Miscellanea
I. Z.

APOSTROF, POESIS, ARCA – 20 DE ANI

Articol publicat în ediția Viața Românească 8-9 / 2009

La sfârşitul primăverii 2009, trei reviste literare româneşti au împlinit 20 de ani de existență, fiind născute odată cu intrarea sub zodia libertății a literaturii noastre, după eveni­men­tele din 1989, care au adus măcar o schim­bare certă, din noianul de speranțe in­vestite în ele: libertatea cuvântului. Deşi apă­rute în trei puncte geografice diferite, Cluj, Satu Mare, Arad, cele trei noi publicați literare, ajunse acum la vârsta tinerei lor maturități responsabile, au câteva puncte în co­mun, care pot da o serie de sugestii sem­nificative despre ansamblul literaturii româ­ne. Cele trei re­viste sunt scoase de poeți, Marta Petreu, George Vul­­turescu şi Vasile Dan, toți trei aparținând generației 80, şi – în sfârşit – atât Apostrof, cât şi Poesis şi Arca au apărut şi continuă să apară cu rit­mi­­citate vitală în spațiul literar al Tran­silvanei. Lă­sând în seama cititorilor con­cluziile care pot reieşi din această evidență, vom mai preciza doar că fiecare dintre cele trei re­mar­cabile publicații preia în conținut şi modul de prezentare o trăsătură dis­tinctă a personalității edifica­torului lor, cât şi a area­lului geografic şi cultural în care conti­nuă să pul­seze cu o emoținantă consecvență de 20 de ani încoace, cu eforturi şi sacrificii pe care numai cei ce şi-au investit în ele o parte din energia, speranțele şi propria tinerețe creatoare le cunosc cu adevărat.
Revista Apostrof, apărută cu 20 de ani în urmă la Cluj-Napoca, din energica inițiativă vocațională a fragilității vitale, care marchea­ză poezia Martei Petreu, pune în evidență anvergura lui Homo edificator, sub semnul căruia stau şi celelalte două noi publicații, devenite în 20 de ani veritabile insti­tuții de cultură ale locului, cu edituri proprii, festi­valuri şi întâlniri literare, acțiuni şi inițiative cultu­rale în arealul zonal, care civili­zează spațiul şi tim­pul, marcându-le cu istoricitate durabilă. Apos­trof a preluat de-a lungul anilor rigoarea şi formația uni­ver­si­tară a poetei, jurnalistei, profesoarei şi filo­sofului Marta Petreu, cărțile publicate în Biblioteca editurii proprii, dosarele solide care dau substanță documentară inedită fiecărui număr, dedicat câte unei mari persona­lități, apetența pentru elucidarea unor zone nebu­loase ale literaturii române inter­belice, cu restabilirea chirurgicală a adevărului istoric, interviurile cu prestigioase valori ro­mâ­neşti afirmate în plan european şi mon­dial, greu­tatea semnăturilor şi seriozitatea investiga­țiilor critice, toate acestea fac din revista clujeană o construcție solidă, cu program vizibil marcat de vocația ardele­nească a sincronizării şi afirmării în plan universal a culturii române. Apostrof şi-a marcat sărbă­toa­rea cu un număr întreg, pe mai, în care un eşantion valoros de personalități ale cul­turii române actuale îşi reafirmă solidari­tatea cu inițiativa poetei Marta Petreu, relansând cu speranțe înnoite încrederea în vitala activitate a creatorilor de literatură.
Acelaşi lucru a făcut şi revista Arca din Arad, 20 de ani de apariție neîntreruptă, în condiții istorice şi financiare precare, fiind o veritabilă victorie nu doar a grupului de scriitori solidarizați în jurul poetului Vasile Dan, cât mai ales a ideii de cultură de performanță, în zone geografice depărtate de centrul canonic, decizional. Dacă ar fi să găsim o marcă proprie a revistei Arca, în peisajul atât de diversificat al presei cul­turale actuale, aceasta ar trebui să stea obli­gatoriu sub semnul eleganței şi distincției, care au impus publicația ca o prezență prestigioasă a presei literare de azi. Cu o prezetare artistică remarcabilă, valorizând cu fiecare număr creațiile unor artişti plastici locali, revista Arca şi-a consolidat profilul de-a lungul anilor în jurul vocației publicistice a unor scriitori arădeni valo­roşi, Gheorghe Schwartz, Gheorghe Mocuța, Ro­mulus Bucur, Mihail Neamțu, Horia Ungureanu ş.a., care au ştiut să îmbine activitatea critică şi jurnalistică proprie cu atragerea unor colaboratori prestigioşi din plan național şi european. În acest sens, revista Arca a excelat prin promovarea unor pro­grame transfrontaliere, numere întregi fiind dedicate literaturii spațiilor învecinate, sârbe, slovace şi mai ales maghiare, reuşind să promoveze apariția unor antologii de literatură zonală, cum este remarcabilul volum Ponton, realizat prin colabo­ra­rea scriitorilor din Arad şi Jula (Ungaria), care pune în evidență comuniunea unor aspirații culturale unificatoare, concomitent cu trăsăturile specifice ce dau identitate fiecărui areal valoric, distinct.
O miză oarecum asemănătoare, dar par­ti­cula­rizată printr-o o serie de semne proprii foate vizi­bile, a făcut din revista Poesis de la Satu Mare o apariție jurnalistică de cursă lungă, impunând-o ca pe una dintre cele mai prestigioase publicații de poezie din Europa. Coagulată în jurul vocației mi­sio­­nare a poetului George Vulturescu, în plan so­cial-cultural, cu susținerea financiară întrutotul be­nefică a cotidianului Informația zilei, impus de scriitorii Dumitru Păcuraru şi Ilie Sălceanu, revista Poesis a devenit în 20 de ani, dintr-o „revistă de autor”, poate cea mai eficientă instituție culturală a nordului literar transilvan, prin corolarul de acțiuni complemen­tare: Festivalul internațioal „Zilele culturale Poesis”, care adună la Sa­tu Mare aproxi­mativ o sută de valori litera­re, în fiecare an, Pre­miile națio­nale „Fron­tiera Poesis”, cu recitaluri de poezie în Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Cen­trul multicultu­ral „Poesis”, din Satu Ma­re, fondat împreună cu poetul Dumitru Păcuraru, în cadrul cărora se inițiază lansări periodice de cărți ale unor scriitori din țară şi străinătate, traduceri, lecturi publice, ex­po­ziții etc. Fiind o revistă fără redacție şi angajați permanenți, mizând doar pe cola­boratori şi pe vocația de factotum a iniția­torului (de la corectură la distribuție), supra­viețuirea revistei Poesis şi ofensiva ei cultu­rală timp de 20 ani, la o margine de țară şi de latinitate, pun în evi­dență faptul că vocația adevărată, talentul personal şi spiritul de sacrificiu în folosul ideii de cultură sunt cele mai eficiente insitituții culturale ale statului român, care ar trebui sprijinite fianaciar ca atare, în defavoarea veleitarismului birocratic bugetivor.
Le dorim celor trei reviste transilvane ajunse la în­floritoarea vârstă de 20 de ani, Apostrof, Arca, Poe­sis, inițiatorilor, redacții­lor şi colaboratorilor lor, viață lungă, putere de muncă şi speranță, drum bun şi frumos în istoria viitoare a literaturii române. (Z.I.)