Miscellanea
I. Z.
APOSTROF, POESIS, ARCA – 20 DE ANI
Articol publicat în ediția Viața Românească 8-9 / 2009
La sfârşitul primăverii 2009, trei reviste literare româneşti au împlinit 20 de ani de existență, fiind născute odată cu intrarea sub zodia libertății a literaturii noastre, după evenimentele din 1989, care au adus măcar o schimbare certă, din noianul de speranțe investite în ele: libertatea cuvântului. Deşi apărute în trei puncte geografice diferite, Cluj, Satu Mare, Arad, cele trei noi publicați literare, ajunse acum la vârsta tinerei lor maturități responsabile, au câteva puncte în comun, care pot da o serie de sugestii semnificative despre ansamblul literaturii române. Cele trei reviste sunt scoase de poeți, Marta Petreu, George Vulturescu şi Vasile Dan, toți trei aparținând generației 80, şi – în sfârşit – atât Apostrof, cât şi Poesis şi Arca au apărut şi continuă să apară cu ritmicitate vitală în spațiul literar al Transilvanei. Lăsând în seama cititorilor concluziile care pot reieşi din această evidență, vom mai preciza doar că fiecare dintre cele trei remarcabile publicații preia în conținut şi modul de prezentare o trăsătură distinctă a personalității edificatorului lor, cât şi a arealului geografic şi cultural în care continuă să pulseze cu o emoținantă consecvență de 20 de ani încoace, cu eforturi şi sacrificii pe care numai cei ce şi-au investit în ele o parte din energia, speranțele şi propria tinerețe creatoare le cunosc cu adevărat.
Revista Apostrof, apărută cu 20 de ani în urmă la Cluj-Napoca, din energica inițiativă vocațională a fragilității vitale, care marchează poezia Martei Petreu, pune în evidență anvergura lui Homo edificator, sub semnul căruia stau şi celelalte două noi publicații, devenite în 20 de ani veritabile instituții de cultură ale locului, cu edituri proprii, festivaluri şi întâlniri literare, acțiuni şi inițiative culturale în arealul zonal, care civilizează spațiul şi timpul, marcându-le cu istoricitate durabilă. Apostrof a preluat de-a lungul anilor rigoarea şi formația universitară a poetei, jurnalistei, profesoarei şi filosofului Marta Petreu, cărțile publicate în Biblioteca editurii proprii, dosarele solide care dau substanță documentară inedită fiecărui număr, dedicat câte unei mari personalități, apetența pentru elucidarea unor zone nebuloase ale literaturii române interbelice, cu restabilirea chirurgicală a adevărului istoric, interviurile cu prestigioase valori româneşti afirmate în plan european şi mondial, greutatea semnăturilor şi seriozitatea investigațiilor critice, toate acestea fac din revista clujeană o construcție solidă, cu program vizibil marcat de vocația ardelenească a sincronizării şi afirmării în plan universal a culturii române. Apostrof şi-a marcat sărbătoarea cu un număr întreg, pe mai, în care un eşantion valoros de personalități ale culturii române actuale îşi reafirmă solidaritatea cu inițiativa poetei Marta Petreu, relansând cu speranțe înnoite încrederea în vitala activitate a creatorilor de literatură.
Acelaşi lucru a făcut şi revista Arca din Arad, 20 de ani de apariție neîntreruptă, în condiții istorice şi financiare precare, fiind o veritabilă victorie nu doar a grupului de scriitori solidarizați în jurul poetului Vasile Dan, cât mai ales a ideii de cultură de performanță, în zone geografice depărtate de centrul canonic, decizional. Dacă ar fi să găsim o marcă proprie a revistei Arca, în peisajul atât de diversificat al presei culturale actuale, aceasta ar trebui să stea obligatoriu sub semnul eleganței şi distincției, care au impus publicația ca o prezență prestigioasă a presei literare de azi. Cu o prezetare artistică remarcabilă, valorizând cu fiecare număr creațiile unor artişti plastici locali, revista Arca şi-a consolidat profilul de-a lungul anilor în jurul vocației publicistice a unor scriitori arădeni valoroşi, Gheorghe Schwartz, Gheorghe Mocuța, Romulus Bucur, Mihail Neamțu, Horia Ungureanu ş.a., care au ştiut să îmbine activitatea critică şi jurnalistică proprie cu atragerea unor colaboratori prestigioşi din plan național şi european. În acest sens, revista Arca a excelat prin promovarea unor programe transfrontaliere, numere întregi fiind dedicate literaturii spațiilor învecinate, sârbe, slovace şi mai ales maghiare, reuşind să promoveze apariția unor antologii de literatură zonală, cum este remarcabilul volum Ponton, realizat prin colaborarea scriitorilor din Arad şi Jula (Ungaria), care pune în evidență comuniunea unor aspirații culturale unificatoare, concomitent cu trăsăturile specifice ce dau identitate fiecărui areal valoric, distinct.
