumar: Bujor Nedelcovici, Lidia Stăniloae, Gh. Grigurcu, Georgeta Drăghici, Titu Popescu, Sanda Stolojan, Ionel Savitescu, Ionel Popa, Dana Dad, Emil Rațiu, Ciprian Dad, Zeno Millea, Al. Herlea, D.H. Ionescu.