România din nou prezentă la Locarno

 După câțiva ani de absență, filmele româneşti intră din nou în competițiile găzduite de prestigiosul Festival Internațional al Filmului de la Locarno. Înființat în primul an după cel de-al Doilea Război Mondial, celebrul festival elvețian este rezervat producțiilor independente.
Regizorii Marian Crişan (cu Morgen) şi Adrian Sitaru (cu Din dragoste, cu cele mai bune intenții ) au obținut aici în anii 2010 şi 2011 importante premii.
Anul acesta în selecția celor 17 filme ce concurează pentru Leopardul de aur se află şi filmul lui Radu Jude, Inimi cicatrizate, ecranizare inspirată de romanul omonim semnat de Max Blecher (1909 – 1938) (autor de versuri suprarealiste, dar şi al celor două romane de confesiune şi viziuni onirice, halucinante, Întâmplări în irealitatea imediată, şi cel ce oferă titlul filmului amintit).
În distribuția filmului lui Radu Jude se află Lucian Teodor Rus, Ivana Mladenovici, Ilinca Hărnuț, Şerban Pavlu, Marian Olteanu, Alexandru Dabija (regizorul ce interpretează magistral rolul boierului înşelat din Aferim), Adina Cristescu, Dana Voicu, Fernando Klabin.
Comparat de George Călinescu cu Muntele vrăjit de Thomas Mann pentru a-i anula orice merit literar, romanul lui Blecher care l-a atras pe cineastul nostru excelează printr-o proză ritmată, alertă, cu un aer filmic de netăgăduit. Fără a-l contesta integral, Nicolae Manolescu îi reproşează scriitorului interbelic viteza desfăşurării întâmplărilor admițând excelența zugrăvirii fiziologice a bolii şi a morții. De asemenea, în Istoria critică a literaturii române, Nicolae Manolescu îi recunoaşte lui Max Blecher pionieratul în limbajul sexualității. La toamnă vom vedea filmul lui Radu Jude, o ecranizare originală ce atacă o zonă mai puțin cunoscută a literaturii române interbelice.
Anul acesta însă prezența românească este mai importantă, cu cât alte titluri au fost selecționate. De pildă, în Săptămâna criticii, regizorul Pavel Cuzuioc este în competiție cu Secondo me, un interesant documentar dedicat destinelor a trei garderobieri de la Operele din Viena, Milano şi Odessa.
Un alt tânăr cineast, regizorul Sebastian Mihăilescu participă la Locarno cu filmul Apartament interbelic, în zonă superb, ultracentrală, film care va fi present probabil, la toamnă, pe ecranele româneşti. Iulian Postelnicu şi Maria Popistaşu sunt protagoniştii acestui film, care reprezintă o adaptare liberă semnată de Sebastian Epure după proza lui Raymond Carver.
Inimi cicatrizate de Radu Jude şi Câini de Bogdan Mirică au fost selectate şi în competițiile celebrului Festival internațional al filmului de la Sarajevo.
Miezul verii a mai consemnat un premiu pentru regizorul Cătălin Mitulescu, autorul filmului Dincolo de calea ferată, care a obținut o mențiune specială a Juriului la importantul Festival Internațional de la Karlovy Vary.
Dar Lunga vară fierbinte a anului 2016 nu va revela doar numele tinerilor cineaşti amintiți din programul Festivalului de la Locarno, ci şi altele, care ne fac să credem cu tărie, că cinematograful românesc are perspective bune de afirmare în următorii ani, deşi câțiva dintre cei mai promițători tineri cineaşti au ales, deocamdată, tăcerea.
Alexandru Belc cu filmul Cinema, mon amour şi Monica Lăzurean-Gorgan cu Doar o răsuflare au fost selectați, alături de Cristi Puiu cu al său Sierranevada, printre cele 77 de producții finaliste la Programul BH Film.
Ultimul film amintit va fi prezent şi la Festivalul Internațional Anonimul, deschizând chiar manifestarea care a împlinit 12 ani de existență în pitoreasca localitate Sfântu Gheorghe, unde alte titluri din Austria, Franța, Spania, Italia, Belarus şi Rusia îşi vor disputa trofeul.
Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguță sunt trei actori a căror carieră datorează foarte mult regizorilor Noului Val din filmul românesc. Cei trei talentați actori se întâlnesc pe genericul filmului Două lozuri de Paul Negoescu, prezent la Festivalul Anonimul şi a cărui premieră va avea loc pe 7 octombrie.
Un important Festival internațional a fost sabotat de Ministerul Culturii. Este vorba despre a şasea ediție a competiției țărilor Europei Centrale desfăşurată la Mediaş şi inițiată şi organizată de regizorul Radu Gabrea, care a reuşit să țină în viață un eveniment cultural de largă rezonanță. Deci, fără bani de la ministerul condus de o persoană ce pretinde a fi dedicată intereselor cinematografiei, regizorul Radu Gabrea, preşedintele acestei competiții internaționale a reuşit să facă rost de finanțe pentru o perioadă mai scurtă, 1-3 septembrie, cu o țară invitată, Rusia, cu o cinematografie cvasinecunoscută astăzi, dar şi selecții interesante ale celor şapte țări competitoare.
Miezul verii mai consemnează o dispută radicală tot pe tema cinematografiei, legile în vigoare fiind se pare vetuste pentru progresul filmului românesc. Nu contest personalitatea eroilor taberelor aflate într-o ceartă vizualizată pe diverse medii, nu contest propunerile necesare pentru revitalizarea procesului de acordare a fondurilor pentru producția de film, de ce nu şi pentru proiecte sau post-producție, dar contest graba cu care schimbarea normelor cinematografiei se face cu atacuri la persoană, cu aprecieri imunde, din care nu lipsesc, se pare, şi câțiva critici vocalişti.
Contest doar orbul găinilor celor ce se preocupă de filmul românesc, care împiedică adoptarea unei legislații maleabile, inspirate de CNC-ul francez, de prevederile ce apără filmul spaniol, de normele engleze ce asigură sume apreciabile cineaştilor prin sistemele jocurilor de hazard.
Sper ca viitoarele măsuri legislative din domeniul cinematografiei să țină cont şi de valorile profesionale şi morale ale celor ce le propun, nu doar de poziția efemeră într-o administrație de stat.