O miză oarecum asemănătoare, dar particularizată printr-o o serie de semne proprii foate vizibile, a făcut din revista Poesis de la Satu Mare o apariție jurnalistică de cursă lungă, impunând-o ca pe una dintre cele mai prestigioase publicații de poezie din Europa. Coagulată în jurul vocației misionare a poetului George Vulturescu, în plan social-cultural, cu susținerea financiară întrutotul benefică a cotidianului Informația zilei, impus de scriitorii Dumitru Păcuraru şi Ilie Sălceanu, revista Poesis a devenit în 20 de ani, dintr-o „revistă de autor”, poate cea mai eficientă instituție culturală a nordului literar transilvan, prin corolarul de acțiuni complementare: Festivalul internațioal „Zilele culturale Poesis”, care adună la Satu Mare aproximativ o sută de valori literare, în fiecare an, Premiile naționale „Frontiera Poesis”, cu recitaluri de poezie în Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Centrul multicultural „Poesis”, din Satu Mare, fondat împreună cu poetul Dumitru Păcuraru, în cadrul cărora se inițiază lansări periodice de cărți ale unor scriitori din țară şi străinătate, traduceri, lecturi publice, expoziții etc. Fiind o revistă fără redacție şi angajați permanenți, mizând doar pe colaboratori şi pe vocația de factotum a inițiatorului (de la corectură la distribuție), supraviețuirea revistei Poesis şi ofensiva ei culturală timp de 20 ani, la o margine de țară şi de latinitate, pun în evidență faptul că vocația adevărată, talentul personal şi spiritul de sacrificiu în folosul ideii de cultură sunt cele mai eficiente insitituții culturale ale statului român, care ar trebui sprijinite fianaciar ca atare, în defavoarea veleitarismului birocratic bugetivor.
Le dorim celor trei reviste transilvane ajunse la înfloritoarea vârstă de 20 de ani, Apostrof, Arca, Poesis, inițiatorilor, redacțiilor şi colaboratorilor lor, viață lungă, putere de muncă şi speranță, drum bun şi frumos în istoria viitoare a literaturii române. (Z.I.)
Revista Apostrof, apărută cu 20 de ani în urmă la Cluj-Napoca, din energica inițiativă vocațională a fragilității vitale, care marchează poezia Martei Petreu, pune în evidență anvergura lui Homo edificator, sub semnul căruia stau şi celelalte două noi publicații, devenite în 20 de ani veritabile instituții de cultură ale locului, cu edituri proprii, festivaluri şi întâlniri literare, acțiuni şi inițiative culturale în arealul zonal, care civilizează spațiul şi timpul, marcându-le cu istoricitate durabilă. Apostrof a preluat de-a lungul anilor rigoarea şi formația universitară a poetei, jurnalistei, profesoarei şi filosofului Marta Petreu, cărțile publicate în Biblioteca editurii proprii, dosarele solide care dau substanță documentară inedită fiecărui număr, dedicat câte unei mari personalități, apetența pentru elucidarea unor zone nebuloase ale literaturii române interbelice, cu restabilirea chirurgicală a adevărului istoric, interviurile cu prestigioase valori româneşti afirmate în plan european şi mondial, greutatea semnăturilor şi seriozitatea investigațiilor critice, toate acestea fac din revista clujeană o construcție solidă, cu program vizibil marcat de vocația ardelenească a sincronizării şi afirmării în plan universal a culturii române. Apostrof şi-a marcat sărbătoarea cu un număr întreg, pe mai, în care un eşantion valoros de personalități ale culturii române actuale îşi reafirmă solidaritatea cu inițiativa poetei Marta Petreu, relansând cu speranțe înnoite încrederea în vitala activitate a creatorilor de literatură.
Acelaşi lucru a făcut şi revista Arca din Arad, 20 de ani de apariție neîntreruptă, în condiții istorice şi financiare precare, fiind o veritabilă victorie nu doar a grupului de scriitori solidarizați în jurul poetului Vasile Dan, cât mai ales a ideii de cultură de performanță, în zone geografice depărtate de centrul canonic, decizional. Dacă ar fi să găsim o marcă proprie a revistei Arca, în peisajul atât de diversificat al presei culturale actuale, aceasta ar trebui să stea obligatoriu sub semnul eleganței şi distincției, care au impus publicația ca o prezență prestigioasă a presei literare de azi. Cu o prezetare artistică remarcabilă, valorizând cu fiecare număr creațiile unor artişti plastici locali, revista Arca şi-a consolidat profilul de-a lungul anilor în jurul vocației publicistice a unor scriitori arădeni valoroşi, Gheorghe Schwartz, Gheorghe Mocuța, Romulus Bucur, Mihail Neamțu, Horia Ungureanu ş.a., care au ştiut să îmbine activitatea critică şi jurnalistică proprie cu atragerea unor colaboratori prestigioşi din plan național şi european. În acest sens, revista Arca a excelat prin promovarea unor programe transfrontaliere, numere întregi fiind dedicate literaturii spațiilor învecinate, sârbe, slovace şi mai ales maghiare, reuşind să promoveze apariția unor antologii de literatură zonală, cum este remarcabilul volum Ponton, realizat prin colaborarea scriitorilor din Arad şi Jula (Ungaria), care pune în evidență comuniunea unor aspirații culturale unificatoare, concomitent cu trăsăturile specifice ce dau identitate fiecărui areal valoric, distinct.
O miză oarecum asemănătoare, dar particularizată printr-o o serie de semne proprii foate vizibile, a făcut din revista Poesis de la Satu Mare o apariție jurnalistică de cursă lungă, impunând-o ca pe una dintre cele mai prestigioase publicații de poezie din Europa. Coagulată în jurul vocației misionare a poetului George Vulturescu, în plan social-cultural, cu susținerea financiară întrutotul benefică a cotidianului Informația zilei, impus de scriitorii Dumitru Păcuraru şi Ilie Sălceanu, revista Poesis a devenit în 20 de ani, dintr-o „revistă de autor”, poate cea mai eficientă instituție culturală a nordului literar transilvan, prin corolarul de acțiuni complementare: Festivalul internațioal „Zilele culturale Poesis”, care adună la Satu Mare aproximativ o sută de valori literare, în fiecare an, Premiile naționale „Frontiera Poesis”, cu recitaluri de poezie în Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Centrul multicultural „Poesis”, din Satu Mare, fondat împreună cu poetul Dumitru Păcuraru, în cadrul cărora se inițiază lansări periodice de cărți ale unor scriitori din țară şi străinătate, traduceri, lecturi publice, expoziții etc. Fiind o revistă fără redacție şi angajați permanenți, mizând doar pe colaboratori şi pe vocația de factotum a inițiatorului (de la corectură la distribuție), supraviețuirea revistei Poesis şi ofensiva ei culturală timp de 20 ani, la o margine de țară şi de latinitate, pun în evidență faptul că vocația adevărată, talentul personal şi spiritul de sacrificiu în folosul ideii de cultură sunt cele mai eficiente insitituții culturale ale statului român, care ar trebui sprijinite fianaciar ca atare, în defavoarea veleitarismului birocratic bugetivor.
Le dorim celor trei reviste transilvane ajunse la înfloritoarea vârstă de 20 de ani, Apostrof, Arca, Poesis, inițiatorilor, redacțiilor şi colaboratorilor lor, viață lungă, putere de muncă şi speranță, drum bun şi frumos în istoria viitoare a literaturii române. (Z.I.)